Analiza mediului de marketing
al S.C. BIOFARM S.A.
Mediul de marketing al întreprinderii reprezinta ansamblul factorilor fizici si sociali ce influenteaza prin actiunea lor directa sau indirecta, sistemul de negociere al întreprinderii si nivelul de performanta pe care aceasta din urma îl realizeaza, în raport cu obiectivele de piata pe care si le-a fixat.
MEDIUL EXTERN DE MARKETING
Elemente ale macromediului BIOFARM
Mediul demografic
Dimensiunile demografice ale unei tari definesc starea si evolutia istorica, economica, sociala, politica a acesteia, în strânsa conditionare cu factorii naturali - re 11111v212l lief, clima, etc., si sub impulsul mediului conjunctural national si international. La rândul lor, dimensiunile demografice ale unei tari, influenteaza starea si nivelul de dezvoltare societala al tarii respective, determinând pozitiv sau dimpotriva, valorificarea sanselor, oportunitatilor de care dispune aceasta.Analiza atenta a mediului demografic atât din perspectiva structurii lui, cât si a distributiei geografice asigura informatii necesare stabilirii caracteristicilor potentialilor clienti ai organizatiei, astfel încât oferta de produse sa aiba coerenta si sa se adreseze unui public tinta bine definit.
În ideea celor spuse mai sus, se poate afirma ca datele statistice referitoare la situatia populatiei ce sufera de anumite afectiuni (numarul si structura pe sexe, precum si pe categorii de vârsta) intervin ca factor decisiv în formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului de produse.
De asemenea, principalele tendinte în evolutia trasaturilor demografice ale populatiei stau la baza prognozelor si planurilor de activitate a producatorilor din domeniul farmaceutic.
Tabel 1. Situatia indicatorilor demografici în 2005
INDICATORI |
NIVEL |
Populatia (mii locuitori) | |
Densitatea populatiei (loc./kmp ) | |
Natalitate (‰) | |
Mortalitate (‰) | |
Spor natural (‰) | |
Speranta de viata - masculin (ani) | |
Speranta de viata - feminin (ani) | |
Ponderea populatiei din urban (%) | |
Populatia din Bucuresti (mii locuitori) |
Sursa: Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al României, 2004
Mediul economic
România a înregistrat, în primul trimestru din 2004, o crestere economica – în termeni reali cu 6,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, Produsul Intern Brut (PIB) estimat fiind de 405.354,5 miliarde lei preturi curente, conform Institutului National de Statistica. Cresterea a fost determinata de marirea volumului de activitate si, în consecinta, a valorii adaugate brute, cu precadere, în industrie (+6,6%) si constructii (+7,2%), ramuri a caror contributie la Produsul Intern Brut a fost de 35,8%.
Consumul final total a înregistrat o crestere cu 8,1% în perioada 1.I - 31.III 2004, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent; consumul final efectiv al gospodariilor populatiei a crescut cu 8,4%.
În calculul cheltuielilor efectuate de gospodarii au fost cuprinse sumele alocate pentru cumpararea de bunuri si servicii si cheltuielile pentru consum individual al administratiei publice si cheltuiala pentru consumul individual al organizatiilor nonguvernamentale.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor înregistrati la sfârsitul lunii mai 2005 era de 617,8 mii persoane. Comparativ cu luna mai din anul 2004 numarul somerilor înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mic cu 75,3 mii persoane. Din numarul total al somerilor înregistrati, femeile reprezentau 40,9%. Rata somajului înregistrat în luna mai 2005 a fost de 6,8% în raport cu populatia activa civila totala (7,6% în luna mai 2004).
Câstigul salarial mediu brut în luna mai 2005 a fost de 8.008.210 lei. Câstigul salarial mediu net a fost de 5.801.110 lei, mai mic cu 2,8% fata de luna precedenta.
Indicele preturilor de consum în luna iunie 2005, fata de iunie 2004, este, pe total economie de 112%, o crestere de 116,8% înregistrând sectorul serviciilor, în timp ce marfurile alimentare si cele nealimentare înregistreaza indici de 108,5% si respectiv 113,8%. În ultima luna, preturile au crescut în medie cu doar 0,6%, iar medicamentele s-au scumpit cu 0,1%.
Pentru prima perioada a anului 2004, situatia balantei comerciale a României se prezenta astfel:
- deficitul comercial FOB/CIF al României a fost de 2,31 miliarde euro, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2004, iar în luna mai 2004 a fost de 672,1 milioane euro, fata de 1,56 milioane euro în primele cinci luni ale anului 2003 si de 500 milioane euro în luna mai 2003, informeaza Institutul National de Statistica.
- exporturile FOB realizate în primele cinci luni ale anului 2004 au fost de 7,37 miliarde euro, cu 18,4 % mai mare fata de aceeasi perioa
- importurile CIF în primele cinci luni ale acestui an au însumat 9,69 miliarde euro, cu 20,2 % mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. În preturi FOB, importurile din primele cinci luni din 2004 au fost de 8,94 miliarde euro.
În ceea ce priveste investitiile straine pe piata româneasca, se poate afirma ca lipsa unui capital românesc solid si lipsa unei cresteri economice sustenabile au îndepartat, mult timp, investitorii straini de pe piata româneasca a fuziunilor si achizitiilor. În acest context, Integrator, firma producatoare de solutii informatice pentru management a explicat ca valoarea redusa a fuziunilor si achizitiilor, echivalentul a aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB), a fost determinata în principal de preferinta investitorilor straini pentru companiile din tarile vecine României, care au înregistrat cresteri economice solide si sustenabile.
În acelasi timp, lipsa unui capital românesc puternic, care sa sustina investitiile straine directe în economia interna, a reprezentat un alt factor ce a defavorizat realizarea de fuziuni.
Se poate afirma ca mediul economic influenteaza în mod decisiv atât producatorii autohtoni, cât si potentialii investitori, ramânând multe sectoare economice neexploatate.
Mediul tehnologic
Produsele farmaceutice, prin natura lor, înglobeaza un grad înalt de tehnologie. Complexitatea proceselor implicate în productia de medicamente (fizice, chimice sau biologice) îsi pun amprenta asupra calitatii produselor si, implicit, asupra succesului acestora pe piata. De aceea, tehnologia constituie un element definitoriu al industriei farmaceutice, generator de avantaje competitive.
Cel mai mare impact pe care îl are progresul tehnologic în activitatea producatorilor de medicamente se observa la nivelul procesului de productie, datorita rigurozitatii conditiilor de desfasurare a acestuia. Din acest motiv, companiile farmaceutice aloca resurse financiare substantiale reconditionarilor, dezvoltarii si modernizarii liniilor de productie. De asemenea, în planurile de investitii anuale figureaza, de cele mai multe ori ca având o pondere semnificativa, fondurile banesti alocate activitatii de cercetare si dezvoltare de noi produse, care sa raspunda unor nevoi ale consumatorilor aflate într-o continua diversificare si multiplicare.
Obligativitatea standardelor GMP
În ultimii ani, producatorii de medicamente au suportat importante modificari ale sistemelor de productie în directia alinierii la standardele internationale de calitate, astfel implementarea GMP (engl. Good Manufacturing Practice – reguli de buna practica de fabricatie) devine o conditie imperativa la adresa tuturor jucatorilor de pe piata devenind obligatorie începând cu data de 31 decembrie 2003, dupa o serie de mai multe amânari.
Obtinerea standardelor GMP este esentiala în mentinerea competitivitatii companiilor românesti si pentru a respecta standardele internationale de calitate în acest sector si care le-ar permite exporturi în tarile Uniunii Europene si SUA.
Cele mai importante consecinte ale implementarii GMP le constituie:
disparitia “firmelor fantoma” de pe piata, fiind cazul multor producatori de talie mica a caror functionare era legata de contracte cu companii straine, pentru care fabricau într-un fel de "lohn" unul sau doua produse. Probabil ca aceste companii straine se vor reorienta catre producatori mai mari;
unele companii se vad nevoite sa renunte la o parte din portofoliu, mizând desigur pe cresterea vânzarilor la produsele pentru care s-a implementat GMP-ul, având un nivel calitativ mai ridicat;
aspecte financiare negative: cresterea costurilor de fabricatie, severitatea normelor, precum si o anumita pierdere a flexibilitatii;
pentru statul român vor fi influente legate de pretul medicamentelor si al efortului de compensare al produselor.
Mediul socio-cultural
Ca element al macromediului unei întreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale ofera un ansamblu de informatii substantiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clientilor efectivi sau potentiali ai respectivei întreprinderi. Din acest motiv, încercarea de a caracteriza publicul tinta doar prin prisma trasaturilor sale demografice este sortita esecului, analiza efectului conjugat al celor doua componente asigurând însa, premisa unei întelegeri a profunzimii fenomenului social.
Care sunt valorile, credintele, traditiile si normele dupa care se ghideaza oamenii în societate, ce anume le motiveaza consumul unor categorii de produse sau utilizarea anumitor servicii, sunt întrebari la care poate raspunde analiza mediului socio-cultural.
Atitudinile populatiei fata de problemele de sanatate sunt prezentate în continuare:
Standardul de viata al multor români nu le permite sa-si îngrijeasca sanatatea asa cum ar dori ei: 51% din adultii din mediul urban declara ca si-ar face analizele în mod regulat daca ar avea mai multi bani.
În acelasi timp 47% declara ca prefera sa se refaca fara sa ia vreun medicament iar 48% declara ca prefera tratamentele medicale alternative.
Cu privire la creditul pe care îl acorda doctorilor, 46% din adultii din mediul urban spun ca au mai mare încredere în doctorii din clinicile private decât din cele de stat.
Atunci când sunt bolnavi doar 40% din adultii din mediul urban consulta un doctor, iar 18% consulta un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declara ca nu consulta pe nimeni.
Totusi, exista suficient de multi români care au grija de sanatatea personala, 28% din ei declara ca se duc la doctor sa-si verifice starea de sanatate chiar si atunci când nu sunt bolnavi.
Afirmatii de valoare privind atitudinile si obiceiuri legate de sanatate reies si în urma unei cercetari desfasurate de Daedalus Consulting în luna mai a anului trecut pe un esantion de 1.072 persoane cu vârsta cuprinsa între 18 si 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârsta luata în calcul.
Studiul reliefeaza ca românii adopta mai degraba o atitudine pasiva decât activa fata de mentinerea sanatatii. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din români au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), în timp ce mai putin de jumatate dintre acestia (45.2%) au tinut un regim alimentar echilibrat în ultimele 12 luni. Aproape unul din trei români au facut un control medical periodic (31.0%) si cam tot atâtia au facut exercitii fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au tinut post pentru mentinerea sanatatii (28.3%) în ultimele 12 luni.
Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate în mentinerea sanatatii prin comparatie cu persoanele din celelalte categorii de vârsta. Cu exceptia exercitiilor fizice - care par a fi apanajul tinerilor pâna în 30 de ani si a aportului regulat de vitamine - unde nu se constata diferente pe categoriile de vârsta, persoanele cu vârsta cuprinsa între 50 si 65 de ani practica într-o proportie semnificativ mai mare toate celelalte activitati de mentinere a sanatatii.
Ca metode de mentinere a sanatatii, atât barbatii cât si femeile se comporta similar în ceea ce priveste respectarea orelor de somn si a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea barbatii sunt mai predispusi decât femeile la mese regulate si exercitii fizice, în timp ce femeile au o înclinatie mai mare catre post si aport regulat de vitamine ca metode de mentinere a sanatatii.
În ceea ce priveste activitatile considerate a fi cele mai potrivite pentru mentinerea sanatatii, pe primele locuri se situeaza regimul alimentar echilibrat (59.7%), exercitiile fizice (50.3%) si mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondenti considera controlul medical periodic ca fiind important pentru mentinerea sanatatii, în timp ce aportul regulat de vitamine este considerat ca fiind o modalitate de mentinere a sanatatii de 17.9% dintre respondenti.
Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mai înclinate sa considere regimul alimentar echilibrat ca dezirabil pentru mentinerea sanatatii, în timp ce persoanele cu vârsta sub 30 de ani au tendinta sa considere mai degraba exercitiul fizic (sub diverse forme – exercitii fizice, jogging, fitness, sport) ca pe o modalitate dezirabila de mentinere a sanatatii.
Prin comparatie, barbatii sunt mai înclinati sa considere exercitiile fizice (55.5% barbati comparativ cu 46.0% femei) în timp ce femeile sunt mai înclinate sa considere controlul medical (40.5% femei comparativ cu 30.7% barbati) ca fiind modalitati potrivite pentru mentinerea sanatatii.
Promovarea unui stil de viata care sa maximizeze, în limitele unor conditii date, sanatatea, bunastarea si împlinirea umana, reprezinta un obiectiv a carui realizare presupune actiune conjugata a disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali si culturali. Programul OMS “Sanatate pentru toti” se bazeaza, în mare masura, pe capacitatea oamenilor de a-si cunoaste si optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele constatate în structurarea lui, de a opera modificari, remodelari, în sensul realizarii unui stil de viata sanatos. Stilul de viata are o importanta majora în determinarea starii de sanatate a oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este urmatoarea:
stilul de viata – 51%
factorul biologic – 20%
mediul ambiant – 19%
sistemul îngrijirilor de sanatate – 10%
Mediul politic
Nu putine campanii electorale au inclus în programele lor referiri directe la stimularea economiei nationale prin atragerea unor investitori strategici. Sectorul farmaceutic nu face exceptie, dovada fiind amplele miscari de preluare a unor producatori autohtoni de catre mari grupuri internationale.
Organismul implicat în dezvoltarea proiectelor de investitii prin atragerea si mentinerea capitalului strain în economie este Agentia Româna pentru Investitii Straine(A.R.I.S.), institutia abilitata sa aplice politica Guvernului României pentru promovarea si atragerea investitiilor straine directe în economie
Obiectivele pe care si le propune A.R.I.S. sunt:
Cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine în România
Crearea unei imagini pozitive a României ca destinatie pentru investitori la nivel de tara, regiune, ramura economica.
Abordarea pro-activa a investitorilor straini prin realizarea unei oferte de proiecte si propuneri concrete de investitii.
Oferirea unor servicii profesionale de asistenta predecizionala, pe durata si ulterior realizarii investitiei.
Sub incidenta atributiilor A.R.I.S. se înscriu: asistenta pentru implementarea proiectelor de investitii si promovarea investitiilor straine în conformitate cu strategiile celorlalte institutii si organizatii implicate în procesul de atragere a capitalului strain în economie (Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ministere, etc.), precum si a imaginii României si a climatului investitional existent, utilizând toate mijloacele specifice de promovare.
În cadrul derularii Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003, s-a realizat un studiu amplu, al carui document final l-a reprezentat „Politica nationala a medicamentului în România”.Conform acestui document, statul este obligat sa garanteze, prin legi si reglementari specifice, dreptul populatiei la serviciile de sanatate, în cadrul carora serviciul terapeutic, având ca obiectiv medicamentul, are un rol important.
Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii:
1. Îmbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerintele Uniunii Europene:
- inspectia farmaceutica, statutul inspectorului;
- regulile de buna practica, inclusiv reglementari privind donatiile de
medicamente;
- sustinerea industriei locale;
- autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase;
- reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.
2. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor:
- asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice, referitoare la
consumul de medicamente;
- elaborarea listei medicamentelor compensate;
- elaborarea listei medicamentelor esentiale;
- asigurarea cu medicamente în zonele defavorizate;
3. Încurajarea consumului rational de medicamente:
- formarea continua a farmacistilor, medicilor, informarea publicului –
automedicatia;
- elaborarea ghidurilor terapeutice;
- îmbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor;
- relatia medic – farmacist – pacient.
4. Definirea, îmbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi:
- politica de preturi;
- finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea
medicamentului în sistemul de sanatate);
- compensarea în cadrul sistemului national de asigurari de sanatate.
În vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE, România trebuie sa-si defineasca în prezent un program adecvat, în concordanta cu cerintele UE, pentru transpunerea în propria legislatie, având la baza urmatoarele principii cheie: echitate, accesibilitate, transparenta, parteneriat, competitie corecta, calitatea îngrijirii si continutul costului.
Câteva dintre cele mai importante obiective pe care si le propune politica nationala a medicamentului în ceea ce priveste îmbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic si armonizarea cu cerintele Uniunii Europene sunt:
Sustinerea industriei locale. Datorita faptului ca asigurarea populatiei României cu medicamente cu calitatea, siguranta si eficacitatea dovedite, în cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica, strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa:
sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate în industria farmaceutica,în scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea GMP si a celor pentru materiile prime, se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate ;
elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologie de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele românesti în raport cu cele de import;
b) substitutia generica;
identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase românesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat;
intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor românesti;
realizarea unui parteneriat între Ministerul Sanatatii, industria farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Autorizarea de punere pe piata. Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea, siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decât în baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului.
Mediul institutional
Primordiale în stabilirea cadrului legal de desfasurare a unei activitati economice intervin actele normative care protejeaza concurenta.
Consiliul Concurentei reprezinta România în relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare, fiind desemnat de Guvernul României sa coordoneze negocierea referitoare la „Politica concurentei” în procesul de aderare a României la Uniunea Europeana.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, înfiintat în anul 2001, îsi desfasoara activitatea în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe lânga Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor functioneaza Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, a carui principala atributie este asigurarea colaborarii dintre autoritatile administratiei publice centrale, pe de o parte si colaborarea dintre aceste autoritati si structurile civile în vederea perfectionarii Sistemului national de supraveghere a pietei produselor si serviciilor, perfectionarii cadrului legislativ, accelerarii procesului de armonizare a legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene.
Specificitatea sectorului farmaceutic este reglementata de:
Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) – autoritate centrala a Guvernului, misiunea ANM fiind aceea de a contribui la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:
-evaluarea la cel mai înalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de autorizare în vederea punerii pe piata a unor produse medicamentoase de buna calitate, sigure si eficace ;
-supravegherea sigurantei produselor medicamentoase aflate în circuitul terapeutic prin activitatea de inspectie si farmacovigilenta;
-asigurarea pentru pacienti si personalul medico-sanitar a accesului la informatii utile si corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piata în România .
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti este unitate specializata proprie a Ministerului Sanatatii, institutie publica cu personalitate juridica si efectueaza activitati de asistenta de sanatate publica si îndeplineste rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a elaborat o serie de propuneri de acte normative privind armonizarea si implementarea de noi reglementari în domeniul protectiei proprietatii industriale prin conceperea unui certificat complementar al medicamentelor si produselor fitofarmaceutice.
Un alt aspect de interes ce vizeaza piata de medicamente este reprezentat de restrictiile referitoare la publicitatea si mijloacele media specifice acestei categorii de produse de aplicarea acestora ocupandu-se Consiliul National al Audiovizualului.
Legea nr. 504/2002, enunta:
Art. 31 - “Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale si tratamentele medicale pentru care este necesara o prescriptie medicala este interzis.”
Art. 34, punct (3) - “Sponsorizarea programelor de catre persoane ale caror activitati includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.”
Lege nr. 148 din 06/26/2000 privind publicitatea,din Monitorul Oficial nr. 359 din 08/02/2000 prevede în Art. 17:“Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului.”
La nivel international, organismul abilitat în domeniul medical si farmaceutic este Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – agentie specializata a ONU.
Strategia de Medicamente a OMS pentru perioada 2000-2005 include:
îmbunatatirea accesului la medicamente pentru problemele majore de sanatate;
- îmbunatatirea accesului la medicamente noi si generice esentiale;
existenta unor standarde pentru masurarea accesului la medicamente esentiale create si
testate;
- acces la medicamente promovat prin intermediul contractelor internationale de comert.
Mediul natural
Mediul natural intervine în activitatea producatorilor din sectorul farmaceutic ca un important furnizor de materii prime, fie de origine animala, fie vegetala. O analiza completa a acestei componente a macromediului devine cruciala în stabilirea celor mai adecvate surse de aprovizionare atât în termeni de cost cat si de calitate.
În conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei si Comertului, preconizate a fi aplicate în perioada 2008-2025, asa cum rezulta si din Strategia de dezvoltare durabila a României, ORIZONT 2025, se estimeaza tendintele si mutatiile ce vor avea loc în structura industriei prelucratoare.
Întregul program strategic porneste de la realitatile pietei interne si externe în continua dezvoltare, ca urmare a actiunilor întreprinse de actualul guvern. În acest context, se poate afirma ca realizarile perioadei 2001-2003 constituie fundamentul dezvoltarii durabile bazata pe competitivitate, ce va avea loc în anii urmatori.
Astfel, transformarile structurale în perioada 2008-2025 vor cuprinde:
Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare în ultimii ani, fiind investite substantiale resurse financiare în directia modernizarii si reconditionarii liniilor de productie.
Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si inspectoratelor sale teritoriale. Activitatea de protectia mediului în România este reglementata de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995 (republicata în anul 2000).
Elemente ale micromediului BIOFARM
O situatie a principalilor furnizori de echipamente si aparatura ai BIOFARM, la începutul lunii iulie a acestui an, aduce în prim plan societatea croata Pharmalab, care detine o pondere de 34,4% din totalul echipamentelor achizitionate. Pharmalab reprezinta un furnizor strategic pentru toate liniile de productie ale BIOFARM oferind o gama eterogena de produse industriale: cuve si rezervoare de diferite capacitati pentru depozitare, malaxoare, sisteme de purificare a apei si generare a aburilor, sisteme de preparare si transfer al zaharului, pompe si sisteme de distribuire a preparatelor medicamentoase, etc. BIOFARM importa de la Kevin Engineering din India (al doilea furnizor ca importanta cu o cota de aproximativ 17%) granulatoare, mixere si cabinete mobile.
Lista celorlalti furnizori se prezinta astfel:
o IMA Precision Gears LTD, India – senzori de detectie, mese rotative;
o DEV Industrial Enterprises, India – vase de diferite capacitati, sisteme de rotire, silozuri de amestecare, granulatoare;
o PALL, New York – sisteme de filtrare;
o Carrier, Connecticut – racitoare;
o GIC Engineering INC, Florida – masini de laborator pentru producerea de capsule gelatinoase;
o Tooltronics, Texas – echipamente pentru linia de capsule gelatinoase;
o Watson Marlow LTD, Anglia – pompe peristaltice;
o IMA Industria Macchine Automatiche Spa., Italia – sisteme de ambalat substantele;
o Precision Gears, Noua Zeelanda – masini de ambalat în cutii de carton;
o Maschinpex, Germania – sisteme de sortare automatica;
o Roca Industrial SRL – dispozitive de manipulat;
o Viola Total SRL – echipamente si aparatura de laborator;
o INCDT – Comoti RA – matrite;
o MJ Maillis, România – echipamente de ambalat în folie PONY - Gramegna;
o Marcom RMC 94 SRL – echipamente pentru producerea aerului comprimat;
o Minex INT SRL – aspiratoare industriale;
o Sitma SRL – sisteme de transport;
o Hidrotica SRL – pompe centrifugale;
o ELK Connect International SRL – sisteme centralizate de comunicare;
o Donau Lab SRL – cântare;
o CMC Machinery Co., India – alte echipamente.
BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje:
Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra, aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele românesti (18%) incluzând la aceasta categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar în incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala).
Lista furnizorilor de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel:
Buna desfasurare a actelor de piata presupune intercorelarea cu succes a activitatilor societatii caracterizate de un grad înalt de eterogenitate. De aceea, alegerea prestatorilor de servicii trebuie sa fie subordonata criteriilor de eficienta în materie de cost si calitate.
Lista colaboratorilor BIOFARM, clasificati în functie de natura serviciilor oferite este urmatoarea:
În directia organizarii si desfasurarii actiunilor promotionale, BIOFARM apeleaza la agentii specializate astfel:
Principalii furnizori de forta de munca sunt, datorita specificului activitatii BIOFARM, urmatoarele institutii de învatamânt superior:
Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca intervine de asemenea, ca un important plasator de mâna de lucru.
Clientii BIOFARM
În functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se împart în firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vânzarilor se îndreapta catre spitale.
Tabel 2.Comerciantii cu care BIOFARM colaboreaza
o DITA Import-Export SRL Bucuresti |
o Mediplus Bucuresti |
o Montero SRL Bucuresti |
o Iassyfarm Iasi |
o ChPM SRL Bucuresti |
o Fildas Bucuresti |
o Farmacom S.A. Brasov |
o A.D.M. Bucuresti |
o Biosfarm SRL Piatra Neamt |
o Arochim Ploiesti |
o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti |
o Deltafarm Suceava |
o Geranium SRL Timisoara |
o Pharma Distribution Group Cluj Napoca |
Desigur, majoritatea acestor comercianti si-au creat în timp si lanturi proprii de farmacii, însa numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor în care se comercializeaza produsele BIOFARM.
Trebuie precizat ca, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, producatorii de medicamente nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind prevazute conditii severe de desfasurare a contractelor de vânzare-cumparare.
Cantitatea contractata determina procentul de discount acordata distribuitorilor precum si termenul de plata al comenzii, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile. Productia companiei este destinata în proportie de 80% farmaciilor, restul reprezentând livrarile de produse cerute în mod constant de spitale.
Spitalele detin doar 20% din volumul de vânzari, datorita neatractivitatii acestui sector, amenintat permanent de blocajele financiare concretizate în neplata la termen a datoriilor catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaza spitalele (ca unic furnizor), se încaseaza contravaloarea acestora pe loc.
Produsele BIOFARM acopera o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, în functie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogena atât din punct de vedere al categoriei de vârsta cât si al afectiunilor de care acestia sufera.
BIOFARM si-a pozitionat produsele pe piata medicamentelor ca având un pret inferior comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clientii BIOFARM se regasesc segmentele de populatie cu venituri medii si mici. Categoria suplimentilor nutritivi se adreseaza, însa, si celor cu venituri peste medie, deoarece ei pot aloca sume de bani suplimentare în directia achizitionarii de produse care sa le asigure o structura sanatoasa a elementelor nutritive din organism.
Concurentii BIOFARM
Pentru a vizualiza pozitionarea BIOFARM pe piata farmaceutica româneasca am apelat la graficul poligoanelor competitivitatii. Indicatorii luati în calcul în vederea stabilirii pozitiei companiei sunt: cifra de afaceri, cota de piata, rata rentabilitatii,capacitatea de autofinantare.Se considera ca fiecare dintre cei sase indicatori au aceeasi importanta pentru fiecare companie analizata si sunt evaluati pe o scala de la 1 la 5, unde 1 indica un nivel scazut al indicatorului.
Competitorii a caror situatie am analizat-o sunt cei prezentati sunt: GSK Europharm, NOVARTIS, PFIZER, SICOMED Bucuresti, TERAPIA Cluj si ANTIBIOTICE Iasi. Cifra de afaceri pozitioneaza GSK Europharm în fruntea clasamentului, urmata de companiile NOVARTIS, PFIZER si producatorul bucurestean SICOMED. Cota de piata în expresie volumetrica pune pe primul loc pe SICOMED, care se bucura de asemenea, de o mare capacitate de productie, în timp ce restul companiilor obtin unul de 3 puncte. În privinta ratei rentabilitatii, GSK Europharm, PFIZER si TERAPIA obtin scorul de 4 puncte.
Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie în slabiciune pentru majoritatea producatorilor de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele nerespectând termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor grade de neîncasare a cifrei de afaceri de pâna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate companiile ale caror produse sunt destinate în ponderi mici spitalelor – cazul BIOFARM.
Planurile investitionale au fost, pe parcursul ultimilor ani, pentru toti producatorii, de amploare, datorita obligativitatii implementarii standardelor GMP. Alocarea fondurilor s-a facut în directia retehnologizarii liniilor de productie, în infrastructura si IT. GSK este cel mai mare investitor al pietei farmaceutice – 55 de milioane de dolari pentru construirea fabricii de la Brasov.
Trebuie mentionat ca, piata de medicamente se afla într-o continua schimbare, datorita fuziunilor si achizitiilor care se pregatesc si care pot aduce modificari importante în clasament.
Organismele publice
Principalele organisme sub a caror incidenta intra activitatea BIOFARM sunt:
Asociatia Româna a Producatorilor de Medicamente si
Asociatia Româna a Producatorilor Internationali de Medicamente
MEDIUL INTERN DE MARKETING
Resursele materiale
Resursele materiale reprezinta suportul fizic al activitatii oricarui producator. Generatoare de valoare, atunci când înglobeaza un grad înalt tehnologic, baza materiala poate diferentia competitorii pe o piata dinamica, asa cum este cea a produselor farmaceutice.
În conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si înlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.
În prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:
o linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) – singura din România;
o linia de lichide – are cea mai mare capacitate din România, BIOFARM pozitionându-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor;
o linia de tablete filmate.
Terenul, privit ca factor de productie, intervine ca baza de desfasurare a activitatii, pe el fiind amplasate cladirile companiei (cladirea administrativa, si cele de productie si depozitare). BIOFARM are sediul în Str. Logofat Tautu Nr. 99.
Resursele umane
Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale fortei de munca, datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a personalului a stat pe de o parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de productie, iar pe de cealalta parte, rationalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP presupunând semnificative eforturi financiare).
Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa corespunda cerintelor în continua schimbare ce intervin în procesul productiei de medicamente, specializarea angajatilor constituindu-se într-un factor determinant al calitatii produselor oferite de organizatie si, implicit, al succesului acesteia pe piata de referinta.
BIOFARM are, în prezent un numar de 395 de angajati, dintre care
La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice fiecarui agent economic aflat în calitate de producator: de personal, financiar-contabil, de marketing si vânzari, de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-dezvoltare, de protectia muncii.
La nivel operativ, de o importanta cruciala sunt laboratoarele – locul de testare a formulele medicamentoase. De asemenea, desfasurarea tuturor proceselor ce intervin în cadrul productiei necesita o atenta organizare si coordonare, astfel încât o buna pregatire a personalului direct implicat se impune ca o conditie absolut necesara. Nu trebuie neglijata nici importanta angajatilor cu rol de supraveghere, întretinere si reparatie a echipamentelor de productie.
Resursele financiare
Pe data de 15 iulie, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor S.C. BIOFARM S.A. a luat hotarârea de majorarea a capitalului social. Valoarea totala cu care a fost majorat capitalul social este de 217.815.086.000 lei. Noul capital social este în valoare de 277.114.008.000 lei, integral subscris si varsat, din care 269.087.001.660 lei si 945.466 USD.
Majorarea capitalului social s-a facut cu:
rezervele constituite din profitul net aferent anilor 1997, 1998,1999 repartizat pentru modernizarea societatii, în valoare totala de 14.574.406.219 lei;
profitul net nerepartizat aferent anilor 2001, 2002, 2003, în valoare totala de 203.240.679.781 lei.
Evolutia situatiei financiare a BIOFARM
Tabel 3 Principalele date din contul de profit si pierdere |
|||
Cifra de afaceri | |||
Venituri totale | |||
Cheltuieli totale | |||
Profitul brut | |||
Profitul net |
Sursa: Contul de profit si pierdere al BIOFARM 2002, 2003 -mii lei-
În 2004, BIOFARM S.A. a înregistrat o cifra de afaceri de 234 miliarde lei, în crestere cu doar 12,46% (26 miliarde lei) fata de anul anterior, ceea ce, la o rata a inflatiei de 14,1% anul trecut, releva o scadere, în termeni reali, de 1,64%. Cifra de afaceri prevazuta pe 2003, de 240 miliarde lei, a fost realizata în proportie de 97,5%. Administratorii companiei motiveaza evolutia modesta a cifrei de afaceri prin influenta nefasta a concurentei manifestata la nivelul pietei, în special la licitatiile electronice organizate de catre unitatile spitalicesti, ceea ce a impus reducerea preturilor pentru o parte din produsele licitate, în vederea adjudecarii unui volum sporit de contracte.
Profitul brut a înregistrat o evolutie asemanatoare cifrei de afaceri, cu o crestere de 11,62% (3,2 miliarde lei), ceea ce în termeni reali se traduce printr-o diminuare de 2,48%. Estimarile privind profitul brut au fost realizate în proportie de 92%.
Veniturile din exploatare au fost de 233 miliarde lei si reprezinta 99% din veniturile totale. Aceste venituri au corespondent în partea de cheltuieli de exploatare valori de 197 miliarde lei, fapt ce a condus la înregistrarea unui profit din exploatare de 35 miliarde lei, cu 2 miliarde lei în crestere fata de anul 2002.
Veniturile financiare înregistrate în anul 2004 au fost de 2,51 miliarde lei, ponderea principala având-o veniturile din diferente de curs valutar, aferente creantelor si obligatiilor în valuta înregistrate în cursul acestui exercitiu financiar.
Pentru profitul brut înregistrat la finele anului 2003, conform reglementarilor fiscale aplicabile acestui exercitiu s-a înregistrat un impozit pe profit de 8,13 miliarde lei, ceea ce a condus la evidentierea unui rezultat net de 22,9 miliarde lei, în crestere cu 4,93 miliarde lei fata de 2002 (ceea ce reprezinta o scadere de 9,17% în termeni reali, la o rata a inflatiei de 14,1%).
Aspecte pozitive- Mediul intern
Mediul extern
Preocupari ale Guvernului pentru relansarea reformei în domeniul Sanatatii.
|