Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune

Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune

Sistemul indicatorilor de gestiune

A. Indicatori fizici propriu-zisi si derivati ai acestora

- pentru activitatea productiva:

- volumul fizic al productiei pe tipuri de produse sau lucrari (q);

- pentru activitatea de transport:

- marfuri transportate în tone transportate (mt);

- parcursul marfurilor în tone-km. sau tone-mile (qm);

- calatori transportati (ct);

- parcursul calatorilor în calatori-km. sau calatori-mile (qc);

- volumul total de transport în tone-km. conventionale (qt);

- pentru activitatea de turism:

- numarul total de turisti (T);

- numarul de zile-turisti aferent unei perioade date (Tz)

- numarul mediu de turisti pe zi într-o luna, trimestru sau an ,

, în care:

Z- numarul de zile calendaristice ale perioadei luate în calcul.

- durata medie a sejurului (ds) exprimata în zile,

, de unde rezulta ca: ;

- densitatea circulatiei turistice (Dct) exprima intensitatea fenomenului turistic la nivelul unei zone turistice sau a unei tari, într-o anumita perioada de timp considerata semnificativa pentru analiza,

, în care:

P - numarul mediu al locuitorilor dintr-o zona turistica sau dintr-o tara (în perioada pentru care se face calculul);

- coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active (Kua),

, în care:

Lz reprezinta capacitatea de cazare activa sau disponibila pentru cazare exprimata prin numarul de locuri-zile capacitate;

Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active exprima proportia în care capacitatea de cazare disponibila (activa) este ocupata de catre turisti. Calculul si analiza în dinamica a acestui indicator ne permite sa cunoastem, pe intervale de timp determinate, intensitatea activitatii turistice, ritmicitatea si sezonalitatea prestatiilor de servicii turistice.

- coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare existente (Kui),

, în care:

Le - numarul de locuri-zile capacitatea de cazare existenta.

O interpretare similara, cu aceea referitoare la indicatorul precedent, poate fi formulata si în cazul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare existente prin faptul ca exprima proportia în care capacitatea de cazare existenta este ocupata de catre turisti. Dar, în acest caz, marimea indicatorului nu ia în considerare si existenta posibila a unei capacitati de cazare inactive, care nu poate fi ocupata de turisti.

Marimea proportiei în care locurile-zile existente sunt apte pentru a fi ocupate de turisti este obtinuta prin calculul "Coeficientului de disponibilizare a capacitatii de cazare existente" (Kd), , iar diferenta pâna la 1 sau 100, în cazul exprimarii procentuale a acestui indicator, reprezinta proportia locurilor-zile capacitate de cazare inactive în totalul capacitatii existente. De asemenea, se precizeaza ca diferenta dintre Le si Lz este reprezentata de capacitatea exprimata în locuri-zile indisponibila (inactiva sau nefunctionala) pentru cazare datorita unor lucrari de întretinere, reparatii sau pentru modernizare.

- coeficientul de utilizare a bazei de tratament medical (Kum),

în care: - numarul mediu de proceduri de tratament medical efectuate pe zi (pe tipuri de proceduri),

- numarul de proceduri de tratament medical maxim posibil a fi efectuate într-o zi (pe feluri de proceduri).

Pentru caracterizarea ofertei de "produse turistice" sunt utilizati indicatori specifici referitori la baza materiala: capacitatea de cazare pe categorii de confort (numarul locurilor si numarul locurilor-zile de cazare existente - Le, numarul de locuri-zile capacitate disponibila sau activa - Lz); pentru activitatea de alimentatie publica (numarul de locuri la mese); pentru agrement (capacitatea ofertei de participare la activitati de agrement); pentru tratament (numarul de proceduri de tratament medical maxim posibil a fi efectuate într-o zi pe feluri de proceduri -Pzm).

B. Indicatori valorici si derivati ai acestora

cifra de afaceri (CA care cuprinde: veniturile din vânzarea marfurilor si a productiei vândute inclusiv contravaloarea serviciilor prestate într-o perioada determinata;

cifra de afaceri neta (CAN) este o forma recalculata a cifrei de afaceri în care sunt incluse si veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri;

marja comerciala (MC

Marimea marjei comerciale sau a adaosului comercial este cuprinsa în pretul de vânzare al marfurilor astfel încât sa fie posibila recuperarea cheltuielilor efectuate, precum si obtinerea unui profit corespunzator.

- productia exercitiului (Q),

, în care :

Qv - productia vânduta si contravaloarea lucrarilor executate si serviciilor prestate (cifra de afaceri);

Pf₁ si Pf₂ - stocul de produse finite si semifabricate destinate vânzarii la începutul si respectiv la sfârsitul perioadei pentru care se calculeaza productia exercitiului. Diferenta Pf₂ - Pf₁ dimensioneaza deci, variatia stocurilor de produse finite si semifabricate destinate vânzarii;

Pn₁ si Pn₂ - stocul de productie în curs de executie la începutul si respectiv la sfârsitul perioadei pentru care se determina productia exercitiului. Diferenta, Pn₂ - Pn₁, exprima variatia stocurilor de productie în curs de executie;

Qi - productia imobilizata sau veniturile din productia de imobilizari necorporale realizate pe cont propriu (lucrari si proiecte de cercetare si dezvoltare; valoarea concesiunilor, brevetelor, licentelor si alte drepturi si valori similare; valoarea imobilizarilor necorporale în curs) si de imobilizari corporale realizate de asemenea în regie proprie (valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri, a productiei de mijloace fixe, precum si a productiei de imobilizari corporale în curs).

productia marfa fabricata (Qm),

Qm = Qv + ( Pf₂ - Pf₁ ) + Qi , în care:

Qv + ( Pf₂ - Pf₁ ) reprezinta valoarea produselor finite si a semifabricatelor vândute sau destinate vânzarii, fabricate în perioada pentru care se face calculul productiei marfa, inclusiv contravaloarea lucrarilor executate si serviciilor prestate. Aceasta expresie valorica este denumita productia marfa destinata vânzarii (livrarii);

- valoarea adaugata (VA) ,

VA = Q - Ci , pentru activitatea productiva sau, daca agentul economic desfasoara si o activitate de comercializare pentru care încaseaza adaos comercial, valoarea adaugata aferenta activitatii totale se calculeaza astfel,

VA = Q + MC - Ci, în care:

Ci - consumul intermediar format din:

- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

- cheltuieli cu energia si apa;

- alte cheltuieli materiale;

- cheltuieli privind prestatiile externe pentru activitatea de productie si comercializare (cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti si cheltuieli cu alte servicii executate de terti), si anume:

- cheltuieli cu întretinerea si reparatiile,

- cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile,

- cheltuieli cu primele de asigurare,

- cheltuieli cu studiile si cercetarile,

- cheltuieli cu colaboratorii,

- cheltuieli privind comisioanele si onorariile,

- cheltuieli de protocol, reclama si publicitate,

- cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane,

- cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari,

- cheltuieli postale si taxe de comunicatii,

- cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate,

- alte cheltuieli cu serviciile executate de terti;

- corectii valorice reprezentate prin:

- diferenta dintre cheltuieli si venituri privind ajustarea valorii activelor circulante (creante si debitori diversi inclusiv provizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei în curs de executie),

- diferenta dintre cheltuieli si venituri privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Pentru activitatea de turism si, în general, pentru activitatile de prestare a serviciilor care nu implica si o subactivitate de productie, valoarea adaugata este obtinuta astfel:

VA = CA - Ci, dar, în acest caz, în consumul intermediar este inclus si costul de cumparare al marfurilor vândute.

Daca calculul valorii adaugate se refera numai la activitatea de productie atunci se va proceda astfel: VA = Q - Ci , iar consumul intermediar luat în considerare va fi numai acela care este aferent productiei exercitiului.

Prin urmare, valoarea adaugata este formata din urmatoarele elemente:

- cheltuieli cu personalul:

- salarii,

- cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala;

- cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate;

- ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (amortizari si diferenta dintre cheltuieli si venituri privind

provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale);

- rezultatul din exploatare aferent indicatorului de gestiune pe baza caruia se calculeaza valoarea adaugata.

- valoarea adaugata neta (VAN)

VAN = VA - A, în care,

A - amortizarea activelor imobilizate corporale si necorporale (ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale).

- marja bruta (MB

MB = Venituri din exploatare - Cheltuieli variabile

- excedentul brut de exploatare (EBE)

- rata valorii adaugate (Rva)

; sau , dupa caz.

Rata valorii adaugate exprima dimensiunea relativa a valorii adaugate în raport cu productia exercitiului si marja comerciala, în raport cu productia exercitiului sau în raport cu cifra de afaceri, dupa caz, diferenta pâna la unitate fiind reprezentata de proportia consumurilor intermediare în valoarea indicatorilor de gestiune de la numitorul raportului respectiv, care poate fi, în functie de modul de calcul, productia exercitiului însumata cu marja comerciala, productia exercitiului sau cifra de afaceri.

- rata marjei comerciale (Rmc)

Rata marjei comerciale caracterizeaza nivelul relativ al adaosului comercial în raport cu valoarea marfurilor vândute (cifrei de afaceri).