ANALIZA PERFORMANŢELOR UNEI COMPANII
1.1. Întelegerea situatiilor financiare principale
Daca vrem sa cunoastem mai multe despre o firma, despre performanta ei trecuta, despre sanatatea financiara curenta si perspectivele viitoare, cea 15415y2421p mai buna sursa de informatii o reprezinta situatiile financiare.
De ce?
Pentru ca evenimentele si activitatile economice care afecteaza firma si care pot fi translatate în numere /cifre contabile sunt reflectate în situatiile financiare.
Unele situatii financiare ofera o imagine a firmei la un moment dat, altele descriu schimbarile care au avut loc într-o perioada de timp. Toate sunt însa baza pentru evaluare a ce s-a întâmplat si pentru previzionare a ce se poate întâmpla.
De exemplu:
Care este rata anuala de crestere a vânzarilor?
Cresc creantele mai repede decât vânzarile?
Dar comparativ cu concurenta?
Deci, aceste tendinte si relatii ofera o privire asupra oportunitatilor si riscurilor unei companii, inclusiv cresterea, costurile, productivitatea, profitabilitatea, lichiditatea.
În consecinta, situatiile financiare ale unei companii pot fi folosite în diverse scopuri:
ca un instrument analitic
ca un instrument managerial
ca semnalizator
ca baza de previziune
ca instrument de masura a responsabilitatii manageriale.
Pentru investitori, situatiile financiare ofera informatiile necesare pentru a decide daca investesc sau nu. Pentru alte categorii, acestea ofera informatii necesare pentru a decide extinderea sau nu a unor credite, negocierea unor termeni contractuali, sau pur si simplu pentru a face sau nu afaceri cu firma respectiva.
Situatiile financiare servesc la alocarea capitalului catre firmele productive si eficiente (astfel se promoveaza utilizarea eficienta a resurselor, se încurajeaza inovatia).
Situatiile financiare sunt indispensabile pentru dezvoltarea unui profil corect al performantelor actuale si viitoare, ajuta la evaluarea viabilitatii firmei ca urmare a schimbarilor în piata, în tehnologiile de productie, între competitori, în conditiile economice în general.
Situatiile financiare sunt cerute datorita valorii lor de sursa de informatii privind performanta firmei, conditia financiara si gestiunea resurselor. Sunt cerute de categorii diferite:
actionari /investitori
manageri si angajati
creditori si furnizori
clienti
guvern si agentii de reglementare
Informatiile din situatiile financiare sunt valoroase pentru ca reduc incertitudinea privind profitabilitatea viitoare sau sanatatea unei firme sau pentru ca ofera dovezi despre calitatea managementului, despre abilitatea acestuia de a-si îndeplini obligatiile.
Informatiile trecute cuprinse în situatiile financiare sunt punctul de plecare pentru previziunea evenimentelor viitoare (mai cu seama profiturile si fluxurile de numerar viitoare). Pentru a extrapola aceste informatii, investitorii, creditorii, consultantii financiari trebuie mai întâi sa înteleaga regulile contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare.
Situatiile financiare trebuie sa aiba câteva caracteristici calitative:
relevanta: sa fie oferite la timp, sa aiba valoare predictiva, sa ofere feedback;
fiabilitate: sa fie verificabile, sa fie o reprezentare corecta a realitatii, sa fie neutre;
comparabilitate: sa poata fi masurate si comparate în acelasi fel pentru companii diferite;
consistenta: utilizarea acelorasi metode contabile pentru a reflecta evenimente similare.
A. Bilantul contabil
Aceasta situatie financiara masoara valoarea contabila a firmei. Bilantul contabil nu reprezinta valoarea de piata a companiei, ci raporteaza tranzactiile istorice. Bilantul contabil furnizeaza un instantaneu a situatiei financiare la un moment dat prezentând:
activele detinute
datoriile
capitalul propriu
Daca activele reflecta resursele detinute, datoriile împreuna cu capitalul propriu reflecta modul în care au fost finantate activele.
ACTIVE Imobilizari (active fixe) Active circulante (curente) Stocuri Creante (clienti) Cash (disponibilitati) Total Active |
PASIVE Capital propriu Datorii pe termen lung (>1 an) Datorii pe termen scurt (< 1 an) Furnizorii (credit comercial) Salarii de platit Impozite, dobânzi de platit Împrumuturi pe termen scurt Total Datorii + Capital propriu |
Activele
F Activele sunt listate în functie de timpul necesar pentru a le converti în cash (numerar) si sunt raportate la valoare istorica.
F Imobilizari: echipamente, cladiri, pamânt, utilaje. Sunt utilizate un numar de ani si deci nu sunt convertite în lichiditate într-un ciclu de operare.
F Active circulante (curente): cu exceptia numerarului, se asteapta sa fie convertite în lichiditate în maxim 12 luni. Sunt relativ lichide. În aceasta categorie intra: stocurile (de materii prime, produse semifinite, produse finite), creantele (ce este de încasat, ce trebuie primit de la clientii care au cumparat pe credit comercial, o promisiune de a primi cash), cash (lichiditate prin definitie; orice firma trebuie sa aiba un rezervor de numerar pentru operatiile curente, întrucât fluxurile de intrari si de iesiri sunt inegale)
F Alte active: patente, copyright, goodwill
Pasivele
F Capitalul propriu - banii proprietarilor (actionarilor)
F Datorii pe termen lung - bani împrumutati si care trebuie restituiti
F Datorii pe termen scurt - obligatii de plata cu scadenta sub un an
F Diferenta dintre Activele circulante si Datoriile pe termen scurt (= capitalul de lucru net) - indicator important pentru creditori: ofera informatii despre lichiditate Reflecta rezervorul potential de numerar.
Ecuatia de baza a bilantului contabil este:
Active = Datorii + capital propriu
De ce?
Activele nu se materializeaza din aer, ele trebuie finantate de undeva
Sunt doar doua categorii ce pot finanta activele firmei:
Creditorii
Proprietarii
F Totalitatea resurselor pe care le detine o firma trebuie sa fie egala cu totalitatea creantelor financiare asupra acestor active detinute de creditori si proprietari
F Orice tranzactie mentine egalitatea (de ex. orice crestere de activ trebuie sa conduca, fie la o crestere echivalenta a pasivelor, fie la o scadere echivalenta a altor active)
B. Contul de profit si pierderi
Contul de profit si pierderi raporteaza rezultatele din operarea afacerii pe o perioada de timp. Masoara profiturile generate de o firma într-o perioada de timp.
Aceasta situatie financiara raspunde la întrebarea "cât de profitabila este afacerea?"
În forma sa cea mai simpla, contul de profit si pierderi este de forma:
Vânzari - Cheltuieli = Profit
Contul de profit si pierderi furnizeaza informatii referitoare la 5 categorii de activitati:
F Venituri (vânzari) - bani proveniti din vânzarea produselor si serviciilor firmei
F Costul marfurilor vândute - costul producerii si achizitionarii produselor si serviciilor vândute
F Cheltuieli de exploatare - cheltuieli legate de marketing si distributia produselor si serviciilor + cheltuieli administrative
F Costuri financiare - dobânzi platite creditorilor
F Impozitele - catre bugetul de stat
Venituri (vânzari) - Costul marfurilor vândute - Cheltuieli de mktg., promovare - Amortizare Rezultat din exploatare - Cheltuieli cu dobânzi Venit impozabil - Impozit Profit net |
De retinut!
F Rezultatul din exploatare:
Nu este afectat de modul de finantare a firmei
Este profitul firmei, produs de activele sale, indiferent de cum au fost finantate
Este influentat doar de decizia de investitii a managerului, nu si de cea de finantare
F Dobânzile sunt deductibile (înainte de impozit), nu si dividendele
Diferenta între profit si cash
Când se elaboreaza Contul de profit si pierderi nu se contabilizeaza doar intrarile si iesirile de numerar. Cheltuielile curente (salarii, etc.) sunt deduse, dar cheltuielile de capital (investitia într-un echipament) nu sunt deduse (desi sunt iesiri de numerar) ci se amortizeaza (desi amortizarea nu este iesire de numerar)
Sunt trei motive pentru care exista diferenta între profit si cash:
F Amortizarea nu este o cheltuiala de numerar (deci trebuie adaugata amortizarea si scazuta valoarea investitiei care a fost o iesire de numerar)
F Intrarile de numerar (numerarul primit de firma) sunt diferenta dintre Vânzari si Cresterea în facturile de încasat
F Iesirile de numerar sunt suma dintre Costul marfurilor vândute si Variatia stocurilor
1.2. Analiza financiara
Situatiile financiare ale firmei sunt asemenea lentilelor. Daca stii cum sa privesti prin ele, poti vedea mai clar ce se întâmpla în firma:
s-a îmbunatatit profitabilitatea?
îsi platesc clientii facturile prompt?
Situatiile financiare ne pot spune cum a ajuns firma unde este astazi si ne pot ajuta sa previzionam unde va fi mâine.
Analiza financiara nu poate fi însa mai buna decât informatiile financiare incluse în situatiile financiare.
Ultima pozitie din Contul de profit si pierderi este reprezentata de venitul net sau profiturile raportate si pe baza ei:
se calculeaza dividendele
se dau prime managerilor
se platesc salarii mari contabililor.
Deci ar presupune ca aceste cifre nu sunt ambigue. Totusi, exista posibilitatea ca firmele sa "joace" astfel încât sa influenteze cifrele pe care le raporteaza.
Cifrele raportate respecta în linii mari principiile contabile, pe care însa managerii nu le considera standarde, ci mai degraba obstacole ce trebuie depasite. Ei sunt foarte receptivi la noi modalitati de a scurtcircuita aceste principii.
Exemple de "modificare" a adevarului apar chiar la firme cunoscute: în anul 1988 General Motors a raportat câstiguri record, ceea ce a adus prime imense managerilor. Dar 40% din profituri a fost rezultatul jocurilor financiare si nu al operatiunilor productive. Cresterea perioadei de amortizare a capacitatilor de productie detinute de la 35 la 45 de ani a adus un profit suplimentar de 790 milioane de dolari, dar nici un efect real asupra fluxurilor de numerar.
De asemenea, managerii stiu ca investitorii agreeaza un trend stabil si crescator al veniturilor si nu le plac surprizele neplacute. Daca exista un an bun cu profit foarte mare, ce poate face? Fie îl raporteaza, dar este incert ca îl poate mentine si în anul urmator; fie depune surplusul într-un cont special de rezerva.
Sunt bune sau sunt rele aceste trucuri contabile? Cifrele prezentate în rapoartele financiare trebuie privite cu un oarecare grad de scepticism.
Prezentam în continuare câteva tehnici analitice utilizate în analiza:
riscului întreprinderilor
potentialului de profit
performantei în general,
pentru ca managerul financiar are atributii în ceea ce priveste:
proiectele de investitie;
politica de dividende;
emisiunea de actiuni;
politica de îndatorare.
În final, managerul financiar trebuie sa considere efectele combinate ale acestor decizii asupra firmei ca un întreg.
Cum putem utiliza datele financiare pentru a analiza performanta generala a firmei si a-i evalua situatia financiara actuala?
Daca echipa manageriala doreste sa maximizeze valoarea întreprinderii trebuie sa se foloseasca de punctele forte si sa le corecteze pe cele slabe.
Analiza situatiilor financiare implica o comparatie a performantei întreprinderii cu cea a altora, apartinând aceleiasi industrii (competitorii). Comparatia identifica deficientele si ajuta la gasirea masurilor pentru a îmbunatati performanta.
Dar ce necesita analiza financiara?
Este important sa nu se piarda din vedere ca valorile titlurilor financiare se bazeaza pe fluxuri de numerar (cash-flow), în timp ce documentele contabile se concentreaza în principiu pe profiturile raportate. si pot fi diferite. De aceea trebuie aruncata o privire în spatele cifrelor contabile atunci când se analizeaza performanta si se evalueaza întreprinderea.
Primul pas într-o analiza financiara este analiza ratelor financiare (indici financiari). Ratele financiare scor în evidenta legaturile existente între diversele conturi.
De exemplu sa consideram firmele A si B:
Firma A |
Firma B |
|
Datorii |
5,2 milioane |
52 milioane |
Cheltuieli cu dobânzile |
0,4 milioane |
3,9 milioane |
Care firma este mai puternica?
Adevarata pondere a acestor datorii, ca si capacitatea firmei de a le onora pot fi analizate comparând:
datoriile cu activele
dobânzile de platit cu venitul disponibil,
deci se face prin analiza unor rate financiare.
Fiecare tip de analiza financiara are un scop, o utilizare.
Bancherul analizeaza lichiditatea firmei (capacitatea de a onora datoriile pe termen scurt) pentru a decide daca acorda sau nu un credit pe termen scurt.
Creditorii pe termen lung analizeaza puterea de câstig si eficienta operationala a firmei.
Actionarii analizeaza profitabilitatea pe termen lung, eficienta.
Echipa manageriala analizeaza lichiditatea si solvabilitatea firmei precum si profitabilitatea capitalului propriu.
1.2.1. Tipurile principale de rate financiare
I. Rate de lichiditate II. Rate privind managementul datoriei III. Rate privind managementul activelor IV. Rate de profitabilitate V. Rate de crestere VI. Rate ale valorii de piata |
masoara capacitatea firmei de a onora obligatiile pe termen scurt explica în ce masura firma se finanteaza prin credite (cât de îndatorata este firma) masoara eficienta utilizarii activelor masoara eficienta generala a echipei manageriale masoara abilitatea firmei de a-si mentine pozitia economica, atunci când exista expansiune masoara capacitatea firmei (echipei manageriale) de a crea valoare de piata mai mare decât costurile si investitiile |
Aceste rate reprezinta masura cea mai completa a performantei firmei.
Primele doua categorii de rate (cele de lichiditate si cele privind managementul datoriei) reflecta riscul asociat firmei.
Urmatoarele trei categorii (cele privind managementul activelor, cele de profitabilitate si cele de crestere) sunt rate de profitabilitate.
Iar ratele valorii de piata au o importanta majora pentru ca se relationeaza direct cu obiectivul urmarit si anume maximizarea valorii firmei, a bunastarii actionarilor.
I. Rate de lichiditate
Lichiditatea se refera la abilitatea firmei pe termen scurt de a genera necesarul de numerar pentru capitalul de lucru si onorarea obligatiilor imediate.
Lichiditatea se determina comparând activele curente cu pasivele curente.
Daca Pasivele curente cresc mai repede decât Activele curente (firma plateste greu furnizorii, cresc creditele), lichiditatea scade, indicând probleme.
O firma care are lichiditate mare este o firma cu risc scazut de faliment. Dar o rata de lichiditate mare poate însemna si un grad de ineficienta a utilizarii capitalurilor, firma blocând fondurile în active circulante în loc sa faca investitii.
Lichiditatea generala sau lichiditatea curenta
Indica de câte ori acopera activele curente (cele care pot fi convertite în numerar în mai putin de 1 an) datoriile ce trebuie onorate în decurs de 1 an.
Lichiditate redusa sau testul acid
Pentru o masura mai evidenta a lichiditatii, eliminam Stocurile, adica activele considerate cel mai putin lichide din categoria Activelor curente
Lichiditate imediata (cash)
Numerarul si titlurile de plasament sunt cele mai lichide active curente, prin urmare acest indicator reflecta masura în care datoriile pe termen scurt pot fi onorate imediat.
Masura intervalului
În loc sa comparam activele si pasivele curente, determinam pentru câte zile numerarul, titlurile de plasament si creantele acopera costurile de operare.
II. Rate privind managementul datoriei
Levierul financiar masura în care firma se finanteaza prin datorie (capital de împrumut)
Creditorii analizeaza mai întâi capitalurile proprii pentru a evalua cât de sigura este afacerea). Daca ponderea capitalului propriu este mica, riscul este suportat de catre creditori, iar controlul se exercita de catre proprietari desi au investit mai putin.
Levier financiar mare implica:
- risc mare
- potential de pierderi sau câstig mare
Levier financiar mic implica:
- risc mic
- potential de pierderi sau de câstig mic
Levierul financiar selectat trebuie sa asigure un echilibru între gradul de risc si profiturile asteptate.
Rata de îndatorare
sau
Rata de acoperire a dobânzilor
Rata de acoperire a cheltuielilor fixe
III. Rate privind managementul activelor
Masoara gradul de eficacitate în utilizarea activelor disponibile.
Presupun comparatii între Cifra de afaceri (vânzari) si diferite pozitii contabile de active.
Masoara viteza cu care diferite active sunt transformate în vânzari sau numerar.
Rotatia stocurilor
Stocurile sunt la valoarea istorica, în timp ce vânzarile sunt în pretul pietei, deci se poate folosi pentru consistenta, costul marfurilor vândute.
O rotatie mica a stocurilor poate însemna un surplus de stocuri neproductiv (investitie cu rentabilitate zero)
Perioada medie de colectare sau Durata medie de încasare a clientilor
Numarul mediu de zile în care se încaseaza clientii. Se poate compara cu termenii de credit oferiti clientilor.
Rotatia activelor fixe (rata de utilizare a activelor fixe)
De retinut ca pot exista active achizitionate prin leasing ce nu apar în bilant. De asemenea, când se compara cu alte firme, trebuie avut în vedere si faptul ca activele sunt la valoare istorica (o firma cu echipamente vechi va aparea cu o rotatie mai mare!)
Rotatia activelor totale
IV. Rate de profitabilitate
Arata rezultatul net al efectelor combinate ale lichiditatii, solvabilitatii, eficientei.
Rata profitului (marja neta)
Marja bruta
Puterea de câstig
Rentabilitatea activelor totale (ROA)
Gradul de rentabilitate a întregului capital investit în firma (propriu si de împrumut).
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE)
Rentabilitatea înregistrata de actionari.
V. Rate de crestere
Demonstreaza cât de bine îsi mentine firma pozitia economica, atât la nivelul economiei, cât si al industriei în care opereaza.
Atentie la perioadele de inflatie: cresterile ratelor pot sa nu fie reale!
Cresterea pe o perioada se calculeaza împartind nivelul indicatorului din ultimul an al perioadei la nivelul primului an al perioadei.
VI. Rate ale valorii de piata
Sunt cele mai cuprinzatoare masuri ale performantei unei firme.
Reflecta influenta coroborata a ratelor financiare de risc si rentabilitate.
Coeficientul de capitalizare bursiera
Arata cât de mult sunt dispusi investitorii sa plateasca pentru un dolar de profit raportat. Coeficientul este mare pentru firmele care au perspective bune de dezvoltare, si este mic pentru firmele riscante
Raportul valoare de piata - valoare contabila
Indica valoarea pe care o confera pietele financiare echipei manageriale si structurii organizatorice a companiei în functiune.
1.2.2. Analiza trendului
Imaginea oferita de ratele financiare nu tine cont de timp.
Pot exista însa tendinte care sa slabeasca pozitia firmei, sau din contra sa o îmbunatateasca.
Se analizeaza ratele pe mai multi ani, în paralel cu situatia industriei.
1.2.3. Sistemul DuPont
Pune în evidenta relatia dintre ROA, rotatia activelor si marja de profit.
1.2.4. ROA si avantajul competitiv
Competitia într-o industrie are ca efect reducerea rentabilitatii activelor catre nivelul competitiv (randamentul ce s-ar obtine într-o piata cu concurenta perfecta).
Firmele ce obtin în mod constant ROA peste industrie au un avantaj competitiv.
Dar aceste randamente mai mari stimuleaza concurenta ducând la erodarea profitabilitatii si a avantajului.
Exista 2 strategii pentru atingerea unei performante superioare:
diferentierea produselor si serviciilor
leadership prin costuri reduse
Diferentiere prin:
tehnologie avansata,
calitate,
disponibilitati în sortimente diferite,
livrare prompta,
suport tehnic,
finantarea clientilor,
canale de distributie.
Leadershipul prin cost are în vedere:
concentrarea pe pret,
obiectivul de a deveni cel mai ieftin,
stabilirea pretului sub concurenta si cresterea volumului vânzarilor (obtinere de profit la volum),
prin discounturi la cantitate, structura administrativa redusa, eficienta productiei.
Companiile combina de obicei strategiile, încercând sa dezvolte loialitatea clientilor si sa controleze costurile.
1.2.5. ROE si levierul financiar
Profitabilitatea si riscul creditului influenteaza randamentul actionarilor (randamentul capitalului propriu - ROE).
Cu aceleasi active si acelasi ROA, randamentul actionarilor creste pe masura introducerii levierului financiar.
Levierul financiar este benefic, dar numai în masura în care firma câstiga mai mult decât costul capitalului de împrumut dupa impozitare.
1.2.6. Utilizari si limite ale ratelor financiare
F Firmele mari cu divizii din industrii diferite întâmpina greutati în compararea ratelor. Este mai utila pentru firmele mici, ce opereaza într-un singur sector de activitate.
F Firmele care au ca obiectiv performanta peste medie nu trebuie sa se compare cu media pe industrie, ci cu ratele liderilor din piata.
F Atentie la inflatie! Analiza de-a lungul timpului sau între firme cu "vârste diferite" trebuie sa tina cont de impactul inflatiei asupra cifrelor din situatiile financiare.
F Sezonalitatea poate produce distorsiuni ale ratelor.
F Se pot folosi "tehnici de înfrumusetare" a situatiilor financiare care modifica ratele financiare, nereflectând performanta reala a firmei.
F Folosirea unor metode diferite de operare si contabilizare pot distorsiona comparatiile.
F Nu se pot face aprecieri clare de "buna" sau "rea" pentru o rata financiara considerata izolat.
F Daca unele rate arata bine, iar altele arata rau, este dificil sa se spuna care este pozitia generala a firmei fara a analiza efectele nete
|