ANALIZA FINANCIARĂ

Conf. Univ. Dr. Mihail Vincentiu Ivan

Consideratii preliminare

Introducere în analiza financiara

O abordare conceptuala

Principii de baza ale analizei financiare

Performanta firmei în conditiile dezvoltarii sustenabile

Conceptul de performanta

Obiective si utilizatori

Necesitatea masurarii performantelor firmei

Instrumente de masurare

Criterii de evaluare a performantelor firmei

Indicatori de performanta

Rate de apreciere a performantelor

Criterii de alegere a indicatorilor si ratelor

Analiza performantelor firmei pe baza indicatorilor de cash flow

Dezvoltarea sustenabila a firmei. Conceptul de sustenabilitate

Cuplul risc - rentabilitate, aspecte si dimensiuni financiare

Necesitatea studierii aspectelor financiare cu privire la planificarea cuplului risc - rentabilitate la nivelul firmei

Scurta incursiune în problematica riscurilor

Analiza riscului financiar

Remarci finale

Bibliografie

Consideratii preliminare

stiinta se face cu fapte dupa cum o casa se face cu pietre; dar o acumulare de fapte nu este stiinta, dupa cum o gramada de pietre nu este o casa. (H. Poncaire)

Studiul problematicii performantelor si riscurilor, în general, analiza acelor aspecte financiare cu privire la cuplul risc - rentabilitate, în special, presupune identificarea cunoasterea si abordarea semnificatiilor, interdependentelor, componentelor notiunii, a conceptului acceptat, atât de teoria cât si de practica profesionala, financiara.

Definirea celor doua concepte din perspectiva cresterii nivelului de competitivitate a firmelor românesti presupune cunoasterea, pe de o parte a acelor patternuri de manifestare a acestora, susceptibile a creiona un traseu, relativ usor de recunoscut, iar pe de alta parte reprezentarea caracterelor specifice, fiecarui proces de în parte, capabile sa deconspire laturile, componentele, functionalitatile si ipostazele diverse ale acestora.

Discursul cu privire la o secventa rezonanta a performantei si anume latura financiara, include obligatoriu notiunile de analiza financiara, indicatori si rate de apreciere a performantelor.

Toate acestea afirmate în conditiile responsabilizarii managerilor firmelor pentru fiecare etapa de parcurs.

Întelegerea notiunilor în ansamblul corelat al tuturor laturilor si actionarea acestora în scopul înlaturarii efectelor negative generate de evolutia din sfera respectiva de activitate, confera substanta si introduce obligatoriu în ecuatie notiunea de risc.

În esenta, discutia se poarta pe terenul firmei, spaţ 24424k1012y ;iul de întrepatrundere a caracteristicilor financiare, administrarii, deciziei si controlului financiar, asumându-se utilizarea eficienta a fondurilor firmei, capitalul propriu plus resursele atrase, planificarea si optimizarea veniturilor si cheltuielilor acesteia pentru atingerea obiectivelor de crestere si dezvoltare, performanta si profit.

Aspectele semnalate mai sus pot conduce firmele catre un comportament orientat catre performanta.

O firma nu poate supravietui, nu se poate dezvolta, decât daca raspunde într-o maniera sustenabila nevoilor pietei.

Analiza financiara utilizeaza un ansamblu coerent de concepte, metode, tehnici si instrumente, cu ajutorul carora prelucreaza si interpreteaza informatiile interne si externe, furmulând aprecieri si judecati de valoare asupra activitîtii firmei, pe baza carora livreaza recomandari pentru evolutia ei, pentru performanta sustenabila, în conditii de cunoastere a riscurilor si a mediului concurential dinamic.  Analiza financiara identifica, repertoriaza si ierarhizeaza caracteristicile financiare ale firmei.

Principiile de baza ale analizei financiare, la nivelul firmei, se refera la investigarea cu prioritate a aspectelor privind functionarea firmei, abordarea dinamica a comportamentului financiar, aprecierea rezultatelor în acord cu mediul concurential, precum si la evaluarea gradului de vulnerabilitate si risc.

Performanta firmei în conditiile dezvoltarii sustenabile

Pornind de la asemenea consideratii cu privire la performanta este evident ca necesitatea studiului aspectelor financiare ale acesteia se releva aproape automat. Din cele prezentate mai sus rezulta ca structura sistemului financiar, a firmelor mici si mijlocii, în special, reclama existenta unor actiuni si comportamente, evaluari si decizii, determinante pentru evolutia viitoare a acestora.

Performanta poate fi considerata un concept deosebit de complex. Ea este o stare de competitivitate a firmei, atinsa printr-un nivel de eficacitate si de eficienta (productivitate) care sa asigure o participare sustenabila pe piata libera.

Perceptia asupra performantei difera în functie de utilizatorii conceptului. De pilda actionarii sunt preocupati, în special de rentabilitate si profit, angajatorii de consolidare, angajatii de stabilitate, creditorii de solvabilitate, furnizorii de lichiditate, iar clientii de perenitate.

Existenta unui mediu concurential dinamic, cresterea nivelului de competitivitate a firmelor românesti, accentueaza efectul tuturor acestor elemente si conduce la necesitatea unei mai bune functionari a sistemului financiar, a componentelor sale, a comunicarii si functiei financiare.

Functia financiara se operationalizeaza prin performanta, în cadrul careia un loc important îl ocupa procesul decizional cu privire la procurarea si fructificarea capitalurilor, cu scopul final al realizarii de rezultate financiare pozitive.

De exemplu, decizia financiara de plasament, numita si decizie de investitie este transpusa în practica prin operatiuni si tehnici de natura financiara. Dintre aceste de remarcat sunt:

operatiunile de procurare a capitalurilor, de plasare a acestora pe diferite canale financiare

operatiuni de varsamânt

emisiuni de titluri financiare si achizitii de active financiare

diversificarea produselor si serviciilor oferite de firme

determinarea costului capitalului si optimizari ale valorilor de exploatare

amortizarea capitalurilor fixe

efectuarea de plati, garantii si asigurari

participari la capitalul social al altor firme, etc.

În cadrul activitatii firmelor, analiza financiara reprezinta un instrument indispensabil în luarea deciziilor la nivel microeconomic. Studiul oricarei activitati a unei firme presupune examinarea tuturor deciziilor manageriale.

Cu ajutorul analizei financiare se realizeaza functia de informare a centrului de decizie cu privire la activitatea firmei, functia de evaluare a potentialului tehnic si economic al firmei, luarea de decizii în raport de criteriile de eficienta.

Una dintre modalitatile de analiza a aspectelor financiare este utilizarea indicatorilor de performanta.

Pentru evaluarea si planificarea aspectelor financiare se utilizeaza diferite sisteme de indicatori de performanta, ai resurselor, consumului, de eficienta, de eficacitate, de rezultate, etc, precum si rate de apreciere a performantelor. Câteva exemple: rata profitului, rata utilizarii activelor, rata rentabilitatii economice, efectul de pârghie, rata rentabilitatii financiare.

Sa luam ca exemplu, rata profitului care se calculeaza ca expresie a raportului dintre profitul net si veniturile totale:

Pn

Rpr = x100;  (1 )

Tv

Unde:

Rpr - rata profitului;

Pn- profitul net;

Tv- total venituri.

Marimea acestui indicator este dependenta de raportul dintre venituri si cheltuieli si se poate calcula pe diferite grupe de activitati.

Modelul de analiza a ratei profitului va fi: 

(Di1 + Comi1 + Rv1) - (Dp1 + Comp1 + Ach1+Chadm1 +R1 +Pv1 +i/pr1)

ΔRpr = x100 -

Di1+Comi1+Rv1

(Di0 + Comi0 + Rv0) - (Dp0 + Comp0 + Ach0+Chadm0 +R0 +Pv0 +i/pr0)

- x 100;

Di1+Comi1+Rv1

Unde:

Di1/0 - dobânzi încasate în anul de calcul si în anul de referinta

Comi1/0- comisioane incasate în anul de calcul si in anul de referinta

Rv1/0 -alte venituri în anul de calcul si în anul de referinta

Dp1/0 - dobânzi platite în anul de calcul si în anul de referinta

Comp1/0 - comisioane platite în anul de calcul si în anul de referinta

Ach1/0 -alte cheltuieli în anul de calcul si în anul de referinta

Chadm1/0 - cheltuieli administrative în anul de calcul si în anul de referinta

R1/0 - rezerve în anul de calcul si în anul de referinta

Pv1/0 - prevelari în anul de calcul si în anul de referinta

i/pr1/0 -impozitul pe profit în anul de calcul si în anul de referinta

Modelul (2) se poate scrie si sub forma simplificata:

TV1-TC1 TV0-TC0

ΔPm= x100 - x100 (3)

TV1 TV0

În acest exemplu, factorii de influenta asupra ratei profitului sunt:

profitul net - Pn

total venituri -TV

dobanzi incasate -Di

comisioane incasate - Comi

alte venituri Rv

total cheltuieli -TC

In anexa sunt prezentati indicatori si rate , folositi frecvent în activitatile de consultanta în management.

Cuplul risc - rentabilitate, aspecte si dimensiuni financiare

Unul din cele mai importante domenii ale managementului activitatii financiare a firmelor îl reprezinta riscul.

Problematica riscului ia în considerare factorii, masurabili sau nu, care ameninta sau pot influenta negativ realizarea performantelor unei firme si propune solutii strategice si operationale pentru a se opune acestor factori (organizare, planificare, diferite proceduri tehnice).

Activitatea financiara a firmelor se caracterizeaza prin multiple dimensiuni ale riscurilor ce afecteaza performantele. O economie care se integreaza în piata unica europeana, precum este cea româneasca se confrunta din plin cu probleme de risc si incertitudine.

Cuplul risc - rentabilitate ocupa un loc central în studiul ansamblului de activitati desfasurate de firme.

Administrarea riscurilor pentru managementul unei firme înseamna studierea posibilitatilor de investitii pe pietele financiar - monetare care sa aduca profit actionarilor, iar în acelasi timp sa asigure reducerea posibilitatilor de pierdere la un risc acceptabil.

În acest sens, firmele trebuie sa elaboreze sisteme proprii de evaluare a riscurilor, ca element obligatoriu al unei dezvoltari durabile. Sistemul bancar detine un rol important în activitatea de monitorizare a riscului, pozitia cheie având-o Banca Centrala, care creeaza cadrul general de abordare a aspectelor financiare privind cuplul risc - performanta. De asemenea, în acest domeniu exista norme si proceduri internationale, astfel ca riscurile financiar - bancare se abordeaza prin prisma a trei categorii de reglementari:

Identificarea riscurilor financiare constituie punctul de plecare al activitatii de management al acestora. La nivelul oricarei firme se identifica o multitudine de riscuri, ce trebuie a fi repertoriate si definite cât mai bine posibil în perspectiva masurarii, urmaririi si controlarii lor. Este, cu precadere, cazul riscurilor financiare legate de variatia ratei dobânzilor, riscurile legate de asigurarea lichiditatii si finantarii operatiunilor, riscurile pierderilor din operatiuni de piata ce se nasc pe pietele financiare si se concretizeaza în evolutii nefavorabile ale situatiei financiare. Alt risc major este riscul de credit cu un impact financiar important.

Riscurile financiare, definite ca un grad de incertitudine privind veniturile viitoare, sunt riscuri pure (riscul de lichiditate, de credit, de solvabilitate (adecvare a capitalului), ce pot produce pierderi importante firmelor daca nu sunt gestionate corespunzator si riscuri speculative, bazate pe arbitraj financiar, ce pot produce pierderi în cazul în care arbitrajul este facut într-un mod necorespunzator. Din acest tip de riscuri fac parte riscul de rata a dobânzii, riscul valutar, riscul de piata.

Riscurile financiare au o mare interdependenta si pot induce o crestere a portofoliului general de risc al firmei.

De exemplu, firmele care au structura activelor si pasivelor în mai multe valute sunt expuse riscului valutar, care la rândul sau este corelat cu riscul de rata a dobânzii privind atragerea si plasarea unor sume în diferite valute, ceea ce poate duce la un risc de lichiditate.

Riscurile operationale sunt legate de functionarea sistemelor interne (în special sistemul informatic) si de tehnologia folosita, de respectarea procedurilor si normelor firmei de prelucrare a informatiilor si a operatiilor, de managementul defectuos, frauda si control ineficient.

Riscurile afacerii se refera, în principal, la nivelul de dezvoltare a firmelor, politica în domeniul respectiv, factorii legislativi de reglementare, infrastructura sistemului financiar, sistemul de plati, riscul sistemic general privind operatiunile desfasurate cu bancile.

Riscurile conjuncturale, au în vedere faptul ca producerea la un moment dat a unor evenimente pot cauza pierderi firmei.

Riscuri generate de activitatea desfasurata de firme

Desigur ca riscurile pot fi repertoriate si altfel. Pentru scopul acestei lucrari prezinta importanta deosebita riscurile financiare deoarece acestea se afla în strânsa legatura cu aspecte privind cuplul creat cu performanta.

Riscul de lichiditate este unul din riscurile majore pe care le întâlneste firma în desfasurarea activitatii sale. Exista mai multe fatete ale acestui risc: lichiditate extrema, salteaua de securitate ce procura activele lichide sau capacitatea de mobilizare a capitalului la un cost normal.

Situatia lichiditatii extreme poate fi fatala unei firme. O asemenea situatie extrema îsi are originea în cauze diverse (pierderi importante ce rezulta din slabirea contrapartidelor sau din evolutiile adverse ale pietelor) si pot fi suficiente pentru a antrena retrageri masive de fonduri sau închiderea linii lor de credit obisnuite ale altor institutii, ceea ce genereaza o criza brutala de lichiditati.

Pe de alta parte riscul de lichiditate este mai curând cel al dispunerii de lichiditati insuficiente pentru a face fata nevoilor neasteptate. În aceasta optica, lichiditatea este mai curând o perna de securitate pentru a face fata eventualelor dificultati.

Într-o a treia abordare, riscul de lichiditate exprima eventualitatea dificultatilor, temporare sau relevante, de a accede la surse de fonduri pentru a face fata nevoilor. Lichiditatea arata în acest caz capacitatea institutiei de a mari capitalurile la un cost rezonabil. Aceasta capacitate depinde în realitate de doi factori distincti: lichiditatea pietei si lichiditatea firmei. Astfel, în perioada unei tensiuni conjuncturale, obtinerea de fonduri de pe aceste piete devine dificila si costisitoare. Lichiditatea pietei afecteaza direct capacitatea de marire a capitalului unei firme. Facilitatea accesului la capital depinde, de asemenea, de caracteristicile proprii ale firmei: nevoile sale de capital si regularitatea lor, calitatea, planificarea lor în cursul timpului, statutul sau financiar, solvabilitatea sa, toate elementele care afecteaza notarea sa si situatia sa financiara. Unele sunt legate de calitatea semnaturii sale, care releva riscul de contrapartida si altele de nevoile de lichiditate, daca semnatura unei firme nu inspira încredere, atunci finantarile sale sunt mai costisitoare.

Nevoile si sursele de lichiditate ale unei firme la un moment dat pot fi puse în evidenta prin determinarea pozitiei nete a lichiditatii. Acest lucru se face prin compararea ofertei de lichiditati care intra în firma cu cererea de lichiditati degajata de activitatea acesteia.

Problema lichiditatii se contrapune profitabilitatii. Cu cât sunt mai mari resursele lichide, cu atât mai redusa va fi performanta exprimata prin profitabilitate. De aceea, aspectele financiare relevate au o mare importanta asupra profitabilitatii bancii, motiv pentru care firmele cauta sa planifice cât mai riguros evolutia cuplului risc - performanta.

Riscul de solvabilitate este cel de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru absorbtia pierderilor eventuale. Acest risc rezulta pe de o parte din suma totala a fondurilor proprii disponibile si, pe de alta parte, din riscurile ocazionate (risc de credit, de piata, de rata a dobânzii).

Riscul de rata a dobânzii reflecta gradul de sensibilitate al fluxurilor monetare ale firmei ca urmare a modificarilor ratelor de dobânda.

În ceea ce priveste riscul de credit, firma trebuie sa urmareasca optimizarea structurii portofoliului prin realizarea unui raport echilibrat între profitabilitate si risc. Pentru a realiza acest lucru firma trebuie sa aiba în vedere diversificarea portofoliului si selectia cât mai riguroasa a acestora pe baza performantelor economico-financiare si a riscurilor proiectelor propuse de acestia.

Se cunosc instrumente financiare care administreaza riscurile, contractele la termen, contractele swap, optiunile, toate instrumentele care permit controlul riscurilor. Exista mai multe riscuri, mai multe obiective, mai multe modalitati de masurare pentru fiecare risc, mai multe instrumente financiare de gestionare a riscurilor. În consecinta, nu exista o maniera unica de administrare a riscurilor, ci mai multe. Firmele îsi asuma riscurile si planifica efectele evolutiilor adverse ale evenimentelor viitoare.

Pentru caracterizarea si masurarea unui risc este necesar sa se determine expunerea la risc, sensibilitatea la acest risc si hazardul care l-a cauzat. Expunerea la risc este volumul expunerilor sensibile la evenimentele externe. Sensibilitatea raporteaza variatia rezultatelor la variatia întâmplarilor subadiacente. Incertitudinea este elementul extern necontrolabil.

Sensibilitatea poate fi calculata în valoare absoluta sau relativa astfel:

S = ΔV / Δ (parametru de piata)

S = [ΔV / V] / Δ (parametru de piata)

Sensibilitatea este întotdeauna o aproximare. Ea nu poate da o variatie exacta, dar o aproximatie este suficienta în cele mai multe cazuri. Sensibilitatile sunt corespunzatoare unui portofoliu. Sensibilitatea unui portofoliu de pozitii este suma sensibilitatilor în valoare absoluta pe fiecare pozitie. Aceasta regula este valabila doar daca este vorba de un eveniment comun la toate pozitiile portofoliului.

Atunci când sensibilitatea este cunoscuta, se poate deduce un interval de încredere sau interval de toleranta. Este vorba de o limita superioara si una inferioara între care valorile aleatoare cad cu o probabilitate sigura.

Probabilitatea depasirii limitei inferioare este adesea numita toleranta. Acest prag fixeaza pierderea maximala probabila. Aceasta pierdere se masoara sub forma unui multiplu al volatilitatii rezultatelor. Aceasta masura a pierderii maximale în cadrul unui orizont de timp stabilit, asociata unei probabilitati, exprima Value at Risk (VaR). Aceasta tehnica de masurare este aplicata la toate riscurile financiare.

Masurarea riscurilor si performantelor se inscrie într-un cadru contabil, reprezentat prin cele doua parti consacrate ale bilantului, contul de rezultate si masurarile performantelor asociate. Cadrul contabil precizeaza regulile de masurare a rezultatelor financiare.

Problema de fond este cea a ajustarii performantelor cu riscul, într-o maniera explicita, logica si omogena. Daca fondurile proprii reprezinta corect riscurile, aceasta ajustare este obtinuta. Aceasta presupune ca fondurile proprii utilizate ca baza de calcul sunt determinate în maniera cel mai corect posibila în functie de riscuri.

Putem preciza faptul ca masuratorile contabile prezinta inconvenientul legat de problema ajustarii cu riscurile, dar si pe acela ca, indicatorii contabili fiind limitati la un orizont fix, nu pot da indicatii pe termen lung. Ele fac, de asemenea, abstractie de conditiile de piata ale momentului. Însa aceste probleme pot fi corectate prin recurgerea la indicatori ai activelor si datoriilor exprimati la valoarea de piata.

Valoarea de piata a unui activ financiar este obtinuta prin actualizarea tuturor fluxurilor create de acest activ la o rata care reflecta conditiile de piata ale momentului. Se noteaza:

t

V = Σ Ft / (1+rt)

unde:

V = valoarea de piata

rt = rata de actualizare ce reflecta conditiile pietei

Ft = fluxul creat de activ la data t

La nivelul global al bilantului, valoarea de piata a activelor diminuata cu datoriile corespunzatoare reprezinta Valoarea Actuala Neta (VAN), ce constituie un indicator sintetic al valorii nete a bilantului.

Avantajul valorilor actuale este acela de a lua în considerare ansamblul de fluxuri viitoare pe toata durata de viata a activelor, în loc sa se limiteze la o perioada precum indicatorii contabili.

Valorile actuale prezinta dezavantajul ca sunt volatile, precum rata pietei care serveste la calcule. În plus, ele sunt mai putin intuitive în interpretare decât marjele, deoarece semnificatia lor depinde de alegerea ratei de actualizare si de modalitatile de calcul. Ele reflecta un flux fara sa dea informatii privind pozitionarea acestui flux în timp.

Desi gestiunea pe baza de bilant acorda o mare importanta performantelor contabile, totusi, gestiunea pe baza valorilor de piata câstiga teren, întrucât prezinta avantaje conceptuale importante fata de marjele contabile.

Devine din ce în ce mai evident faptul ca riscurile financiare nu pot fi evaluate eficient, drept consecinta nici planificarea performantelor, fara un sistem de informatii adaptat. Astfel pe baza informatiilor financiare proprii, fiecare firma poate configura o imagine a performantelor sau a lipsei acestora. (vezi sistemul de analiza Du Pont):

ROE - Return on Investment (Equity) = rata rentabilitatii financiare

ROA - Return on Assets = rata rentabilitatii economice

Leverage Multiplier = levier

Remarci finale

Administrarea riscurilor si performantelor si planificarea dezvoltarii si finantarii sustenabile a activitatii firmei reprezinta un aspect esential.

Existenta unui mediu concurential puternic si cresterea nivelului de competitivitate a firmelor românesti, accentueaza efectul tuturor aspectelor prezentate si conduce la necesitatea unei mai bune functionari a sistemului financiar, a componentelor sale, a comunicarii si functiei financiare.

Este de subliniat faptul ca functia financiara asigura informatia necesara pentru fundamentarea deciziilor majore care sa conduca la planificarea corecta a cuplului risc - performanta în conditiile cresterii competitivitatii firmelor românesti.

Coerenta si pertinenta informatiilor pe diferitele canale de distributie sunt esentiale pentru o planificare eficienta a cuplului. Acesta trebuie sa aiba în vedere modelarea profilelor clientilor firmei în urma unei analize financiare cât mai riguroase.

Analiza financiara ajuta la descompunerea cuplului risc - performanta în parti componente. Prin acest procedeu se evidentiaza relatiile cauzale, aspecte financiare relevante, legile ce stau la baza formarii si dezvoltarii, pe baza carora se decide asupra activitatii viitoare.

Atunci când firma intentioneaza sa modifice comportamentul decizional, când creioneaza sau contureaza o noua informatie financiara sau actioneza pentru a o consolida pe cea existenta, preocuparile trebuie sa fie centrate în jurul cuplului risc - performanta.

Bibliografie

BASNO C., DARDAC N. - Management bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2002

DEDU, Vasile - Gestiune si audit bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2003

DOBRESCU, M. Emilian; IVAN, Mihail Vincentiu - Afaceri Financiare, Editura Nemira, Bucuresti, 2003

MISHKIN, Frederic S. - The Economics of Money, Banking and Financial markets, Harper Collins College Publishers, 1995.

NICULESCU, Maria - Diagnostic financiar, Editura Economica, Bucuresti, 2005

PLEsOIANU, George - Diagnosticul si strategia firmei, Editura Universitatii din Pitesti, 2004

ANEXA

Tabel - Tabloul principalilor indicatori si rate de performanta financiara ai firmei