Analiza cheltuielilor aferente activitatii economice
Cheltuielile agentilor economici sunt departajate în functie de destinatia lor în trei categorii, dupa cum rezulta din continutul contului de profit si pierdere, la care se adauga impozitul pe profit ca un element a carui marime este determinata prin act normativ, astfel:
a) Cheltuieli de exploatare, ocazionate, în principal, cu consumarea factorilor fundamentali care faciliteaza desfasurarea unei activitati economice: cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; energie si apa; cheltuieli privind marfurile; alte cheltuieli materiale; ajustarea valorii imobil 12312d31m izarilor corporale si necorporale (cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor, diferenta dintre cheltuieli si venituri privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor si venituri din fondul comercial negativ); ajustarea valorii activelor circulante (diferenta dintre cheltuieli si venituri privind creante si debitori diversi si respectiv, provizioanele pentru deprecierea activelor circulante); cheltuieli cu personalul (salarii si cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala); cheltuieli privind prestatiile externe (cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti si cheltuieli cu alte servicii executate de terti); alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate; ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
b) Cheltuieli financiare, constituite din ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante; alte cheltuieli financiare (pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli privind dobânzile, cheltuieli privind sconturile acordate clientilor, debitorilor sau bancilor);
c) Cheltuieli extraordinare reprezentate prin acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curenta a unitatii patrimoniale, sunt constituite din cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare (pierderi din calamitati si exproprieri de active);
d) impozitul pe profit
În cadrul cheltuielilor grupate dupa destinatia lor, preponderente sunt cheltuielile de exploatare, respectiv a cheltuielilor ocazionate cu desfasurarea activitatii economice de baza care dau si masura cheltuielilor totale efectuate de un agent economic pentru a produce, a comercializa sau pentru a presta servicii. Cheltuielile financiare si cele extraordinare se deduc din rezultatele finale ale unitatii, fara a se repartiza însa pe subactivitati sau pe unitati fizice de produse fabricate sau servicii prestate.
Pentru a analiza si interveni operativ prin masuri de corectie atât asupra nivelului total al cheltuielilor aferente activitatii economice în ansamblul lor cât si asupra cheltuielilor ce revin subactivitatilor componente, este necesar sa functioneze în mod corect sistemul de evidenta contabila, sa se înregistreze, la timp si în totalitatea lor cheltuielile aferente exercitiului financiar.
Clasificarea cheltuielilor dupa natura lor are la baza continutul economic al respectivelor cheltuieli si se foloseste la elaborarea bugetului activitatii de trezorerie al agentului economic, stând în acelasi timp la baza analizei economico-financiare a rezultatelor finale sau de bilant.
În acest caz sunt evidentiate urmatoarele grupe:
a) Cheltuieli directe care sunt formate din contravaloarea materialelor directe consumate, salarii directe, contributia la fondul pentru asigurari sociale si protectia sociala aferenta salariilor directe si alte cheltuieli directe legate nemijlocit de activitatea unitatilor operative (sectie de productie, atelier, bucatarie, bufet, bar, cofetarie, hotel etc.);
b) Cheltuieli indirecte sunt constituite din acele cheltuieli cunoscute si sub denumirea de "cheltuieli comune ale subactivitatii", sau "cheltuieli comune ale sectiilor", care nu pot fi localizate în mod direct pe unitatea fizica de produs sau de serviciu prestat si cuprinde cheltuielile ocazionate cu întretinerea si repararea mijloacelor fixe, energia, combustibilii, apa si alte cheltuieli globale efectuate pentru exploatare, pe feluri de activitati, exclusiv cele de desfacere si cele de administratie care sunt evidentiate distinct;
c) Cheltuieli de desfacere angajate pentru asigurarea conditiilor de desfasurare a vânzarii productiei sau a marfurilor;
d) Cheltuieli generale de administratie efectuate pentru administrarea si conducerea unitatii patrimoniale în ansamblul ei.
Clasificarea cheltuielilor dupa natura lor faciliteaza calculul costului unitar al produselor fabricate si a serviciilor prestate .
Astfel, cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte aferente, determinate rational ca fiind legate de produsele fabricate si serviciile prestate, formeaza "costul de productie" al acestora sau "costul prestatilor de servicii" Se precizeaza astfel ca, cheltuielile de desfacere, cheltuielile generale de administratie, inclusiv cele financiare si extraordinare, sunt costuri ale perioadei, care de regula nu se includ în costul de productie sau în costul de realizare al serviciilor prestate, dar se reflecta în final în rezultatul exercitiului.
Suma cheltuielilor directe, indirecte, a cheltuielilor de desfacere si a cheltuielilor generale de administratie formeaza "costul complet de productie" sau "costul complet al serviciilor prestate".
O utilitate distincta pentru analiza economico-financiara o constituie clasificarea cheltuielilor pe baza criteriului dependentei marimii acestora de volumul productiei sau de volumul serviciilor prestate, care justifica în consecinta constituirea urmatoarelor doua grupe:
a) Cheltuieli variabile.
Aceasta categorie de cheltuieli sunt relativ constante pe unitatea fizica de produs sau de prestatie si variabile în suma totala, proportional cu volumul de activitate la care se refera.
Elementele de cheltuieli care corespund acestor însusiri sunt: cheltuielile directe în totalitate si partial cheltuielile indirecte (consumurile de energie si combustibili efectuate în scopuri tehnologice) si de asemenea, în mod partial, cheltuielile de desfacere, respectiv cele a caror marime este dependenta de volumul vânzarilor.
b) Cheltuieli fixe sau conventional-constante.
Acest grup de cheltuieli se caracterizeaza printr-o marime totala relativ constanta indiferent de cresterea sau diminuarea volumului productiei sau al prestatiilor si în aceste conditii cheltuielile conventional-constante sunt variabile pe unitatea fizica de produs sau de prestatie, în functie de modificarea volumului de activitate.
Potrivit acestor însusiri, cheltuielile fixe au în componenta lor o parte din cheltuielile indirecte aferente activitatii economice (amortizarile si provizioanele; salariile, contributia pentru asigurari sociale si protectia sociala a personalului indirect productiv; cheltuielile de întretinere si reparatii; impozitele, taxele si varsamintele asimilate; alte cheltuieli indirecte pentru exploatare), precum si o parte din cheltuielile de desfacere, care nu depind de volumul productiei sau al prestatiilor efectuate, si în totalitate cheltuielile generale de administratie.
|
