III. Procesul de conducere a) definitie
b) functii
IV. PROCESUL DECIZIONAL b)mecanismele deciziei
c) clasificarea deciziilor pe niveluri
d) abordari ale deciziei: manageriala, juridica, politica
( 0,75 p ) - Enumerati etapele in luarea deciziei si principiile corespunzatoare fiecarei etape.
III. SERVICIILE PUBLICE
( 0,1 p ) Sunt evidentiate din perspectiva manageriala ca fiind:
Ce introduce nou Constitutia Romaniei (2003), referitor la principiile organizarii si functionarii serviciilor publice? - R: principiul descentralizarii si deconcentrarii.
Principiul eficientei - presupune realizarea raportului optim intre cost si cantitatea si calitatea serviciilor in conditiile satisfacerii nevoilor publice. Eficienta poate fi exprimata prin relatia dintre resurse (intrari) si serviciile obtinute (iesiri ) - de exemplu indicatorii pentru maximizarea utilizarii resurselor intr-un spital: rata cazurilor pe zi, durata spitalizarii, costurile unitare, servicii medicale, paturi de spital ocupate, etc. Eficienta e evaluata fata de niste standarde, de ex. costul unitar al activitatii intr-o perioada anterioara sau costul unitar al desfasurarii unei activitati similareintr-o alta institutie.
Principiul eficacitatii - reprezinta gradul in care sunt realizate obiectivele institutiei privind calitatea serviciului public prestat, evidentierea astfel pe de o parte definirea in prealabil a unui obiectiv , iar pe de alta parte masurarea sau estimarea rezultatelor obtinute. Principiul eficacitatii exprima relatia dintre efectele intentionate si cele reale ale rezultatelor in atingerea obiectivelor.
Principiul cuantificarii - permite evaluarea rapida a activitatilor sectorului public prin aprecierea satisfacerii nevoii publice. Sustine promovarea reformei sectorului public prin dezvoltarea unei culturi a serviciului public orientate spre consumator/ client.
IV. MANAGEMENT PUBLIC
b) Argumente pentru managementul public
(vezi cap.III )
functia publica,
sectorul privat
Sectorul public - def. : furnizeaza serviciile si bunurile a caror extindere si varietate sunt determinate prin decizia organismelor guvernamentale si nu prin exprimarea directa a dorintelor consumatorilor.
Conceptii privind sectorul public
conceptia birocratica traditionala - promoveaza existenta unui sector public pt a raspunde direct nevoilor cetatenilor, apara garantiile functionarilor publici
conceptia liberala - pune accent pe necesitatea delegarii functiilor publice si pe limitarea rolului statului la controlul si reglarea unor activitati, pune accent pe delimitarea proprietatii de stat si pe asigurarea libertatii individului in fata administratiei. O extrema a acestei conceptii considera ca statul ar trebui sa intervina doar pt a arbitra sau a constrange.
conceptia juridica - pune accent pe statul de drept, dreptul apare ca o sursa de alegere si functionare a organismelor publice si urmareste dezvoltarea unui functionar neutru si impartial
conceptia modernista - pune accent pe interes si pe principiile existente, imbunatatindu-le pt adaptarea lor unui context in evolutie.
Sectorul economic - aceasta delimitare public - privat e o delimitare teoretica pt ca intre ele exista interactiuni si pt ca sistemul economic nu este nici public nici privat.
Necesitatea unui sector public - e necesar pt ca mecanismele pietei nu pot realiza toate functiile economice, iar fara guvern pietele nu ar functiona din diverse motive:
e nevoie de reglementari care sa asigure intrarea libera pe piata
sunt zone in care concurenta nu e eficienta
aranjamentele contractuale si schimburile necesare pt functionarea pietei nu ar putea exista fara protectia oferita de structura creata de guvern
valorile sociale pot necesita ajustari in distribuirea veniturilor care rezulta din sistemul pietei
sistemul de piata nu aduce neaparat o crestere a numarului de angajati, stabilitatea pretului si cresterea economica.
Componentele sectorului public :
statul si colectivitatile locale ca structuri de drept public finantat din contributie publica si care nu intra intr-un mediu concurential
institutiile publice cu caracter administrativ sau industrial si comercial
structurile de drept privat ce se afla sub controlul autoritatilor publice si acest control se exercita fie datorita obiectului de activitate, fie datorita regulilor de organizare, sau posesiunii de capital.
Un exemplu de de structura de drept privat e intreprinderea publica -reprezinta intreprinderea in care statul, colectivitatile locale, institutiile publice sunt proprietare sau detin o parte din capital ce poate excede: din jumatate din totalul capitalului intreprinderii, sau poate fi minoritara in capitalul intreprinderii, dar statul, colectivit, institutiile dispun de o putere colectiva.
Argumente pt includerea intreprinderii publice in managementul public - genereaza probleme particulare de management si intra in domeniul de activitate al guvernului
Activitati publice - (definirea lor din perspectiva teoretica presupune acceptarea unei distinctii intre diferite tipuri de activitate):
pun in aplicare forta publica de tipul justitiei, apararii, administratiei fiscale , constituie monopol si sunt incredintate organismelot publice
activitatile sociale : educatie, sanatate, protectie sociala
activitati de productie de bunuri si servicii, acestea pot fi realizate si de sectorul privat (transportul public)
activitati intermediare, justificabile serviciilor publice si/sau de interes public
Domeniul public
A aparut in sec XIX in franta din necesitatea de a ocroti cu mijloace juridice bunurile statului. In Romania primele reglementari sunt Regulamentele Organice , legi.
Domeniul public - def - reprezinta un ansamblu de bunuri proprietate publica destinate sa foloseasca tuturor membrilor unei colectivitati umane fie in mod direct fie prin intermediul unor organe specializate create pt a le administra.
Reglementarea domeniului public
principala e L 213/98 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Conform acestei legi dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public , iar statul sau unit adm terit exercita posesia folosintei acestor bunuri.
Constitutia Romaniei art 135, L fondului funciar, L administratiei publice locale, L frontierelor de stat
Domeniul public se particularizeaza prin:
Modul special de achizitie - astfel dreptul de proprietate publica se dobandeste pe cale naturala prin achizitii publice, exproprieri pt cauze de utilitate publica, acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, Consiliul judetean, local, prin trecerea din domeniul privat al statului in domeniul public si prin alte modalitati
Regimul juridic specialal bunurilor din domeniul public: sunt inalienabile, imprescriptibile
Regimul special de folosinta - aceste bunuri se inchiriaza sau se concesioneaza. Inchirierea se aproba prin HG a consiliului judetean, local dupa caz. Concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica in conditiile legii.
Caracteristici economice ale domeniului public:
Alegerea colectiva prin politica
Raspunde nevoilor de resurse
Asigura campul de actiune publica si actiune colectiva ca instrument al politicii
Bunuri publice
Def. Un bun public e considerat produsul al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea valabila pt altii ,sau un bun ce poate fi utilizat in acelasi timp sau in momente diferite de timp de toti membrii unei colectivitati.
Caracteristici
Consumul unei persoane dintr-un astfel de bun nu afecteaza consumul altei persoane , odata furnizate pt un consumator ele devin disponibile pt toti consumatorii
Sunt destinate sa satisfaca anumite cerinte ale colectivitatii care pot fi individuale sau colective
Unele bunuri prin natura lor sunt susceptibile de a satisface nevoi sociale, altele pot deveni bunuri publice in urma unor lucrari speciale (drumuri, porturi), sau datorita valorificarii stiintifice, istorice, culturale.
Bunurile pot fi utilizate in mod direct si indirect
Clasificarea bunurilor apartinand domeniului public:
Organizarea si dezvoltarea societatii
Conceptul de organizatie publica - prezinta caracteristica de evidentiere a unor principii sau realitati. Poate fi un ansamblu organizat sau inventii sociale destinate realizarii unor scopuri comune prin efort de grup.
Complexitatea definitiei organizatiei publice e determinata de: specificitatea sectorului public, functia publica, gradul de structuralizare, capacitatea de adaptare, specificitatea deciziei.
Sarcina organizatiei publice e sa creeze eficienta, eficacitate, valoare adaugata, sa fie performanta.
Elementele care influenteaza performanta in sectorul public: rezultate, obiective, mijloace.
Exista un raport de dependenta intre rezultate, mijloace si obiective si politica generala a organizatiei ceea ce implica 3 logici posibile: logica eficacitatii, eficientei, elaborarii bugetului.
Caracteristicile unui obiectiv: specific, trebuie sa fie masurat, adaptabil, realist, definit in timp.
b) Definirea structurii organizationale
Se defineste ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, astfel constituite si reglementate incat sa asigure premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor dorite.
Parametrii de proiectare ai structurii de organizare sunt: postul, functia, compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic.
Parametrii de situatie ai structurii de organizare sunt: vechimea organizatiei, dimensiunea ei, structura avuta inainte, pietele organizatiei, tehnologia utilizata, controlul organizatiei din exterior, procesul decizional in interiorul organizatiei.
Elementele de baza ale organizatiei sunt: scopul (misiunea, politici, strategii), oamenii (cunostinte, capacitati, competente), tehnologia (procesarea informatiilor, echipamente birou), structura (corporatista, operatiunile, rolurile), cultura (valorile organizatiei, stilul de conducere), mediul extern (factori sociali, politici, economici).
Organigrama reprezinta traducerea formala (scrisa) a optiunii de repartizare de autoritate si responsabilitate intr-o organizatie publica unde toate celelalte entitati sunt administrate.
Caracteristicile organigramelor: functionale (cuprind functiile managementului), divizionale (cuprind segmente strategice grupate pe servicii), matriciale (o impletire intre functii si segmente strategice la care se integreaza si alte crtiterii).
c) Principiile organizationale
Principiile organizationale clasice sunt: principiul functional, principiul liniei, principiul liniei si al personalului.
Principiul functional - are drept caracteristica faptul ca un angajat are mai multi superiori, scopul organizarii distributiei responsabilitatii si autoritatii e ca managerul individual sa fie un specialist in domeniul sau.
Avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor, linie scurta de comanda.
Dezavantaje: incrucisarea liniilor de comanda si de autoritate.
Principiul liniei - are ca trasatura caracteristica faptul ca fiecare angajat are un singur superior. Organizatia angajeaza mai multi specialisti, e necesar sa se descrie in detaliu fisele posturilor. Aceasta forma a organizatiei inseamna cresterea nr de niveluri, implica delegarea/ atribuirea de autoritate si crearea unor linii de autoritate.
Avantaje: distribuirea clara a autoritatii si responsabilitatii, ficare angajat are un singur superior, liniile de comunicare se suprapun cu cele de comanda
Dezavantaje: multe niveluri in organizatie, superiorii trebuie sa aiba cunostinte profunde de ansamblu,dificultatea de a utiliza specialisti, probleme de coordonare si cooperare.
Principiul liniei si al personalului - reprezinta combinarea celorlalte 2 principii. Prin acesta se pastreaza autoritatea clara si impartirea responsabilitatilor, rezultand 2 tipuri de departamente, un dep liniar e responsabil pt activitatile implicatede atingerea obiectivelor principale ale organizatiei. Managerul acestui dep are intreaga responsabilitate pt tot ce se intampla in dep sau.
|
