Tipuri de strategii intreprenoriale
Strategia intreprenoriala completa se bazeaza pe aprofundate procese de planificare, care isi propun sa structureze activitatile firmei. Ea implica o abordare mai cuprinzatoare a proceselor de munca, ia in considerare o perioada mai lunga, analizeaza un volum mai mare de informatii, foloseste un bagaj apreciabil de cunostinte manageriale si economice, cauta sa anticipeze posibilele erori si este orientata proactiv1.
Strategia intreprenoriala a punctului critic2 se concentreaza asupra celor mai dificile si importante probleme cu care se confrunta firma si intreprinzatorul. Dupa ce se gasesc solutii la aceste probleme, se continua cu procesele de planificare.
Strategia intreprenoriala oportunistica3 are ca punct de plecare o forma rudimentara de planificare, dar deviaza foarte rapid de la previziuni, imediat ce se sesizeaza oportunitati pentru firma. Se constata o „goana“ dupa oportunitati si valorificarea lor duce la neglijarea sau chiar nerealizarea scopurilor prefigurate initial.
Strategia intreprenoriala reactiva nu implica procese de planificare directionate spre realizarea anumitor scopuri. Caracteristic ei sunt reactiile imediate la situatiile cu care firma si intreprinzatorul sunt confruntati, fara a incerca sa le influenteze.
Abordarea intreprenoriala rutiniera, spre deosebire de precedentele tipuri de strategii, nu implica un comportament strategic1. In esenta, aceasta abordare consta intr-o succesiune de activitati curente, fara a selecta anumite optiuni. Ca atare, ea nu reprezinta o strategie propriu-zisa, ci o abordare, un comportament cu caracter rutinier, care se manifesta, de regula, la firmele care-si deruleaza activitatea intr-un mediu stabil. Aceasta abordare este tipica intreprinzatorilor care cunosc foarte bine mediul in care lucreaza si ale caror firme au un obiect de activitate cu o lunga traditie, care se mentine fara schimbari semnificative, perioade indelungate.
1 M. Frese si D. Zaph, Action as Core of Work Psychology: A German Approach, in H. Triandes, M. Dunnette si J. Hough, Handbook of Industrial and Organisational Psychology, Consulting Press, Paolo Alto, 1994.
2 J. Zempel, Psychologische Strategien der
Hanalungs Planning,
3 B. Hayes Roth, F. Hayes Roth, A Cognitive Model of Planning, in Cognitive Science, nr. 3, 1979.
1 M. Frese, Van Gelderen, M. Ombach, op. cit.
|