CORAV - Mini-joc de corelare a activitatilor unei intreprinderi

CORAV - Mini-joc de corelare a activitatilor unei întreprinderi

PREZENTAREA GENERALĂ A JOCULUI

CORAV se va juca luând în considerare 6 întreprinderi reprezentate prin Consiliile de Administratie alcatuite din maximum 5 studenti. Fiecare întreprindere fabrica produse destinate în exclusivitate fie pietei interne, fie pietei externe, ca urmare a diferentelor majore dintre cerintele beneficiarilor de pe cele doua piete în situatia simulata prin acest mini-joc. Elementele pe care este axat jocul se refera numai la procesele implicate de produsele care se exporta, facându-se abstractie de activitatile care se refera la productia pentru piata interna. În consecinta, Consiliile de Administratie ale întreprinderilor simulate îsi concentreaza deciziile asupra produselor pentru export, ignorând complet existenta produselor destinate pietei interne.

Pentru export, fieca 353e48d re întreprindere poate fabrica maximum trei produse, respectiv α (alpha), β (beta) si γ (gamma). Desi sunt produse complexe, aceste trei produse au un ciclu scurt de productie (o luna) si un indice de elasticitate pe piata ridicat.

În procesul de productie se utilizeaza trei materii prime (A, B si C), care se procura în exclusivitate din import, precum si unele materiale achizitionate de pe piata interna, dar care nu sunt specificate în joc. În vederea achizitionarii materiilor prime, fiecare întreprindere dispune de resurse financiare în valoare de 300 mii EUR.

Se recomanda ca managerii întreprinderilor participante la joc sa formuleze politici comerciale care sa se reflecte atât în obiective, cât si în deciziile lunare adoptate pentru realizarea acestora. Practic, activitatea managementului fiecarei întreprinderi participante la joc se concretizeaza în stabilirea obiectivelor pentru întreaga perioada de desfasurare a jocului, precum si adoptarea deciziilor lunare privind aprovizionarea, fabricarea si vânzarea produselor.

STABILIREA OBIECTIVELOR

Consiliul de Administratie al fiecarei întreprinderi previzioneaza desfasurarea activitatii acesteia prin elaborarea planului semestrial al întreprinderii (tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1 Extras din planul întreprinderii

Pentru calculul indicatorilor din tabelul nr. 1 se foloseste metodologia de planificare utilizata în cadrul întreprinderilor din România, evident luând în considerare volumul de informatii sensibil redus disponibil în cadrul jocului.

Cifra de afaceri se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:

, în care:

CA - reprezinta cifra de afaceri;

Q_i - reprezinta cantitatea de produs i care se anticipeaza ca se va vinde în perioada de timp luata în considerare;

P_i - reprezinta pretul unitar pentru produsul i;

.

Cantitatile din produsele α, β si γ fabricate se determina în functie de resursele financiare alocate fiecarei întreprinderi, de preturile unitare ale materiilor prime, de structura productiei pentru care se opteaza, de politica întreprinderii, de profitul unitar anticipat etc.

Preturile unitare de vânzare ale produselor finite se pot anticipa având în vedere procedura de determinare a acestora, descrisa în paragraful referitor la vânzarea produselor.

Necesarul de aprovizionat se determina pe baza urmatoarei relatii de calcul:

, în care:

Na - reprezinta necesarul de aprovizionat;

n - reprezinta norma de consum a materiilor prime;

p_j - reprezinta pretul unitar al materiilor prime.

Pretul unitar al materiilor prime se determina pe baza procedurii descrise în paragraful referitor la aprovizionare.

Profitul se calculeaza cu ajutorul formulei:

, în care:

P - reprezinta profitul total;

C_mp - reprezinta cheltuielile cu materiile prime comsumate pentru fabricarea productiei vândute si încasate;

(1+0,15) - reprezinta coeficient de majorare a cheltuielilor cu materiile prime prin care se iau în considerare si celelalte cheltuieli necesare pentru fabricarea produselor.

Este de remarcat ca daca întreaga cantitate de materii prime a fost utilizata pentru obtinerea productiei si daca mai exista materii prime în stoc sau produse nevândute.

Disponibilul de resurse financiare se calculeaza astfel:

, în care:

D_k+1 - reprezinta disponibilul de resurse financiare în runda k+1;

D_k - reprezinta disponibilul de resurse financiare în runda k;

Va - reprezinta valoarea aprovizionarii;

C_mpi - reprezinta cheltuielile cu materiile prime încorporate în produsele vândute.

DESFĂsURAREA JOCULUI

Decizii de aprovizionare

Managementul fiecarei întreprinderi consulta situatia preturilor materiilor prime existente pe piata internationala la începutul perioadei de timp simulate, pentru a cunoaste preturile initiale (tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2 Preturi unitare de aprovizionare

În functie de obiectivele stabilite si de preturile initiale de aprovizionare (care sunt aproximative), fiecare Consiliu de Administratie stabileste ofertele de pret pentru materiile prime pe care doreste sa le achizitioneze si le înscrie în tabelul cu deciziile comerciale lunare (tabelul nr. 7). La determinarea pretului unitar al materiilor prime managementul fiecarei întreprinderi trebuie sa tina cont de relatiile de ajustare prezentate în tabelul nr. 3, care sunt stabilite având în vedere raportul dintre cerere si oferta pe piata internationala, pentru parametrii specifici jocului.

Tabelul nr. 3 Relatiile de ajustare a preturilor de aprovizionare

Pretul unitar de aprovizionare pe care îl poate oferi întreprinderea pentru a se putea aproviziona cu materie prima trebuie sa fie mai mare sau egal cu pretul limita minim calculat conform relatiilor de ajustare. Fiecare întreprindere poate lansa comenzi pentru oricare din cele trei materii prime A, B si C, dar cantitatea totala a materiilor prime comandate lunar nu poate fi mai mare de 7 tone.

Dupa ce conducerile tuturor întreprinderilor participante la joc au înregistrat deciziile de aprovizionare, cantitatile comandate si preturile pentru fiecare materie prima, acestea sunt comunicate în scris cadrului didactic care asigura coordonarea jocului. Acesta le totalizeaza si pentru determinarea preturilor unitare minime utilizeaza relatiile de ajustare prezentate în tabelul nr. 3. Aceste preturi se determina prin ajustarea pretului unitar initial în functie de cantitatea totala din fiecare materie prima comandata de întreprinderile participante la joc. În luna curenta preturile unitare initiale sunt preturile unitare minime ale lunii precedente. Preturile unitare minime din luna curenta se aduc la cunostinta tuturor participantilor la joc.

Decizii de fabricare a produselor finite

Cantitatile de produse ce urmeaza a se fabrica în fiecare luna se stabilesc în functie de patru elemente:

obiectivele stabilite în planul de productie;

cantitatile de materii prime disponibile;

normele de consum prevazute pentru fiecare dintre cele trei produse, prezentate în tabelul nr. 4;

deciziile care se anticipeaza ca vor fi adoptate de celelalte întreprinderi.

Tabelul nr. 4 Norme de consum

Dupa cum se observa din examinarea datelor din tabelul nr. 4, pentru fabricarea fiecarui produs se utilizeaza 3 tone de materii prime. Reamintim ca în fiecare luna se pot comanda numai maxim 7 tone de materii prime. În cazul în care întreprinderea nu dispune de cantitatile necesare dintr-o materie prima pentru fabricarea unui produs, aceasta se poate înlocui cu o alta materie prima calitativ superioara. Astfel, în cadrul jocului se admite substituirea materiilor prime dupa cum urmeaza:

în locul materiei prime B se poate utiliza materia prima A;

în locul materiei prime C se poate utiliza materia prima B.

Cantitatile fabricate de fiecare întreprindere se comunica în scris coordonatorului jocului.

Decizii de vânzare a produselor finite

Ultima categorie de decizii adoptate de Consiliul de Administratie al fiecarei întreprinderi într-o luna se refera la cantitatea produselor care se vor vinde si la pretul lor. Aceste decizii se bazeaza pe obiectivele cuprinse în planul de productie al fiecarei firme, pe cantitatile de produse fabricate, precum si pe rezultatele previziunii evolutiei preturilor pe piata externa. Având în vedere elementele sus mentionate, fiecare Consiliu de Administratie decide câte unitati din fiecare produs se ofera spre vânzare în luna respectiva.

Stabilirea pretului unitar maxim pentru fiecare produs se realizeaza de o maniera similara determinarii pretului unitar minim de aprovizionare cu materii prime. Preturile unitare de vânzare initiale se regasesc în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5 Preturi unitare de vânzare

Relatiile de ajustare stabilite iau în considerare raporturile cerere - oferta de pe piata simulata în cadrul jocului si se regasesc în tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6 Relatiile de ajustare a preturilor de vânzare a produselor finite

Pornind de la preturile unitare de vânzare initiale, fiecare Consiliu de Administratie determina preturile unitare la care accepta sa vânda produsele fabricate si le comunica în scris coordonatorului jocului. În functie de cantitatile totale din fiecare tip de produs oferit spre vânzare de întreprinderile participante la joc si de relatiile de ajustare, coordonatorul jocului stabileste preturile maxime de vânzare a produselor pe piata simulata.

Pe baza preturilor unitare maxime de vânzare a produselor finite, Consiliul de Administratie al fiecarei întreprinderi stabileste care din produsele oferite au fost vândute. Pe piata se vând produsele al caror pret unitar este mai mic sau egal cu pretul unitar maxim al produselor din luna respectiva. Produsele care au fost oferite la un pret unitar mai mare decât pretul unitar maxim de vânzare existent pe piata nu se vor vinde în luna respectiva. Acestea vor ramâne în stoc si vor fi oferite din nou spre vânzare în lunile urmatoare.

Coordonatorul jocului tine evidenta produselor vândute de fiecare întreprindere. Daca se constata ca o întreprindere a oferit spre vânzare o cantitate mai mare de produse decât are disponibil, atunci se anuleaza vânzarea produselor, iar cantitatile respective nu se iau în considerare la stabilirea pretului unitar maxim.

Tabelul nr. 7 Decizii comerciale ale conducerii întreprinderii

MODUL DE EVALUARE A FIECĂREI ÎNTREPRINDERI

În urma derularii fiecarei runde a jocului, fiecare întreprindere va obtine o nota, în functie de performante, conform situatiilor posibile prezentate în tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8 Nota întreprinderii

Nota obtinuta în fiecare runda a jocului se acorda tuturor membrilor Consiliului de Administratie al întreprinderii, în masura în care acestia au fost prezenti la desfasurarea rundei respective a jocului.

SUCCES LA JOC!