CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

INTRODUCERE

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa "istoria naturala ,, scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa "Despre mijloacele de vindecare" si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si laintroducerea unor speci
i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp.

Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.
Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.
Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorul vegetal.

CAPITOLUL I

CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

1.1 Cultivarea ciupercilor

Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in plina crestere. In Europa, productia de ciuperci reprezinta 58% din productia mondiala , care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual.

Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar, datorita continutului bogat in substante hranitoare, comparabil cu cel continut de paine, lapte, oua, zaharina, vitamine si saruri minerale. Un avantaj al cultivarii ciupercilor il constitue posibilitatea folosirii unor spatii deja existente, carora nu li s-a dat o alta intrebuintare. In aceasta categorie de spatii intra: serele, solariile, pivnitele, soproanele, camarile de cladiri si alte asemenea spatii.

Daca sunt cultivate in spatii inchise, ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare, cam 100-120 zile de la insamintare la ultimul recoltat. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului, in orice sezon, mai ales in sezoanele reci, cind pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati reduse .

Este un avantaj deosebit sa poti realize 2 pina la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata. Un alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica, iar in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina, ocupa spatii reduse in raport cu cantitatea de productie. In acest scop, se pot cultiva pe mai multe niveluri, facind astfel economie de spatiu.

In ciupercariile bine organizate se pot realiza culture pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%.

Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp.

Inca un avantaj consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie, pleava, tulpini si ciucalai de porumb, tupini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia ) sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea -soarelui.

1.2 Randamentul ciupercilor

Pe lânga valoarea lor alimentara ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata ce se obtine pe unitate de suprafata folosita în spatii special amenajate în acest scop. De retinut mai este si faptul ca în cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol, ci cu preponderenta spatii dezafectate adica spatii carora nu li s-a dat alta întrebuintare iar pentru substratul nutritiv au fost luate în considerare materiale refolosibile ieftine.

Randamentul exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat în cazul speciei Agaricus bisporus este în functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate între 15 si 30 de kilograme. Daca într-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura reiese un randament de 30-60 kg/mp/an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza în functie de specie între 70-100 de zile, aceasta facând ca amortizarea investitiei sa se faca într-un timp scurt fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal.

Ciupercile care se pot cultiva în România

În tara noastra se pot cultiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:

Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

Ciuperca alba termofila (iubitoare de caldura) (Agaricus edulis)

Buretele vânat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus)

Buretele rosiatic (Pleurotus florida)

Buretele brun (Pleurotus sajor-caju)

Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)

Buretele ciuciulete (Coprinus comatus)

Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata)

Aceste ultime doua specii se cultiva pe suprafete mai restrânse.

1.3 Valori de recoltare

Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. Daca sunt prea multi butoni, reducerea se face prin udare cu apa în cantitate de 0,5 l/mp, cu 36 h înainte de primul val.

Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci.

Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci.

Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci.

Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci.

Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine in primul val de aceea acestuia trebuie acordata o atentie sporita. Uneori in conditii anormale valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici din punct de vedere

1.4 Valoarea terapeutica a ciupercilor

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor, într-un cuvânt a antibioticelor, care au salvat milioane de vieti umane si animale, cercetatorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare. Dupa ce au fost valorificate ca aliment, ciupercile au început sa prezinte interes si pentru medicina, pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.

Traditional ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imunologice care au început sa fie testate in mod stiintific. Astfel s-a observat ca datorita continutului lor ridicat în anumite polizaharide au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei în peretii celulari ciupercile produc un efect filmogen utilizat în industria cosmetica. În trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, râ& 212j92c #351;covii, s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (râscovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace împotriva bacilului tuberculozei.

1.5 Aspectul negative al ciupercilor

Ciupercile provoaca boli la plante ele au o arie mare de raspândire si sunt foarte agresive. Unele produc adevarate calamitati cum ar fi ciuperca Phytophthora infestate ( mana cartofului ). Alte ciuperci produc pagube importante vitei-de-vie, lanurilor de grâu si lista poate continua.

Ciupercile contin toxine iar unele sunt otravitoare. Singura masura de aparare este de a consuma ciuperci din cultura. Ciupercile transmit boli la om si animale. Sunt cunoscute mai ales actiunile ciupercilor asupra pielii, mucoaselor, plamân si creier .

1.6 Cresterea ciupercilor cu sprijonul SAPARD

Pâna în luna august 2005 productia de ciuperci de cultura a atins o cifra record de aproape 500 de tone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lânga ciupercile de cultura, au fost recoltate din flora spontana aproximativ 580 de tone de ciuperci.
Profitul obtinut la o cantitate de peste o tona, de pe o suprafata de 100 de metri patrati, în cinci cicluri de cultura, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investitiei la fiecare recolta.
Astfel, se poate demara o investitie de amploare în cultivarea ciupercilor cu o suma minima de 18.000 RON. Din aceasta suma, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicita sprijin financiar prin SAPARD pot realiza o astfel de investitie cu doar 9.000 RON. Aceasta suma poate fi obtinuta apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural dar si direct printr-un credit bancar garantat chiar cu investitia.
Principalele specii cultivate în România sunt Agaricus bisporus (ciuperca de balegar denumita impropriu champignion) si Pleurotus ostreatus (cunoscut ca pastrav de fag).
Din pacate, piata interna nu se constituie într-o alternativa profitabila, consumul pe cap de locuitor fiind foarte scazut (considerat irelevant chiar si din punct de vedere statistic). O alta caracteristica o reprezinta preferinta românilor pentru specia Agaricus, în timp ce în strainatate este mult mai apreciata specia Pleurotus. Producatorii de ciuperci de cultura s-au orientat, firesc, spre pietele externe, dar exigentele calitative fac ca putini sa reuseasca cu adevarat sa exporte constant. Solutia o reprezinta culturile profesioniste la cele mai înalte standarde europene si internationale.
Programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru asigurarea tuturor conditiilor tehnice necesare productiei de ciuperci si industrializarea acestei activitati cu mare potential de dezvoltare.
Prin Masura 3.4 (Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative - submasura "Alte activitati") se pot obtine fonduri nerambursabile SAPARD pentru cultivarea, colectarea, depozitarea si procesarea ciupercilor. Mai exact pentru construirea sau modernizarea cladirilor operationale si utilitatilor conexe, pentru depozitarea materiilor prime si produselor, pentru dotarea laboratoarelor pentru analiza si cercetare, dar si pentru birourile administrative.
Totodata, pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente si dispozitive noi pentru recoltarea, depozitarea, procesarea si marketingul produselor, dar si pentru producerea compostului (patului germinativ) si achizitionarea de material biologic certificat (micellium). Programul SAPARD finanteaza si depozitarea, procesarea si marketingul ciupercilor din flora spontana, nu numai a ciupercilor de cultura.
Ciupercile prezinta doua calitati majore: cea de produs agroalimentar deosebit si randamentul ridicat obtinut pe metru patrat, ceea ce face ca amortizarea investitiei sa se fac într-un timp scurt. Pentru a debuta cu o cultura de ciuperci este nevoie de spatiu bine izolat de mediul exterior, igienizat si dotat cu instalatie de apa potabila, ventilatie, instalatie electrica de încalzire si racire a aerului. Pentru a asigura rentabilitatea unei ciupercarii, investitia trebuie sa cuprinda o suprafata minima de 100 metri patrati (mp.).
În cazul speciei Agaricus randamentul este de 20 - 27 kilograme pe metru patrat. Valoarea investitiei pentru cei 100 de mp. de cultura, fara a lua în calcul amenajarea initiala a spatiului de productie, se ridica la aproximativ 9.500 de lei noi, iar suma obtinuta în urma comercializarii sunt de peste 15.000 de lei noi. Pentru cinci cicluri de cultura se poate obtine un profit de 30.000 de lei noi. În situatia în care compostul este produs la nivelul crescatoriei profitul se poate dubla.
În cazul ciupercilor din specia Pleurotus continutul nutritiv ridicat este motivul pentru care în strainatate sunt considerati ca înlocuitori ai carnii. Pleurotus contin 18 aminoacizi esentiali organismelor vii si sunt recomandati în alimentatia diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar si pentru mineralizarea organismului (contin vitamina K, P, B12, minerale ca Siliciu, Seleniu etc.). Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare exploziva în multe tari din lume, fiind usor de cultivat, nepretentioase si utilizând ca strat de cultura deseuri provenite din prelucrarea hârtiei, rumegus si altele care se aseaza în saci. Dupa proteina obtinuta industrial din soia, aceste ciuperci se situeaza pe locul doi în lume din punct de vedere al calitatii nutritive.
Volumul de investitii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezinta 50 - 60% din cel pentru cultura ciupercilor Agaricus. Randamentul unui ciclu de cultura se poate situa între 20 - 35 kg de ciuperci la 100 de kg de strat de cultura (substrat celulozic). Investitia pentru 35 de saci a câte 10 kg este de aproximativ 250 de lei noi, fara a lua în calcul amenajarea initiala a spatiului de productie. Iar profitul obtinut este de aproximativ 700 de lei noi în 60 - 80 de zile, dar cu cât productia este mai mare cu atât va creste si valoarea profitului.
Preturile ciupercilor la bursele internationale variaza, dar pentru exemplificare, în America un kilogram de Agaricus este cotat la aproximativ 3 dolari.
Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura "Alte activitati", în care este cuprinsa si cultivarea ciupercilor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submasura mentionata mai sus are o pondere de 15%.
Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale cu capital privat de minim 75%, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea privata si finantarea SAPARD, trebuie sa se încadreze între 5.000 si 200.000 de euro.
Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50% contributia publica. În Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia Uniunii Europene, 75% si a Guvernului României 25%.
O solutie pentru cultivatorii români o reprezinta culturile BIO - "organice", care prezinta avantaje semnificative din punct de vedere al pretului de vânzare. Trebuie amintit ca Uniunea Europeana acorda o importanta deosebita produselor certificate ca fiind "BIO - organice". Acest tip de cultura se distinge de cel clasic prin utilizarea îngrasamintelor naturale si prin faptul ca nu se folosesc pesticide, iar pretul de vânzare se dubleaza.
Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea viabilitatii economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se întelege obtinerea de performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca îsi poate plati obligatiile si datoriile în mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%. Beneficiarul poate sa primeasca de doua ori sprijin, în perioada de implementare a Masurii, fara ca cele doua investitii sa fie derulate în acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca valoarea maxima a ajutorului public.
Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obtine "Ghidul solicitantului" pentru Masura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea sa îl dezvolte. Tot de la sediul Agentiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro, viitorul beneficiar va intra în posesia Cererii de finantare, care se va completa electronic.
Cererea se va completa astfel:
- Solicitantul trebuie sa completeze cererea de finantare în limba româna si sa o depuna în trei exemplare: un original si doua copii;
- Cererea de finantare va fi completata numai electronic si va fi depusa pe suport de hârtie si pe discheta. Cererile completate de mâna sau scrise la masina nu vor fi acceptate. De asemenea, este obligatoriu a se respecta formatul cererii de finantare (cu încadrarea în pagina) asa cum este prezentat în ghid;
- De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finantare (exemplarul original si cele doua copii), însotit de anexele tehnice si administrative va fi legat într-un singur dosar (chiar daca documentatia tehnica a fost legata în prealabil) astfel încât sa nu permita detasarea si/sau înlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat si opisat, numerotarea paginilor facându-se manual în partea dreapta sus a fiecarui document, în ordine de la 1 la n, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate în ordinea opisului de la sfârsitul Cererii de finantare, indicându-se numerele de pagina la care se afla fiecare document. Daca cererea de finantare este declarata neconforma la depunere, în cazul în care se ataseaza documente noi, se va dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa. Paginile vor fi renumerotate manual în partea dreapta sus a fiecarui document (numerele vechi vor fi taiate cu o linie orizontala), opisul se va reface si dosarul va fi legat din nou;
- Exemplarul original va avea înscrisa pe coperta, în partea superioara dreapta, mentiunea "ORIGINAL" si va fi stampilat de catre solicitant si semnat de catre responsabilul legal al solicitantului pe fiecare foaie completata. Solicitantul va stampila copiile acestora cu mentiunea "conform cu originalul" si responsabilul legal al solicitantului va semna. Conformitatea acestor documente cu originalele ramase la solicitant se va verifica cu ocazia verificarii pe teren. Daca cel putin un document aflat în copie în exemplarele COPIE 1 sau COPIE 2 a cererii de finantare nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de finantare va fi declarata neeligibila;
- Cele doua exemplare copie vor avea înscrisa pe coperta, în partea superioara dreapta, mentiunea "COPIE Nr. 1" si respectiv "COPIE Nr. 2". Cele doua exemplare copie vor fi stampilate de catre solicitant si semnate de catre responsabilul legal al solicitantului. Fiecare foaie completata va avea mentiunea "Conform cu originalul";
- Fiecare exemplar al cererii de finantare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus în câte un plic care trebuie sa aiba înscrise numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte, numele complet al solicitantului, adresa completa a acestuia si denumirea proiectului (identice cu cele înscrise în cererea de finantare). Pe fiecare plic se va înscrie cuvântul "original" sau "copie", dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor înscrie pe plic, citet, cu caractere majuscule si diacritice;
- Solicitantul trebuie sa îsi completeze cererea de finantare având la baza explicatiile oferite în instructiunile ce însotesc cererea de finantare;
- Nu se vor accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual sau cu masina de scris;
- Solicitantul se va asigura ca ramâne în posesia unui exemplar complet al cererii de finantare în afara celor trei exemplare pe care le depune.
În functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare trebuie depusa direct, personal, de catre unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).
Proiectul care contine cererea de finantare si toate anexele necesare - studiul de fezabilitate, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat si analizat, Curriculum Vitae, ultimul bilant contabil - este declarat conform de catre specialistii Biroului Regional.
Daca toata documentatia este completa si corecta apoi dosarul este trimis la sediul central al Agentiei unde este declarat eligibil pentru a fi finantat. Beneficiarul va fi înstiintat în scris despre eligibilitatea proiectului sau.
Ultima etapa este semnarea contractului de finantare dintre beneficiar si Agentia SAPARD, dupa care se poate demara investitia propusa.[4]

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA CRESTERII CIUPERCILOR

2.1 Introducere

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.

Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.

In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.

Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.

Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu.

2.2 Ciupercile Agricus

Descrierea ciupercii albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook) Lange - ciuperca de balegar, de strat sau champinion este ciuperca de cultura cea mai raspândita în tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentând un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte în substrat (îngropata) si o parte aeriana. Partea îngropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din împletitura rufelor crescute din miceliul însamântat. Din aceste hife, în amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butonii de fructificare.

Partea aeriana sau ciuperca propriu-zisa se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte) sau carpofor. Acesta este format din: picior (stipes) si palarie (pileus). În tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna. Sunt pretabile atât la cultura clasica (în sistem gospodaresc), cât st la cea intensiva (în ciupercarii industriale). Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati sau spatii special construite în vederea înfiintarii unei microciupercarii.

2.3 Conditii impuse spatiilor de crestere

Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare. Spatiu de cultura trebuie sa corespunda urmatoarele conditii

-izolare termica ridicata fara variatii de doua - trei grade de la zi - noapte;

-posibilitate de aerisire fie prin ventilatie libera (pentru 1mp suprafata de cultura este necesar un spatiu de acces de 100cmp) sau prin ventilatie dirijata;

-sursa de apa curata în interiorul spatiului sau în apropiere

-canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultata dupa spalare, udare

-sursa de curent electric de 220 V pentru un ventilator si de 24 V pentru iluminat, în conditii de umiditate excesiva (cu lampa portabila);

-sursa de caldura si instalatie de încalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;

-amenajarea unei camere-tampon în fata intrarii, cu dimensiunea de 2x2 m din folie de polietilena sau din zid, cu scop de paravan;

-instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. Se poate folosi un filtru din doua straturi de tifon între care se adauga un strat de vata. Acest filtru se schimba în cazul uzarii sau murdaririi lui;

-sa prezinte drumuri de acces

-sa fie ferite de inundatii

-încaperile sa fie amplasate în linie dreapta

-constructia sa nu cuprinda lemn

Izolarea termica se realizeaza cu ajutorul unei perne de aer între plafon si acoperis.

- camera tampon la intrare

-taluzarea peretilor laterali

-dispunerea la exterior pe peretii laterali a unor straturi izolatoare de paie

Constructiile moderne se pot executa din beton celular cu spatii de aer între cele doua rânduri de zidarie. În spatiile libere se vor introduce vata minerala, aer, pamânt si rumegus.

În spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea se va recurge la o aerisire dirijata în care scop sunt necesare urmatoarele amenajari: instalarea unui ventilator cu filtru special sau un filtru improvizat pentru absorbtia si curatirea aerului introdus în ciupercarie si eliminarea dioxidului de carbon.

Pentru incalzire va sfatuim sa folositi un sistem bazat pe aburi. In functie de marimea ciupercariei se executa un proiect si se alege varianta optima. Producatorii de utilaje din domeniu va vor cere cubajul incaperilor ca date initiale pentru dimensionarea instalatiei de incalzire cu abur. Exista mai multi agenti economici care produc astfel de instalatii.

De obicei incalzirea se realizeaza cu ajutorul unei tubulaturi prin care trece agentul termic. Fabrica din Alexandria a realizat un astfel de sistem pentru ciupercarii bazat pe baterii.

Un viitor cultivator de ciuperci care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior îsi poate construi unul de dimensiunile dorite.

Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adâncime, adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, în apropierea cailor de acces. Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii îngropate sau semi-îngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de temperatura de la un anotimp la altul si între zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3-4 ^oC.

   Pregatirea spatiilor de cultura consta în spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu soda calcinata 5% (50 g soda la 1 litru de apa).
   Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugându-se în zeama de var si 20 - 30 grame de piatra vânata (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.
   Când spatiul este suficient de mare cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata, încât sa permita executarea lucrarilor în conditii optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sa fiind de 25 - 30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 - 100 kg compost, lungimea stratului fiind în functie de spatiul de cultura.
    În spatii mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele.

2.4 Etapele de dezvaltare ale ciupercilor

De la aparitie si pâna la maturitatea unei ciuperci au loc mai multe etape.

Primordiile de fructificare

Butonii de fructificare

Aparitia palariei si piciorului

Aparitia velumului ce indica momentul optim de cultivare

Ruperea velumului indica trecerea momentului optim de recoltare a ciupercilor. Acestea devin ciuperci de categoria a doua

In momentul in care palaria este complet desfacuta ciupercile nu se mai valorifica

Azotul este foarte important pentru ciuperca de cultura. Astfel exista o legatura directa între azotul din compost, cresterea ciupercilor, productia de ciuperci si cantitatea de proteine. Azotul amoniacal din substrat nu trebuie sa depaseasca 0,1 % deoarece opreste cresterea miceliului.

Cresterea miceliului are loc între limite de pH cuprinse între 5,5 si 9 cu valori însa optime în jur de 7. Substratul cu un pH acid reduce productia sau chiar o compromite.

Caldura are un rol important în cresterea miceliului ea variind în functie de dezvoltarea ciupercii. Ea va fi detaliata în documentatie pentru fiecare faza în parte si se va explica rolul ei în cresterea ciupercilor.

Pentru cresterea miceliului sunt mai periculoase temperaturile ridicate decât cele scazute. Acesta ramâne viabil la temperaturi de aproape 0 grade C dar este distrus la temperaturi de 30 grade C.

Temperaturile din interiorul substratului sunt mai ridicate cu 2 - 4 grade C decât cele din aer. Existenta unei variatii de temperatura mai mari de trei grade de la zi la noapte influenteaza negativ productia de ciuperci.

La cresterea ciupercilor este foarte importanta umiditatea substratului nutritiv cât si umiditatea aerului.

Ciuperca este o planta care contine foarte multa apa si de aceea apa joaca un rol foarte important în viata acesteia. Substratul trebuie sa aiba o umiditate de 60 - 70 %, valoarea optima fiind 62 - 67 %. Excesul de umiditatea în substrat creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea mucegaiului precum si a bacteriilor.

Încaperea de cultura trebuie sa aiba o umiditate relativa de 80 - 95 %. Umiditatea relativa a aerului se pune în evidenta cu higrometrul sau se înregistreaza cu higrograful.

Se va încerca sa se realizeze un raport de 1,5 mc aer la aerisirea libera pentru un metru suprafata de cultura. În ciupercariile intensive prin folosirea ventilatiei dirijate un metru cub volum util al încaperii va corespunde unei suprafete de cultura de un mp de cultura. Viteza de circulatie a curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s.

Aerisirea libera se face numai la o suprafata mica de cultura. În cadrul aerisirii libere accesul se face prin ferestre sau prin tuburi de ventilatie.

Aerisirea dirijata se asigura prin schimburi de aer care au rolul sa elimine dioxidul de carbon. În cazul în care exista o ventilatie prea mare se va usca suprafata straturilor si va scadea mult productia.

Lumina nu influenteaza cresterea ciupercilor Agaricus.

2.5 Sisteme de cultura si conditii de aplicare

Pentru realizarea unui randament cât mai mare cresterea ciupercilor a început sa se diferentieze în mai multe sisteme de cultura. Exista trei sisteme de cultura

sistemul clasic

sistemul semiintensiv

sistemul intensiv

Sistemul clasic are cea mai veche traditie fiind pe suprafete ce variaza între 50 si 200 mp ( daca se doreste poate fi mai mare ) în care sunt create minimum de conditii

aerisire directa

suprafetele interioare ( beton, caramida, piatra ) sa fie dezinfectate pe cale chimica dupa fiecare ciclu

intrarea sa fie prin intrare tampon

sa existe diferente mici de temperatura zi - noapte

În cadrul sistemului clasic se obtin doua cicluri de cultura pe an primavara - vara si toamna - iarna.

Sistemul intensiv are productia cea mai mare, randament economic ridicat, amortizare rapida a cheltuielilor. Acestea sunt destul de mari deoarece pe lânga constructie trebuie realizate conditii speciale de crestere a miceliului si a ciupercilor ( încalzire - racire ) cu ajutorul ventilatiei, aerisire, mentinerea umiditatii etc.

Sistemul semiintensiv este o varianta de mijloc între cele doua sisteme .

2.6 Compostul, modul de pregatire, retete folosite la prepararea compostului

Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.

Materiale folosite la prepararea compostului

Acestea sunt de doua feluri:

Materiale prime de baza:

- paie de grâu (orz sau orez);

- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna), nefermentat, de culoare galbena, continând 25-30% fecale;

- gunoi de pasari pe suport solid, format din unul din urmatoarele materiale: paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;

- gunoi de porc (uscat).

Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grâu, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paile, înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.

La materiile de baza prezentate mai sus, în functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare:

- ipsos (pentru constructii);

- îngrasaminte chimice (superfosfat suflat de amoniu) sau îngrasaminte complexe cu N si P;

- colti de malt (de la fabricile de bere);

- sulfat de cupru (piatra vânata)

Compostul se pregateste pe o suprafata betonata cu înclinare usoara sau cu posibilitate colectarii apei ce rezulta de la udari si a se refolosi. Se prefera spatii acoperite pentru a feri compostul de ploaie si soare. Prima faza a pregatirii este o faza fara aer, ea dureaza 10 - 12 zile si consta din udare, tasari si recirculari ale apei. În functie de reteta compostului se întind paiele ( de grâu de exemplu ) si se strivesc cu ajutorul unui utilaj, apoi se uda timp de trei zile cu apa. În a patra zi se asterne peste paie gunoi de pasare sau de cal, în functie de reteta dupa care se uda cu recirculare. În ziua urmatoare aceste materiale se amesteca si se fac gramezi înalte de doi metri. Se uda în continuare alte cinci zile pâna când compostul nu mai primeste apa.

PRIMA REŢETĂ compost clasic pe baza de gunoi de cal.

Pentru pregatirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de grâu din asternut, 70-75%. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos-25 kg, superfosfat (simplu concentrat) -7 kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg sau îngrasamânt complex cu N si P, cantitatea fiind în functie de concentratie.

Preînmuierea. Gunoiul de cal (balegar + paie) se aseaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, dupa care se taseaza. Udarea se executa pâna în momentul în care apa începe sa se scurga de sub gramada. Fiecare strat se va tasa pâna când grosimea lui va scadea la jumatate, pentru a se crea conditiile necesare pregatirii materialului pentru compostarea aeroba. Operatia dureaza 5 zile.

Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la începerea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, se aseaza în gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de înca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare.

Asezarea la compostarea aeroba (cu aer) - afânat. Compostul se ia cu furca din gramada si se aseaza afânat într-o "platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, înaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea-în functie de cantitatea de compost. În aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care încep întoarcerile.

Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos.

Întoarcerea compostului din platforma începe din a 15-a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se fac 4-5întoarceri, la intervale de 3-4 zile. La primul întors se administreaza 5-6 kg ipsos/t compost, la întorsul al II-lea si al III-lea se adauga, de asemenea, ipsos si îngrasaminte, câte 3-4 Kg. întorsul IV se executa atunci când paiele nu s-au înnegrit si nu se rup usor (deci) compostul are o compostare insuficienta). întorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi,

pastrîndu-i dimensiunile în asa fel încât gunoiul de pe margini si de la capete sa se aseze în interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente preventive, cu substante dezinfectante sau cu pesticide. La întorsul al III-lea se recomanda aplicarea prin împrastiere a unui kg de CuSO₄ sulfat de cupru (piatra vânata) la o tona de compost.

Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie în concentratie de 2-3%, cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton, înainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2%, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2% ca insecticid Cu aceste substante se stropeste platforma la întorsul al IV-lea.

Pasteurizarea naturala

Dupa ultimul întors, în platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încalzit din interior. Platforma în întregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupând folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura în interior (trebuie sa ajunga la 65-72 grade C).

A DOUA REŢETĂ compost mixt pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari.

Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:

-gunoi de porc-250 kg;

-gunoi de pasari - 100 kg;

-paie de grâu, ciocalai de porumb -150kg.

La acestea se vor mai adauga 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors.

Preînmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.

Omogenizarea (amestecarea) la preînmuiere se face în cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aseaza si se taseaza. Se uda în continuare înca 6 zile.

Asezarea la compostarea aeroba se face în cea de-a 13-a zi si consta în afânarea materialului.

Executarea întoarcerilor se face la intervale de 3-4 zile, într-un numar tot de 3-4. Se adauga ipsos la fiecare întors.

Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1

A TREIA REŢETĂ compost sintetic pe baza de paie si gunoi de pasari

Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare

- paie de grâu, orz, secara - 350 kg

- gunoi de pasari- 150 kg

La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: fân de lucerna, ciocalai de porumb, vrejuri de fasole, colti de malt -50 kg. faina de soia, faina de seminte de bumbac, faina de carne - 7 kg si ipsos -20 kg.

A PATRA REŢETĂ compost sintetic pe baza de paie de grâu tocate si uscate si rumegus uscat.

1000 kg rumegus uscat

1000 kg paie de grâu tocate si uscate

120 kg carbonat de calciu

30 kg zgura lui Thomas ( 18 % P2O5 )

150 kg malt încoltit

46 % azot

Acest compost se prepara printr-o compostare care necesita cinci sase întoarceri la intervale de trei zile

A CINCEA REŢETĂ compost sintetic pe baza de grâu, tarâte.

paie de grâu macinate 25 kg

tarâte de grâu 20 kg

faina de samânta de bumbac 5 kg

faina de soia 5 kg

carbonat de calciu 15 kg

apa 170 l

Va rezulta un pH de 6,7 iar valoarea azotului de 2,5. Primele ciuperci apar la 15 - 17 zile de la acoperire.

Asezarea substratului nutritiv

În spatiul de cultura substratul nutritiv se aseaza sub diferite forme

Bilonul de forma trapezoidala ( care nu se executa din lemn )

Asezarea în saci

Asezarea substratului în strat orizontal

Asezarea straturilor pe stelaje (pentru a mari suprafata cultivata)

Asezarea substratului în lazi din PVC

Bilonul se foloseste deoarece fiind trapezoidal în sectiune ocupa o suprafata mai mica în raport cu suprafata cultivata. Dimensiunile acestora se aleg în functie de marimea camerei, ele pot fi cu fund sau fara fund.

Asezarea în saci reprezinta o alta metoda de asezare a materialului nutritiv cu latimea de 70 cm iar grosimea stratului nutritiv în saci în jur de 30 - 40 cm, având o cantitate în jur de 25 - 30 kg pe sac.

Asezarea substratului în strat orizontal este cea mai simpla cale de urmat, el va avea o grosime de 18 - 20 cm latime în functie de dimensiunile camerelor si va fi cât mai bine tasat.

Asezarea substratului pe stelaje are drept scop marirea suprafetei de cultivare, în rest se respecta aceleasi reguli.

Asezarea substratului în lazi de PVC mareste de asemenea mult suprafata productiva. Grosimea stratului nutritiv asezat cât mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12 - 15cm dar nici mai mare de 30 cm.

2.7 Insamantarea miceliului

Înaintea însamântarii are loc operatia de pasteurizare, ce reprezinta actiunea de distrugere a germenilor vii cu ajutorul caldurii. Temperaturile de pasteurizare sunt apropiate de 60 de grade C, fiind absolut obligatorii în special pentru culturile intensive si semiintensive

Însamântarea miceliului se executa numai dupa ce substratul nutritiv s-a racit. Va reamintim ca la temperatura de 30 de grade C miceliul moare, de aceea se recomanda o temperatura de 24 - 25 grade C. Cantitatea de miceliu este de 0,5 pâna la 1 kg de miceliu de mp de compost. Însamântarea se face prin amestecare uniforma, tasare, iar pe deasupra se împrastie 0,1 kg miceliu numit miceliu de control ( adica pentru orice eventualitate ).

Straturile, sacii, lazile din PVC se acopera apoi cu hârtie absorbanta de tip ziar sau folie de polietilena. Se aplica un tratament cu formaldehida 0,5 %.

Dupa câteva zile de la însamântare miceliul se deplaseaza formând o retea alb - albastruie. Pentru favorizare este necesar sa se realizeze conditii optime de temperatura si umiditate, iar suprafata de cultura se va acoperi cu hârtie sau cu folie de polietilena. Acest fenomen dureaza in jur de 20 zile.

2.8 Prepararea amestecului de acoperire si retete pentru acesta

Pentru prepararea amestecului de acoperire exista mai multe retete. Deocamdata ne ocupam de anumite caracteristici de baza ale amestecului de acoperire.

granulatie 2 - 3 mm, maxim 5 - 6 mm. Se foloseste turba nefibroasa, pamântul întelenit din lucerniere, piatra calcaroasa, nisipul cu bobul mai mare

pH usor alcalin 7,2 - 7,8. Pe un amestec acid se vor forma foarte putine ciuperci

calciu 2,5 - 3 %

sa permita accesul aerului în interiorul stratului

azotul organic 0,07 - 0,018 %o

umiditatea amestecului de acoperire trebuie sa fie de 70 %. El trebuie sa fie în stare jilava

amestecul nu trebuie sa contina germenii unor boli, alte ciuperci, daunatori etc. Amestecul se dezinfecteaza pe cale chimica sau termica, prin tratare cu aburi.

Componente folosite

turba este folosita la culturile intensive, se foloseste turba neagra ( joasa ) cu pH între 5,5 si 8. Ea se foloseste singura sau cu carbonat de calciu în functie de 4 - 6 %. Amestecul format din 75 % turba neagra, 25 % nisip, 4 - 6 % carbonat de calciu reprezinta una dintre retete cele mai bune. În cazul folosirii pamântului de telina acesta trebuie luat de la o adâncime mai mare de 30 de cm.

pamântul de telina este provenit din lucerniere de 2 - 3 ani. Este mult mai putin folosit în retete

piatra calcaroasa este folosita în special în culturile executate în cariere de piatra. Un avantaj important îl reprezinta ca valurile de recoltare 2, 3 si 4 sunt mult mai curate decât la functionarea turbei

nisipul este larg folosit în cultura ciupercilor ( cultura clasica si semiintensiva ) se foloseste nisipul cu graunti mai mari. Nisipul se foloseste în proportie de 50 - 60 % alaturi de pamântul de telina si turba.

Exemple de retete pentru amestecul de acoperire în functie de sistemul de cultura.

-sistem clasic - nisip 3 parti + pamânt de telina 1 parte + turba 1 parte

nisip 3 parti + pamânt de telina 1 parte + piatra calcaroasa 2 parti

-sistem semiintensiv- nisip 2 parti + turba 1 parte nisip 1 parte + turba 1 parte + piatra calcaroasa 1 parte

-sistem intensiv - turba 3 parti + nisip 1 parte turba 3 parti + pamânt de telina 1 parte

Astfel pentru acoperirea unei suprafete de 100 mp sunt necesari 3 mc de amestec. Pentru sistemul intensiv se folosesc 0,6 mc pamânt de telina, 0,6 mc turba si 1,8 mc nisip. Daca se foloseste sistemul clasic cu piatra calcaroasa avem urmatoarea reteta: 0,5 mc pamânt de telina, 1 mc piatra calcaroasa si 1 mc nisip. Daca se foloseste sistemul semiintensiv avem: 1,4 mc turba, 1,4 mc nisip si 0,2 mc piatra calcaroasa. În cazul sistemului intensiv putem avea retetele: 2, 7 mc pamânt de telina sau 2,7 mc turba si 0,3 mc piatra calcaroasa.

Dupa însamântare temperatura în ciupercarie trebuie sa fie mentinuta între 20-24 grade C. Diferentele de temperatura între zi si noapte sa nu fie, în spatiul de cultura, mai mari de 3-4 grade C.

Important in aceasta etapa este tinerea procentului de dioxid de carbon in limite normale de 0,03 - 0,1 %. Acest procent se poate mentine cu ajutorul unei ventilatii corecte a spatiului de cultura.

Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 65%. Hârtia cu care sunt acoperite straturile se mentine în permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei. Se mentine de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. La udare se foloseste udarea de tip ceata care asigura o distributie continua fara picaturi a apei.

Dupa acoperire temperatura în spatiul de cultura se scade la 18-20°C, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65%.

In aceasta perioada se mentine starea de umiditate a amestecului de acoperire si a pardoselii. prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede.

Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine în limitele de 50 - 60 cm / mp de cultura. In termen de aprox. 12 zile miceliul se raspandeste si apar primele fructificatii. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18-20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30-34 zile de la însamântare.

Dupa 10-12 zile de la acoperire temperatura se scade la 16-18 grade C. Daca aceasta conditie nu este îndeplinita cultura se compromite. De la acoperire si pâna la aparitia primelor fructificatii se fac tratamente chimice preventive.

cantitativ.

2.9 Ciupercile pleurotus

Ciupercile Pleurotus sunt ciuperci comestibile de cultura numite si bureti. Ele au un picior excentric, iar lamelele bisidiale coboara pe toata lungimea piciorului de la marginea palariei.

Palaria este situata asimetric fata de picior, având latimea de 5-15cm. Pulpa ei este compacta si consistenta. Culoarea palariei este foarte diferita, neagra-violacee, galben-bruna, bruna, cenusie, verde, sau rosiatica, albicioasa, crem. Piciorul este scurt, puternic.

Exista mai multe specii de Pleurotus , dinte care mentionam:

pleurotus ostreatus;

pleurotus florida;

pleurotus cornucopiae;

pleurotus drynius;

pleurotus eryngii;

pleurotus sajor-caju;

2.9.1 Avantajele cresterii ciupercilor pleurotus

Prezinta o siguranta mai mare data de ciupercile Agaricus fiind mult mai rezistente fata de variatiile de temperatura, boli, daunatori

Are o productivitate buna, putând fi facute culturi sezoniere (doua cicluri pe an) sau intensive (3-6 cicluri pe an)

Nu necesita conditii deosebite, crescând în pivnite, soproane, padure, balcoane

Materialul folosit pentru substrat provine din deseuri agricole, industria lemnului, a celulozei, deci este ieftin si se poate gasi usor

Cresterea lor se face cu consumuri minime de energie, fata de ciupercile champignon (Agaricus)

Substratul celulozic folosit, poate fi dat pentru furajarea animalelor (paie, ciocalai), iar rumegusul, coaja de copac, pot fi folosite drept combustibil

În concluzie investitia pentru cultivarea ciupercilor Pletorius este mult mai mica decat in cazul ciupercilor Agaricus .

2.9.2 Continutul nutritiv

Ciupercile constituie o mare sursa de proteine. Ele contin:

- proteine 2,7 - 4%, ce contin 18 aminoacizi;

- hidrati de carbon 3,5 -5%;

- saruri minerale 0,1 - 1%, cum ar fi potasiul, fosfor, siliciu, seleniu;

- vitamine cum ar fi, acidul pantotenic, acid folic, vitamina B12, acid ascorbic;

2.9.3 Retete de substraturi

rumegus 93% + uruiala orz 5% + 2% ipsos

rumegus 48% + coceni de porumb 48% + orz fiert 2% +ipsos 2%

talas 30% + rumegus 30% + scoarta de copaci 20% + frunze 10% + 8% orz fiert + 2% ipsos

talas sau rumegus 28% + coji floarea soarelui 30 % + frunze 30% + malai 10% + 2% ipsos

2.9.4 Pregatirea substratului celulozic

Materiile prime (paie de cereale, ciocalai de porumb, rumegus de foioase), trebuie tinute într-o camera speciala (depozit) amplasat la distanta mare de ciupercarie (pericol mare de infectii). Înainte de omogenizare materia prima ferita de intemperii (scoasa din depozit) se va marunti.

Omogenizarea componentelor pentru substratul celulozic consta în amestecarea lor înainte de umezire, ce se executa prin introducerea într-un bazin cu apa timp de 12-24 ore, iar în perioada rece a anului perioada de îmbibare este mai mare dar nu poate depasi 48 ore. Se recomanda recircularea apei dinspre fundul bazinului spre suprafata sa.

IMPORTANT! În timpul iernii, temperatura nu poate fi mai mica de 5 - 6 grade C.

Dezinfectarea substratului are drept scop eliminarea daunatorilor ce duc la distrugerea miceliului. Dezinfectarea se face pe cale termica si poarta numele de pasteurizarea substratului. Intre temperatura de incalzire si timpul de mentinere exista o relatie directa. Daca nu putem obtine o temperatura ridicata atunci trebuie sa marim perioada de timp in care substratul este dezinfectat. Astfel la temperatura de 80 grade C timpul este de doar 4 - 5 ore iar la o temperatura de 60 grade C timpul poate ajunge la aprox. 48 ore. In cazul in care incalzirea se realizeaza pe abur dezinfectarea se va face cu ajutorul acestuia introdus direct in substrat fara a se depasi temperatura de 80 grade C. Dupa dezinfectare substratul se raceste pana la temperatura optima de insamantare.

Introducerea amendamentului se face dupa scurgerea si racirea materialului. Folosirea laptelui de var sau a carbonatului de calciu solid se face cu ajutorul unei lopeti de lemn. Se adauga var în proportie de 3-4% sau carbonat de calciu în proportie de 5-6%. În alte publicatii de specialitate cantitatea de amendament este mai mica (3 - 4%).

Însamântarea miceliului se face prin repartizarea miceliului la suprafata în proportie de 2-3% cu amestecul celulozic iar dupa alte tehnologii la 100 kg substrat umed se adauga 1,5-3,5kg. De asemenea se pastreaza 10% din întreaga cantitate de miceliu care se va presara pe suprafata substratului numit miceliu de siguranta sau control.

Dupa însamântare substratul se introduce în lazi de diferite dimensiuni sau saci perforati de polietilena. Acestia nu trebuie sa se atinga între ei deoarece suprapunerea ar produce temperaturi ridicate ce ar duce la distrugerea miceliului însamântat. Din aceasta cauza, sacii nu trebuie sa aiba dimensiuni mari. Miceliul se introduce în saci de 10 - 12 kg pe timp calduros. Folosirea sacilor mai mari 18 - 20 kg se face numai în timpul rece. Miceliul se introduce numai dupa ce substratul de crestere s-a racit, stiindu-se ca la o temperatura de 30 grade C, miceliul moare. Umiditatea substratului nu trebuie sa depaseasca 68% umiditate relativa . Stratul se aseaza în saci perforati asezati pe pardoseala, în lazi din lemn sau material plastic acoperite cu folie de polietilena, în biloane sau ghivece de flori, ce vor avea la suprafata folie perforata de polietilena. Stratul nutritiv trebuie sa aiba dimensiuni între 10 - 20 cm el dispunându-se cât mai tasat. Indiferent de modul de asezare a substratului nutritiv un metru patrat cu umiditatea de 70%, are greutatea de 55-60 kg.

Noi va propunem din experienta, repartizarea amestecului însamântat în saci, deoarece prezinta avantaje atât de natura productiva cât si economica:

se renunta la confectionarea de ladite si dezinfectia acestora dupa fiecare ciclu de cultura;

introducerea amestecului în saci se face uniform, fara spatii libere, la o densitate de 0,3 - 0,4 kg/l;

alegând o anumita densitate putem calcula volumul sacului si apoi greutatea de substrat ce poate fi depus;

2.9.5 Dezvoltarea miceliului

Incubarea se realizeaza la o temperatura de 22-24 grade C si atmosfera saturata de umiditate, fara a se depasi temperatura de 30 grade C. Perioada de incubare este de 14 zile iar substratul va deveni de culoare alba. Încalzirea camerei de incubare nu se face cu ajutorul surselor ce degaja dioxid de carbon. Culturile nu se uda în timpul incubarii. Daca umiditatea este prea mica se pot uda peretii si podeaua.

Dupa 15 zile pentru accelerarea declansarii recoltarii se scade temperatura cu 5 grade C mentinându-se astfel timp de 10 zile. Taierea foliei se poate face dupa 5 pâna la 10 zile de la aplicarea socului termic sau dupa 25 pâna la 30 zile dupa incubare.

În aceasta etapa au loc stropiri fine în mod repetat. Brichetele din lazi se scot când umiditatea este 80%, ridicandu-se în ziduri de brichete pâna la 1,6 m. Zidul este format din doua rânduri, la o distanta de 60 -80 cm, prevazute cu tuburi de neon de 40 W sau becuri fluorescente.

Când umiditatea este mai scazuta zidurile se fac prin asezarea lazilor pe verticala, armate pe diagonala cu cabluri de sârma. Zidul nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 40-50 cm. În cazul sacilor, se vor forma rânduri de 6 - 7. Sacii la care substratul este sub forma cilindrica este asezat pe pardoseala, sub forma verticala, unul câte unul sau sub forma de stive cu înaltimea de 1,5 m si cu interval de circulatie între ele.

Coacerea brichetelor dureaza 2 - 3 saptamâni si se desfasoara la temperatura de 20 - 22 grade C. În spatiul de cultura trebuie mentinuta o umiditate relativa de 80 - 85%, realizata prin stropiri zilnice ale brichetelor si a spatiilor de circulatie.

În cazul coacerii brichetelor se asigura o iluminare timp de 8 - 12 h/zi, realizata cu un tub fluorescent de 45 W, amplasat la fiecare 2m. Perioada de coacere a brichetelor este între 15 pâna la 35 zile în functie de tipul de ciuperca. Pentru ca concentratia de dioxid de carbon sa fie sub 0,06 %, este necesara o ventilatie continua.

2.9.6 Recoltarea ciupercilor pleurotus

Primele ciuperci apar la 35 pâna la 55 de zile de la însamântare. Ciupercile apartinând unui val se culeg timp de 3- 4 zile, dupa care se asteapta valul urmator fiind luata o pauza de 10 - 20 zile, în care se asigura conditiile speciale contra uscarii straturilor. Cuipercile Pleurotus sunt recoltate dupa o usoara stropire, când palaria este întinsa, evitându-se întarirea pulpei. Ventilatia trebuie sa fie asigurata în mod continuu.

Lumina este absolut indispensabila pentru recoltare asigurata timp de 8 - 12 ore/zi, prin amplasarea pe peretii laterali sau deasupra aleilor a unui tub fluorescent de 45 W, la fiecare 2 - 3 m.

Temperatura de recoltare este de 10 - 16 grade C pentru Pleurotus ostreatus si de 19 - 25 grade C pentru Pleurotus florida si Pleurotus cornucopiae.

Umiditatea relativa trebuie sa fie de 80 - 85 %. Se vor aplica zilnic stropiri pentru a se compensa pierderile de apa.

Necesarul de aer este foarte important deoarece lipsa lui duce la pierderi de recolta.

Primul val de recoltare reprezinta peste 50 - 60% din întreaga productie .

IMPORTANT! Deoarece cea mai mare productie se obtine în primul val, crescatorii de ciuperci, acorda cea mai mare importanta acestuia.

Se pot culege 100 - 200 kg ciuperci la o tona de substrat nutritiv în patru valuri de recoltare si a unei perioade de recoltare de 8 pâna la 10 saptamâni.

Brichetele sunt dispuse pe stelaje cu 2 pâna la 4 nivele ce vor avea o latime de 30 - 50 cm. Pentru stelaje se folosesc materiale metalice, ce pot fi înlocuite cu doua bare înguste pe care sa se sprijine sacii, sub forma de araci sau tepuse. Fiecare sac este sustinut de doua bare în forma de X. Ciupercile se recolteaza prin smulgerea buchetului cu mâna, purtându-se MASCĂ DE PROTECŢIE LA NAS sI LA GURĂ. La sfârsitul recoltarii se aduna de pe brichete ciupercile moi, nedezvoltate, uscate sau patate si resturile de cotoare

si se distrug prin ardere sau îngropare cât mai departe de ciupercarie.

Când în compozitie stratului este peste 40% rumegus, se prelungeste recoltarea la peste 120 zile.

Daca nu se mai formeaza ciuperci pe suprafata brichetelor, acestea se fragmenteaza si se reaseaza în saci sau lazi si sunt udate moderat, astfel ca în 5 - 10 zile încep sa apara noile fructificatii.

Pentru reluarea unui nou ciclu de cultura, dupa desfasurarea a 2, 3, 4 valuri, amestecul celulozic trebuie schimbat. Evacuarea acestuia se face cu multa atentie, pentru a nu infecta ciupercaria. El poate fi folosit ca îngrasamânt natural, dar cât mai departe de locul de crestere a ciupercilor.

2.10 Determinarea pH-ului solului

Determinarea pH-ului solului se poate executa cu pH-metrul si pe cale colorimetrica

I. Determinarea pH-ului pe cale potentiometrica

Pentru determinarea pH-ului solului se pot pregati suspensii apoase de sol, paste de saturatie sau suspensii saline.

1. Determinarea pH-ului în suspensie apoasa de sol

Aceasta se pregateste în raport sol:apa de 1:2,5 masa/volum pentru toate solurile cu exceptia :

solurilor din sere destinate culturilor legumicole pentru care suspensia de sol se pregateste în raport sol: apa de 1:5 masa/volum

solurilor din sere destinate culturilor de flori, diferite composturi, amestecuri nutritive, turbe ce au un continut de peste 20% pierdere prin calcinare la 600 grade C, precum si tipurilor de sol cu un continut de peste 30% materie organica (humus), pentru care suspensia de sol se pregateste în raport sol:apa de 1:10 masa/volum

Aceasta suspensie se obtine prin cântarirea a 10 g sol ce se trec într-un pahar de 50, 100 sau 150 ml, peste care se adauga 25, 50 sau 100 ml apa distilata în functie de raportul sol:apa, masurati cu cilindrul gradat. Suspensia se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla. Determinarea pH-ului se executa dupa 24 h de la pregatirea suspensiei , timp în care aceasta este agitata intermitent.

2. Determinarea pH-ului în paste de saturatie

Pasta de saturatie se pregateste astfel: într-un pahar se introduce solul pâna ocupa 70% din volumul paharului. Se umecteaza solul cu apa distilata în portiuni mici (apa sa nu fie în exces la suprafata solului) pâna se umezeste tot solul din aparat. Dupa umezirea întregului volum de sol se continua adaugarea de apa distilata, agitând totul cu o bagheta de sticla, pâna se obtine o pasta cu urmatoarele caracteristici:

suprafata pastei nu trebuie sa luceasca

timp de 5 minute dupa întreruperea omogenizarii nu trebuie sa se colecteze lichid la suprafata pastei

facând o adâncitura cu bagheta în pasta, aceasta trebuie sa curga încet în depresiunea formata, fara sa se strânga lichid în aceasta depresiune

Daca pasta obtinuta este prea vâscoasa se mai adauga câteva picaturi de apa distilata, iar daca este prea fluida se mai adauga putin sol. În ambele cazuri se omogenizeaza întregul volum de pasta de sol.

Pasta de sol la saturatie este tinuta în repaus de echilibrare timp de 1 h, dupa care se masoara pH-ul.

3. Determinarea pH-ului la suspensia salina de sol cu clorura de potasiu 0,1normal

Pentru toate solutiile se pregateste suspensia în raport sol: KCl 0,1n de 1:25 masa/volum. Modul de lucru este acelasi de la suspensia apoasa. Cu mentiunea ca în loc de apa adauga 25 ml solutie KCl 0,1 n . Suspensia salina se poate prepara si cu KCl 0,02 n, într-un raport mola sol: KCl 0,02 n de 1:5 masa /volum.

Solutia se agita timp de 30 minute. Determinarea pH-ului se executa imediat dupa agitarea suspensiei. Suspensiile se mentin pâna la masurare la aceeasi temperatura în încaperi fara emisii de gaze sau vapori.

Determinarea se bazeaza pe masurarea activitatii ionilor de hidrogen (pH) în functie de valoarea diferentei de potential dintre doi electrozi introdusi în suspensia sau pasta de sol (electrodul indicator cu membrana de sticla cu potential a carui marime este în functie de activitatea ionilor de hidrogen si un electrod de referinta de calomel saturat cu potential constant în raport cu care se masoara potentialul electrodului indicator). Se foloseste pH-metrul de laborator care trebuie sa aiba scala de la 0 la 14 unitati pH si sa permita citirea cu o precizie de 0,5 unitati de pH. Înaintea fiecarei serii de determinari se verifica starea de functionare a aparatului, a electrozilor.

II. Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica

Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica se poate face folosind solutii de indicatori universali sau hârtie indicatoare Merck.

În primul caz principiul consta în punerea în contact a extractului de apa din sol cu indicatori organici. Acestia în functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti în extractul de apa coloreaza solutia diferit.

În acest scop se foloseste extractul de apa din sol, indicator universal, eprubeta.

Extractul de sol se obtine astfel: se cântaresc la balanta tehnica 50 g din proba si se trece printr-o pâlnie metalica sau de sticla într-un vas conic de laborator sau într-un bidon de material plastic cu capacitatea de 500 sau 700 ml. De adauga 250 ml apa distilata, agitând amestecul sol/apa timp de 15 min. fie manual fie folosind un agitator mecanic rotativ (mixer). Se filtreaza amestecul sol/apa printr-o pâlnie de sticla folosind hârtie de filtru cu porozitate mica peste care se pune o hârtie de filtru calitativ cutata. Amestecul se agita înainte de filtrare. Filtrul se prinde într-un vas de sticla cu capacitatea de 200-250 ml. Primele portiuni de filtrat se arunca. Pâlnia pe care se face filtrarea se acopera cu o sticla de ceas. Dupa filtrare vasul cu extractul apos se acopera cu un dop de cauciuc si se agita pentru omogenizare.

Într-o eprubeta se introduc apoi 10 ml extract apos peste care se adauga 3-4 picaturi indicator universal. Culoarea obtinuta se compara cu o scara etalon preparata cu acelasi indicatori în solutii tampon.

Folosirea hârtiei indicatoare pentru determinarea pH-ului consta în punerea în contact a acesteia cu extractul apos. Culoarea obtinuta se compara cu culorile existente pe capacul cutiei. Es citeste pH-ul din dreptul culorii corespunzatoare si se noteaza în caiet.

În functie de valoarea ph-ul solului,putem determina natura acestuia

Se mai poate determina pH-ul solului facând urmatorul experiment: într-un flacon conic de 300 ml se pun 9 ml extract sol la care se adauga 0,8 g amestec de clorura de bariu si sulfura de zinc si 100 ml apa ionizata. Amestecul se fierbe1 minut, dupa care se acopera gura flaconului cu o bucata de hârtie de filtru impregnata cu acetat de plumb. Daca solul este acid apare o pata neagra de sulfura de plumb, iar gradul de înnegrire este proportionala cu aciditatea solului. Se mai poate stabili rapid daca un sol este acid sau neutru astfel: se scutura un anumit volum de solutie de rodanura de potasiu 4% în etalon de 95% cu un volum egal de sol într-o eprubeta. Daca solul este acid apare o coloratie roz în cel mult 10 minute, intensitatea culorii depinzând de aciditatea solului. Solurile ce sunt neutre sau alcaline nu coloreaza solutia.

2.11 Determinarea umiditatii solului si aerului

Proba de sol se recolteaza si se aduce pentru analiza într-o punga de hârtie parafinata. Se aduce la greutate constanta o fiola de cântarire cu capac, greutatea se noteaza. Se cântaresc 10 g sol cu umiditatea naturala. Greutatea se noteaza. Precizia de cântarire trebuie sa fie de 0,1 g. Fiola cu sol se descopera si se introduce în etuva. Capacul fiolei se aseaza în etuva alaturi de fiola. Aici se tine 8 ore la temperatura de 105 grade C, dupa care fiola cu sol se scoate si se acopera imediat cu capacul ( altfel solul cald absoarbe imediat umezeala din aer ). Se cântareste la interval de 1 h pâna când greutatea la doua cântariri succesive este constanta. Se cântareste din nou dupa 24 h. Greutatea se noteaza. Umiditatea solului se calculeaza în procente, fiind exprimata la sol uscat.

U% = B- C / B - A * 100

în care: U% - umiditatea solului exprimata în % la 105 grade C

B- greutatea fiolei + solul umed, în g

C- greutatea fiolei + solul uscat, în g

greutatea fiolei, în g

100- factor pentru raportare procentuala

DETERMINAREA UMIDITĂŢII AERULUI

stiinta denumita higrometrie se ocupa cu determinarea cantitatii de vapori din atmosfera. Aceasta se poate face prim masurarea masei vaporilor de apa continuti într-un volum de aer atmosferic sau prin masurarea presiunii actuale a vaporilor de apa din atmosfera.

Aparatele folosite pentru aceasta se împart în:

higrometre cu fir de par ce se bazeaza pe proprietatea acestuia de a se lungi în momentul când absoarbe apa

higrometre chimice ce se bazeaza pe absorbtia unui volum cunoscut de aer cu ajutorul anumitor substante chimice

psihometre ce se bazeaza pe viteza pe viteza de evaporare a apei

higrometre de condensare ce se bazeaza pe determinarea punctului de roua. Astfel racind un corp în atmosfera el se va aburi în momentul încare presiunea vaporilor saturati este egala cu presiunea actuala vaporilor de apa

Determinarea practica se poate efectua cu ajutorul higrometrului Aluard care poate fi achizitionat dintr-un laborator sau din comert.

Dozarea volumetrica

Metoda consta în barbotarea probei de analizat într-o solutie absorbanta de concentratie cunoscuta. Instalatia de absorbtie este formata dintr-un vas de absorbtie, un vas de aspiratie, un cilindru gradat, robineti si furtunuri de legatura.

În vasul de absorbtie se introduc 25 ml solutie de hidroxid de bariu 0,05 n ce va retine dioxidul de carbon din proba de aer barbotat. Se titreaza excesul de hidroxid de bariu cu o solutie de HCl sau acid oxalic 0,05 n, în prezenta de fenolftaleina. stiind ca 1 ml solutie 0,05 n hidroxid de bariu corespunde la 0,56 ml dioxid de carbon, se determina continutul procentual.

2.12 Reglementari legislative in domeniu,privind miceliul

O importanta deosebita în calitatea si productivitatea obtinuta în fermele de crestere a ciupercilor o reprezinta miceliul. El este "samânta" viitoarei ciuperci. De calitatea lui depinde întreaga productie obtinuta. Miceliul se poate obtine atât din tara cât si din strainatate. Printre crescatorii de ciuperci exista o polemica veche privind calitatea miceliului. Unii sustin ca miceliul importat din tari cum ar fi Ungaria, Italia, Franta, Polonia este mult mai bun decât cel produs în România. Altii sustin ca au obtinut productii mari folosind miceliul de provenienta autohtona. În cele ce urmeaza nu dorim sa va influentam sub nici o forma în privinta achizitionarii miceliului. Decizia va apartine în totalitate. Pentru a va ajuta va vom prezenta adrese de producatori autohtoni de miceliu, importatori, cât si principalele firme din Ungaria, Polonia, Italia si Franta care produc miceliu si cu care puteti lua legatura.

De asemenea va atragem atentia ca miceliul este supus unor norme stricte privind productia acestuia, pe care trebuie sa le cunoasteti.

Materialul initial pastrat în conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului. Cultura mama este provenita în descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Cultura pura provine direct din cultura mama, într-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat în conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga în producerea industriala a miceliului (ca material de însamântare). Cultura pura se livreaza însotita de acte de provenienta si calitate în care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietatii si caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru însamântare într-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza însotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii în cazul când aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus si 60 de zile pentru Agaricus Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut în conditii sterile de laborator si este destinat, în urma cresterii în substratul de cultura productiei de ciuperci comestibile si care pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii însamântate. Se realizeaza de regula pe suportul de crestere din boabe de cereale (grâu, orz, secara, mei ). Se livreaza în pungi de 1-10 kg pastrate, de regula la temperatura de 2 - 4⁰ C.

CONDIŢII DE CALITATE ALE MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE 

Aspect - culoare: suportul de crestere e format din boabe de grâu, orz, secara, mei, sorg, cu suprafata pericarpului boabelor împânzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect specific speciei si tulpinii;

Miros: caracteristic de ciuperca în functie de specie;

Gradul de împânzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este minimum 80 % în perioada de incubare.

Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor microorganisme contaminate (bacterii, fungi - mucegaiuri) 100 %.

Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului în ambalaje transparente, cu capacitate de 1-10 kg, închise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate în cutii de carton. Transferul miceliului din recipiente într-un alt ambalaj se efectueaza numai în conditii sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara.

Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului, specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata si conditii de valabilitate.

Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de mentinere a temperaturii optime de 2 - 4⁰C, specificându-se conditiile de transport în actul de preluare a marfii.

CERTIFICAT DE CALITATE

Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile

Specia de ciuperci: _____ _______ ______ _____________

Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg

Lot sau fractiune de lot nr.:

Aspectul miceliului: - culoare: alba, verde, galbui, verzui

- împânzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%)

- acoperirea bobului in %:

Puritate biologica: - fara mucegaiuri 100 %

Mirosul: specific de ciuperca

Data inocularii:

Data ambalarii:

Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg

Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 - 4⁰C

Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura:

Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala:

__________ ______ ____ __________ ______ ____ _________

Beneficiar: __________ ______ ____ _____ _______ ______ _____________

Delegat: _____ _______ ______ ______________ C.I. seria _______ nr. ______________

Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; /neadecvat

FURNIZOR, BENEFICIAR,

CAPITOLUL 3

PLAN DE AFACERE

3.1 Descrierea afacerii

3.1.1 Date generale despre afacere

Denumirea/Numele societatii: S.C. Ciupercuta S.R.L. Alesd

Str.Trandafir, nr.234, Alesd, jud.Bihor

Obiectul de activitate: Cultura ciupercilor

Forma juridica a societatiii  si un scurt istoric al acesteia : Societatea a fost înfiintata în 01.10.2006, având activitatea de comert.

3.1.2 Structura capitalului social

3.1.3Datele de identificare ale actionarilor:

3.1.4 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii societatii

3.2 Prezentarea proiectului

3.2.1Obiectivele proiectului

Obiectivele proiectului sunt amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin transformarea, modernizarea si extinderea unei constructii care a avut destinatia initiala de grajd, dotarea cu utilaje specifice, asigurarea de utilitati. Se vor cultiva ciuperci champignon prin îngrasarea compostului cu miceliu într-un microclimat optim, întregul sistem fiind controlat si reglat automat prin senzori.

Se vor recolta lunar minim 7.104 kg ciuperci.

3.2.2 Descrierea tehnica a proiectului 

Din punct de vedere constructiv, hala are o suprafata de 550 mp, în cadrul careia exista doua spatii de productie independente numite celule de cultura, ambele egale ca dimensiuni si suprafete.

Utilajele necesare desfasurarii procesului tehnologic, respectiv sistemul electronic pentru controlul procesului, schimbatorul de caldura, cazanul de încalzire pe celula, sistemul de racire a aerului admis în celula (chiller) sunt amplasate în camera tehnica. Spatiul mai cuprinde o camera de ambalare destinata stocarii productiei recoltate în ambalaje din material plastic si o camera frigorifica de volum mediu. Centrala termica adaposteste cazanul termic necesar încalzirii spatiilor, sistemul pentru racirea apei, rezervorul tampon pentru apa, precum si tabloul principal pentru distribuirea energiei electrice.

Compostul suport biologic utilizat pentru producerea ciupercilor de tip champignon este achizitionat deja însamântat cu miceliu, incubat si ambalat în saci de polietilena. În prima faza societatea nu va produce compost, dar având în vedere spatiul de care dispune, în viitorul apropiat va trece si la realizarea materialului biologic.

3.2.3 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al societatii

Deoarece cei doi asociati ai firmei detin unele mijloace fixe si terenuri utile desfasurarii activitatii firmei nou-infiintate, acestia le vor pune in folosul firmei, fiind un mare avantaj pentru societate de a valorifica un un spatiu deja existent care nu avea alta intrebuintare.

Din punct de vedere al locului de amplasare, ciupercaria functioneaza în incinta unui grajd transformat în spatiu pentru cultura ciupercilor. Din punct de vedere constructiv, grajdul are suprafata de 550 mp, fiind divizat în 2 spatii de productie independente, numite celule de cultura, ambele fiind egale ca dimensiuni si suprafata.

Ca amenajare finala, ciupercaria este alcatuita din urmatoarele compartimente functionale:

2 celule de cultura;

un hol de acces la celulele de cultura nr 1 si 2;

camera tehnica ce deserveste celulele de cultura 1 si 2;

sala de ambalare;

spatiu destinat centralei termice;

vestiar;

cabina dus;

cabina grup sanitar;

put de apa;

post electric de transformare;

cutie electrica de bransament la reteaua de tensiune trifazata.

3.2.4 Descrierea tehnologiilor aplicate.

Cultura ciupercilor de tip champignon, apartinând rasei agaricus bisporus are loc într-un spatiu caruia i s-a schimbat destinatia initiala, fiind alcatuit din 2 celule de cultura.

Suportul biologic utilizat este compostul în faza a treia, îngrasamânt cu miceliu, incubat si ambalat în saci de polietilena.

Controlul procesului tehnologic este controlat printr-un sistem tehnologic care permite asigurarea temperaturii, a umiditatii si a concentratiei de CO2 optime în celulele de cultura. Într-o prima faza are loc încarcarea compostului pe rafturile de cultura, dupa care are loc acoperirea compostului cu un strat de turba, pentru a favoriza distribuirea uniforma a miceliului. Dupa patrunderea miceliului în turba, urmeaza o faza de asteptare de 10-15 zile. Urmatoarea faza tehnologica este aceea de fructificare ce dureaza 4-8 zile. Recoltarea se întinde pe 3 sau 4 valuri de recoltare, urmând faza de descarcare a rafturilor de compostul uzat, curatarea spatiului de cultura si pregatirea pentru un nou ciclu de prductie.

În cazul în care recoltarea valului trei nu se efectueaza, se va obtine minim o cantitate de 14.208 kg ciuperci, dupa cum urmeaza:

3.3 Planul de marketing

Pe piata interna oferta se situeaza mult sub cererea reala la aceasta categorie de produs. Acum, consumul anual pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g de ciuperci. Consumul normal ar fi de cca 2 kg/locuitor Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene in Romania si produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie.
Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci)

Principalul avantaj din activitatea de cultivarea ciupercilor consta in perioadele scurte ale ciclurilor de cultura, astfel putandu-se recupera rapid investitiile derulate.

3.3.1 Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

Materia prima utilizata pentru cultura ciupercilor tip champignon este compostul aflat în faza a III-a, însamântat, incubat si ambalat în saci de polietilena. Furnizorul livreaza materialul substrat - pachet integral compost+turba.

Pentru o celula de o suprafata de 192 mp este necesara cantitatea de 15.360 kg compost. Se cultiva 2 celule pentru care cantitatea de compost necesara este de 30.720 kg. Ciupercile se recolteaza în 4 valuri, productivitatea maxima obtinându-se în al doilea val.

Pentru a avea productie continua, încarcarea cu compost a celulelor se face la un interval de 20 de zile. Ca urmare, livrarea compostului se face câte 15,36 t la un interval de 15-20 zile, pe baza de grafic.

Plata se efectueaza astfel: un avans de 50% înainte cu 35 de zile de data livrarii si restul în termen de 7 zile de la livrarea produsului. Pretul unitar/tona este de 200 EUR

Aprovizionarea cu materie prima nu implica riscuri nici pe timp friguros.

3.3.2 Politica de desfacere. Canale de distributie

Mii lei

S.C. Arfungo Comimpex S.R.L. îsi desfasoara activitatea din anul 1994 în domeniul achizitiei prelucrarii si comercializarii pe piata interna si externa a ciupercilor din flora spontana, capsunilor, a fructelor de padure si a nucilor. Deoarece aceasta societate nu are in gama de ciuperci prelucrate si comercializate champignoane, firma noasta a semnat un acord de colaborare, prin care le vom furniza o parte importanta din productia obtinuta, aceasta urmand a fi exportata in Italia.

Din sondajul pietei rezulta ca cererea pentru acest produs este relativ ridicata atât pe plan intern, cât si pe plan extern. Exista, de asemenea, o cerere de o marime considerabila din partea fabricilor de conserve, ofertele de contracte primindu-se însa doar cu 2 luni înaintea finalizarii investitiei.

Societatea Arfungo Comimpex S.R.L. ar dori exclusivitate, dar societatea producatoare nu doreste aceasta dependenta de un singur client, urmarind ca pe viitor sa contracteze si alti clienti din tara si din strainatate.

Plata de catre client se va face la livrare, livrare care va avea caracter permanent, nu sezonier.

Capacitatea de absorbtie a pietei interne se estimeaza în prezent la minim 9.500 t an, din care 0,89% îl va detine firma CIUPERCUTA S.R.L

mii lei

Compostul utilizat se va degaja din halele de productie si se va valorifica ca atare, existând o cerere foarte mare din partea fermelor agro-vegetale care îl vor utiliza drept îngrasamânt natural. În momentul de fata exista o asemenea cerere din partea unei societati cu profil agricol, si anume S.C Grorom S.R.L. Oradea.

3.3.3 Principalii concurenti si analiza comparativa cu acestia

Pe piata judetului Bihor, societatea are un singur concurent, S.C. Rom- funghi S.R.L. care lucreaza cu 2 celule de cultura, nemodernizate integral, în comparatie cu societatea noastra care va lucra initial cu 2 celule de cultura, modernizate si automatizate în

întregime.

Pentru a arata mai bine avantajele si punctele slabe pe care care firma noastra le are in raport cu principalului concurent, vom construi analiza SWOT care va cuprinde

aspecte despre oportunitatile si amenintarile care ar putea interveni in viitor.

3.3.4 Lista de achizitii si sursele de achizitii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în functiune a proiectului

3.3.5 Personal si instruire. Evolutia personalului

Pentru acoperirea eficienta a necesarului de munca in noua firma, vom avea nevoie pentru inceput de 6 angajati, iar in cazul unei extinderi vom apela la marirea personalului

si la calificarea acestora.

3.4 Planul operational si marketingul afacerii

3.4.1 Marketingul proiectului

1. Nume: KO

Prenume: AGN

Functia: ADMINISTRATOR

Studii si experienta: studenta a Universitatii Bebes Bolyai, Facultatea de stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca, Sectia de Relatii economice internationale, anul 3

(Responsabilul tehnic)

2. Nume: POP

Prenume: FLORIN

Functia : TEHNOLOG

Studii si experienta: Studii medii (liceul). În prezent urmeaza cursul de tehnolog la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola

Vom prezenta etapele proiectului, stabilind pentru fiecare saptamana lucrarile necesare pentru demararea activitatii propriu-zise de cultivare a ciupercilor. Aceste lucrari vor fi coordonate de cei doi asociati, care indeplinesc si functia de administrator.

3.4.2 Graficul estimat al proiectului

3.4.3 Riscuri asociate

Cultivarea ciupercilor este un domeniu nou, implica multe riscuri care din neglijenta sau necunoastere aduc prejudicii insemnate cultivatorilor fara experienta.

Printre alte riscuri pe care afacerea demarata le poate comporta se numara :

nesiguranta reusitei, deoarece acest domeniu , este inca intr-un stadiu ralativ nou , nu exista precedente care sa ne ajute sa ocolim amenintarile care pot apareasul derularii pe parcursul procesului de cultivare

lipsa de experienta si tineretea initiatorilor afacerii poate fi deasemenea un risc

faptul ca s-au stabilit colaborari cu putini agenti, existand doar un singur client mai important este un risc care poate afecta serios afacerea in momentul in care se materializeaza

fiind un domeniu care pare a deveni foarte profitabil pe viitor, exista sansa aparitiei pe piata a numerosi competitori, aceasta ducand la cresterea concurentei, scaderii pretului si totodata a scaderii veniturilor

cultura ciupercilor poate fi usor compromisa in cazul in care nu ne vom ocupa eficient de prevenirea aparitiei unor boli si daunatori

3.5 Proiectii financiare si indicatori financiari

3.5.1 Calculul suprafetei de cultura pe o celula

Dimensiunile interioare ale unei celule sunt de 14*9*3 m. Pentru cultura se utilizeaza un numar total de 8 rafturi, având fiecare la rândul lui un numar de 4 nivele.

Suprafata de cultura a unui nivel este de 6 mp.

Compostul de cultura este dispus în saci de polietilena cu urmatoarele dimensiuni:

- diametru sac: D_s = 0,4 m

- înaltime sac: H_sac = 0,5 m

- suprafata de cultura a unui sac: S_sac = 0,12 mp

Nr de saci necesari pentru un nivel: Saci_niv = 50 saci

Suprafata cultivata pe un nivel :  S _c_nivel = 50*0,12 mp = 6 mp

Suprafata cultivata pe un raft: S_c_raft = 4*6 mp = 24 mp

Suprafata cultivata pe celula: S_c_cel = 8*24 mp = 192 mp

Deci suprafata cultivata în 2 celule de productie este:

S_c_tot = 2*S_c_cel = 2*192 mp = 384 mp

3.5.2 Calculul necesarului de compost pe celula

Se apreciaza ca la un metru patrat de suprafata cultivata îi corespunde o masa de 89- 100 kg compost.

Luam în considerare : 1mp suprafata cultivata = 80 kg compost

Se stie ca suprafata de cultura pe o celula este de 192 mp.

Rezulta ca necesarul de compost pentru încarcarea unei celule este de :

N_comp = 192 mp * 80 kg = 15.360 kg compost.

3.5.3 Calculul estimativ al recoltei pe 2 celule de productie

Cantitatea medie recoltata pe un ciclu complet de productie, pe celula, poate fi estimata la:

Qrm = 7.104 kg

Din punct de vedere cantitativ, se poate aprecia recolta lunara, pe doua celule de cultura, astfel:

Qrl = 7.104 kg / luna

3.5.4 Calculul de rentabilitate al culturii

Costuri ciclu de productie ( 60 zile ) 2 celule de cultura:

-Pret pachet 15,36 t compost+turba+transport :3072 EUR * 3.65RON/EUR = 30.149

RON

- Pret kg de material dezinfectant : 30 EUR * 3.65 RON/EUR = 109.5. RON

-Costuri cu energia electrica : 90 KWH/ zi *60 zile * 0,058 EUR/ KWH = 313,2 EUR * 3.65 RON/ EUR = 1143.18 RON

- Costuri cu consumul de gaze : 400 mc luna * 2 luni *0,11 EUR/ mc = 88 EUR * 3.65RON/ EUR = 321.2 RON

- Costuri cu salariile: 6pers * 650 RON/ luna luni = 7800 RON

TOTAL COSTURI DE PRODUCŢIE / CICLU DE PRODUCŢIE:

TCPC = 39 522.88 lei

Venituri realizate pe ciclu de productie 2 celule de productie

- Recolta de ciuperci :7.104 kg * 2 celule = 14.208 kg

- Pret de vânzare en-gros: 7 lei/ kg

- Total venituri din vânzari : 14.208 kg * 7 lei/ kg = 99 456 lei

TOTAL VENITURI / CICLU DE PRODUCŢIE / 2 CELULE :

TV = 99 456 RON

Profit brut total (2 celule de cultura) / 2 luni :

PBT = TV - TCP = 99 456 - 39 522.88 = 59 933.12 RON

Profit brut lunar

PBL = PBT / 2 luni = 59 933.12 RON/ 2 luni = 29 966.56 RON

Programul de productie pe total

Numarul ciclurilor de productie în timpul unui an este de minim:

N 360 zile)/ (durata unui ciclu de productie) = 360 zile/ 60 zile = 6 cicluri de productie /an

Astfel, capacitatea de productie anuala preconizata este de:

CPA = N * (Cantitatea totala recoltata într-un ciclu de productie) = 6 cicluri de prod * 14.208 kg/ciclu de prod = 85.248 kg/ an

Venitul anual din vânzari :

85.248 kg/ an * 7 RON/ kg = 596 736 RON

Deviz general (valori cu TVA inclus)

Cheltuieli pentru investitia de baza:

Curs valutar: 3.65 RON/ EUR

3.5.5 Surse de finantare

Surse proprii : 30 % din valoarea investitiei = 30 % * 103.160 EUR = 30.948 EUR = 30.948 EUR * 3.65 RON / EUR = 112 960 RON

72.212 EUR * 3.65 RON / EUR = 263 573 RON

Dobânda practicata la credit este de 8 %/an, iar perioada de rambursare a creditului este de 36 luni (3 ani), în rate egale.

Creditul bancar este primit cu 6 luni înainte de finalizarea investitiei, pentru acest interval platindu-se doar dobânda. Rambursarea ratelor începe a se efectua doar dupa începerea activitatii de productie.

Exemplificam calculul dobanzii lunare , datorate bancii, pentru prima luna:

Rata lunara = Valoare credit / 30 luni =263.573 lei / 30 luni = 8.785,794 lei

D1 = Valoare ramasa * 7,5 % * (1/12) = 263.573 lei * 8 % * (1/12) = 1.757 lei

3.5.6 Calculul amortizarii

3.5.7 Proiectia contului de rezultate

Mii lei

3.5.8 Proiectia fluxului de numerar

Mii lei

3.5.9 Indicatori financiari

EUR

Curs valutar: 36.500 lei /EUR

Re = Ve - Ce - trebuie sa fie minim 10% din Ve

Dr = Vi /Pn mediu - trebuie sa fie maxim 7 ani

Pn mediu = 378.629 EUR/ 5 ani = 75.725,8 EUR / an

Dr = Vi / Pn mediu = (103.160 EUR * 360 zile) / 75.725,8 EUR = 490,42 zile = 491 zile = 1 an 4 luni si 11 zile

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) trebuie sa fie minim 5%

Rc1 = 73.172 / 103.160 *100 = 70,93%

Rc2 = 74.905 / 103.160 *100 = 72,61%

Rc3 = 76.392 / 103.160 *100 = 74,05%

Rc4 = 76.566 / 103.160 *100 = 74,22%

Rc5 = 77.594 / 103.160 *100 = 75,22%

Ga = Re/Cf - trebuie sa fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investitiei.

Bibliografie

Iona Tudor, CIUPERCI SI MICELIU, Editura Lucman, 2007

Zahiu Letitia, AGRICULTURA UNIUNII EUROPENE SUB IMPACTUL POLITICII AGRICOLE COMUNE, Editura Ceres, 2008

Diana Burduja, Idei de afaceri. Ciuperci comestibile Editura Lucman, 2007

Manolea Gh., - Sisteme automate de actionare electromecanica, Editura Universitaria, Craiova, 2004.

Mateescu N., Bengulescu L., Dinu N., Jurcovan C., - Tehnologia culturii ciupercilor, Editura Ceres, Bucuresti, 1997.

Pelaghia Chilom, Cultivarea ciupercilor pleurotus, Editura SITECH, 2005

Gh. Mohan, Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci, Editura Myosotis, 2003