ERCETAREA PIETEI VINULUI IN ROMANIA

CUPRINS

INTRODUCERE 2

SCURTA PREZENTARE A CRAMELOR RECAS  2

CAP.I. SOCIETATEA COMERCIALA SI MEDIUL SAU EXTERN 3

1.1. MEGAMEDIUL 3

1.2. MICROMEDIUL 5

1.3. ANALIZA SWOT A COMPANIEI 8

CAP. II. CERCETAREA PIETEI VINULUI IN ROMANIA 10

PIATA SOCIETATII COMERCIALE CRAMELE RECAS 10

2.1. PIATA INTERNA 10

2.2. PRINCIPALELE CATEGORII DE VINURI OFERITE 11

2.2.1. VINURILE PRODUSE IN CRAMELE RECAS  11

PIATA EXTERNA 13

2.3.1. VINURILE IMPORTATE DE CRAMELE RECAS  15

CONCLUZII 17

BIBLIOGRAFIE 19

INTRODUCERE

SCURTA PREZENTARE A CRAMELOR RECAS

Primele informatii despre cultura vitei de vie apartin perioadei romane, secolul 3 dupa Hristos.

Regiunea Banat - se bucura de clima temperat-continentala cu o usoara influenta mediteraneeana, cu ierni in general blande, veri calduroase, toamne lungi si primaveri scurte, soluri preluvisoluri roscate sau calcice, calcaroase, argiloase, creandu-se astfel conditiile prielnice pentru cultivarea vitei de vie.

Datorita deosebitelor conditii climaterice din regiune si nivelului tehnologic ridicat, Cramele Recas este cel mai mare exportator de vin imbuteliat din tara si se numara printre primii trei exportatori de vin imbuteliat si vin vrac din Romania, acest fapt fiind o incununare a unei traditii atestate documentar de peste 600 de ani.

Cramele Recas reprezinta cel mai mare complex de vinificatie din Banat si printre primele trei firme din Romania dotat cu utilaje de ultima generatie si cu un spatiu de productie si depozitare de circa 7 milioane de litri de vin.

Cele mai vechi documente despre viile Recasului le avem din 1447 noiembrie 11, in care se vorbeste despre vanzarea unor vii catre Ioan si Ecaterina Magyar lui Mihail de Ciorna, banul Severinului, pentru 32 florini unguresti de aur, facandu-se atunci si hotarnicia mosiei.

Datorita deosebitelor conditii climaterice din regiune si nivelului tehnologic ridicat, Cramele Recas sunt in primii 3 exportatori de vin din Romania, alaturi de Vinia Iasi si Cramele Halewood, acest fapt fiind o incununare al unei traditii atestate documentar de peste 600 de ani.

Intreprinderea "Cramele Recas" situata in Recas, judetul Timis, s-a dezvoltat din "Vintners Transilvanian Srl", infiintata in 1998 cu scopul de a crea vinuri de inalta calitate destinate, intr-o anumita masura, exportului si din "Recatim SA", infiintata in 1948. Aceasta din urma reprezenta o intreprindere de stat de la care, in primul sau an de activitate, "Vintners Transilvanian Srl", se aproviziona cu strugurii necesari.

Din 1999, odata cu inceperea procesului de privatizare, "Vintners Transilvanian Srl" a reusit, pe baza propriilor resurse si a investitilor directe ale actionarilor, sa achizitioneze resursele de vita de vie si resursele tehnologice (de productie, inclusiv cladiri) de la firma de stat, proces ce s-a finalizat in 2004.

In momentul in care actionarii actuali au preluat Cramele Recas prima incercare a fost de a vinde pe piata interna insa mediul de afaceri si cadrul legislativ din acea perioada au orientat compania pe pietele externe. Acestea au constituit o prioritate pana in 2004, cand cursul de schimb a devenit neprielnic exportatorilor. Astfel daca in 2004 80% din vanzari mergeau la export, in prezent acestea genereaza numai 30-40% din rulajul anual. Cele mai importante destinatii de export ale Recas sunt SUA,Germania, Marea Britanie, Tarile Scandinave, Asia de Sud-Vest

In prezent, ambele companii functioneaza ca o parte a "Cramelor Recas", un grup de intreprinderii ce include: "Cramele Recas SA" - intreprindere de productie ce cuprinde facilitatile de productie si de imbuteliere, "Cramele Recas Prod Srl" - are ca activitate principala productia de struguri, si "Cramele Recas Group Srl" - o intreprindere nou formata pentru a distribui si promova produsele companiei pe pietele interne.

Ca agent economic firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant.

CAP.I. SOCIETATEA COMERCIALA SI MEDIUL SAU EXTERN

Pentru a valorifica in interesul sau oportunitatile, dar si pentru a se feri de primejdii, prima conditie este ca intreprinderea sa cunoasca componentele, fizionomia si mecanismul de functionare ale mediului, factorii care ii influenteaza activitatea de marketing si fortele ce afecteaza nivelul performantelor sale economice

Mediul extern este reprezentat de fortele principale din afara organizatiei care au un potential semnificativ de impact, de influentare asupra succesului probabil privind produsele sau serviciile liv 121d36b rate. Mediul extern poate fi impartit in doua segmente, parti principale: mediul general sau megamediul si mediul sarcina sau specific sau micromediul.Orice organizatie functioneaza in conditiile pe care i le ofera mediul sau extern caruia i se mai spune si mediu de marketing.. i

Mediul de marketing al organizatiei este format din acei factori care nu
se afla sub controlul direct al organizatiei si care-i influenteaza capacitatea de a
satisface nevoile si dorintele clientilor. Mediul de marketing al intreprinderii trebuie privit ca un ansamblu al subiectilor, fortelor si conditiilor interne si externe, in interiorul si sub actiunea carora managerul stabileste si mentine relatiile cu clientii. El constituie premiza si cadrul ce asigura elaborarea celei mai adecvate strategii de marketing tinand seama atat de forta cat si de slabiciunile intreprinderii.

1.1. MEGAMEDIUL

O se mai spune si mediu de Orice organizatie functioneaza in conditiile pe care i le ofeta mediu sau de marketing.

Megamediul (macromediul) reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabilelor ce constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.Exista patru categorii de factori care influenteaza modul in care intreprinderea isi abordeaza mediul de marketing:factori economici, factori tehnologici, socio-culturali, politico-juridici, numiti in literatura de specialitate factorii STEP.

a) Factorii ecomonici sunt cei care formeaza mediul economic, acesta reprezentand baza de sustinere a puterii de cumpararea a purtatorilor cererii.. pentru caracterizarea mediului meconomic se iau in considerare: inflatia, evolutia preturilor, evolutia economiilor populatiei si solicitarilor de credite, ratele dobanzilor,etc.Acesta variabile economice analizate in corelatie cu facrorii demografici si culturali pot influenta conferand elemente necesare pentru a corela evaluarea si chiar anticiparea potentialului de piata pe care poate conta -intreprinderea .

b) Factori tehnologici sunt cei care influenteaza procesul tehnologic al fiecarei intreprideri.

Dintre factorii tehnologici cu influenta asupra activitatii intreprinderii se evidentiaza: investitiile in cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, numarul si nivelul licentelor si brevetelor inregistrate, creativitatea si capacitatea de inovare a sistemului de cercetare-dezvoltare, nivelul tehnic al utilajelor si calitatea tehnologiilor disponibile, toti acestia influentand productivitatea muncii, costurile si profitul, si deci situatia financiara a intreprinderii. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca beneficiar cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Aceasta, deoarece mutatiile produse in cadrul tehnologiilor conduc la modificari corespunzatoare in volumul, dinamica si structura ofertei, cererii si preturilor.

c) Factorii socio - culturali

Prin efectuarea unor statistici privind modificarea structurii populatiei si tipurile de oameni dintr-o societae se pot face anticipari asupra comportarii consumatorilor pe o anumita piata, desigur numai in masura in care nevoile, dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: varsta, sexul, starea civila, ocupatia si rasa.

d) Factorii politico-juridic

Factorii politici reflecta, intr-o alcatuire specifica fiecarei tari, structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si relatiile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate a climatului politic. Aceste componente constituie factori stimulativi sau restrictivi - dupa caz - ai unor activitati de piata.

Legislatia care supravegheaza afacerile, urmareste, in general, trei obiective:

- protejarea consumatorilor;

- protejarea concurentei;

- protejarea societatii.

Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop impiedicarea firmelor sa profite de pe urma lor. In esenta, aceasta legislatie are in vedere: asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor, controlarea modalitatilor de vanzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite, evitarea inducerii in eroare a cumparatorului in ceea ce priveste pretul, condamnarea practicii necinstite.

In Romania, datorita cresterii economice din ultimii doi ani si pana la sfarsitul acestui an, si in concordanta cu cresterea puterii de cumparare a romanilor, piata vinului a cunoscut o ascensiune in acesti ani, iar pe viitor, in ciuda previziunilor economice actuale, toti marii producatori anunta ca se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri in anii ce urmeaza.

Cramele Recas au inregistrat in primele opt luni ale anului o cifra de afaceri de 15 mil. lei (4,2 mil. euro), in crestere cu 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, si a obtinut un profit brut de 2,5 mil. Euro, datorita majorarii productiei ca urmare a intrarii pe rod a noilor plantatii de vita-de-vie, si factorilor de ordin climatic care au facut ca strugurii de anul acesta fie mai dulci, dar si a importurilor care au ajuns sa detina circa 10% din afacerile companiei, asta datorita aprecierii in prima parte a anului a leului fata de moneda nationala. Aceasta dezvoltare a fost posibila datorita faptului ca au obtinut in aceasta toamna o productie de struguri cu 20% mai mare decat anul trecut, dar si a faptului ca vinul se situeaza pe locul al treilea dupa bere si bauturi spirtoase, intr-un top al preferintelor consumatorilor de bauturi din Romania, potrivit datelor Patronatului National al Viei si Vinului pentru soiurile albe s-a obtinut o productie de 16-20 de tone la hectar, in timp ce la soiurile rosii s-au obtinut zece tone pe hectar, anul 2008 fiind, astfel, pentru Cramele Recas, cel mai bun an din ultimele decenii, din punct de vedere al productiei, pe acest fond avand in vedere cresterea si datorita faptului ca romanii prefera vinurile albe (aprox. 72%) , acestea fiind urmate de vinurile rosii (22,4%) si vinurile roze (5,6%). Vanzarile in functie de tipul vinului arata predilectia romanilor spre consumul de vinuri demi-dulci (41,9%), acestea fiind urmate de vinurile demi-seci (24,2%) vinurile seci 19,5%, vinurile dulci ocupand 11,2% din preferintele consumatorilor

Potrivit unui studiu realizat de catre compania de audit si cercetari de piata MEMRB IRI , romanii prefera vinurile imbuteliate la 0,75 l , acestea reprezentand aproape jumatate din piata, din punct de vedere al valorii vanzarilor ocupand 72,2% din totalul pietei.

Piata de vinuri imbuteliate la 0,75 l este impartita acesta fiind condusa de catre Cramele Recas.

Pe regiuni, din punct de vedere al volumului vandut, Moldova reprezinta cea mai importanta zona pentru categoria de vin imbuteliat la 0,75 l, aceasta fiind urmata de Bucuresti, Muntenia si Oltenia, ultimul loc fiind ocupat de Ardeal. In ceea ce priveste valoarea, locul intai este detinut de Bucuresti. De asemenea, potrivit studiului, daca in Moldova consumul de vin imbuteliat la 2 litri ocupa primul loc in preferintele consumatorilor, in Ardeal consumatorii prefera vinul imbuteliat la 0,75 l.

Sporirea productiei de vinuri de calitate a venit pe fondul cresterii puterii de cumparare a consumatorului roman si al unor usoare modificari in privinta obiceiurilor de consum ale romanilor.

Un alt factor, de ordin tehnologic, care a dus la cresterea si dezvoltarea pe piata vinului a Cramelor Recas a fost un proiect de aproape 750.000 euro , investitia vizand deschiderea unei noi sectii de imbuteliere, finantarea fiind asigurata cu bani europeni prin programul SAPARD. Jumatate din cei aproape 750.000 euro sunt nerambursabili, prin contributia Uniunii Europene, si a Guvernului Romaniei, iar cealalta jumatate reprezinta cofinantarea din partea Recatim.Cu ajutorul acestei investitii Cramele Recas devin unul dintre cele mai moderne complexe de vinificatie din tara, dotat cu utilaje de ultima generatie si cu un spatiu de productie si depozitare de circa 10 milioane de litri de vin.

In actualul context al crizei economice nu se asteapta o scadere a nivelului vanzarilor, asta si datorita sarbatorilor de iarna care-i va determina pe romani la multe cumparaturi in acest sector.

In calitatea sa de componenta a mediului extern compania se afla intr-un contract cvasipermanent cu celelalte componente prin intermediul carora isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica.

Este vorba, pe de o parte, de cumparare de marfuri si servicii, de asigurarea necesarului de mijloace financiare si de personal, iar pe de alta parte , de vanzarea propriilor produse catre clientii protentiali.

1.2. MICROMEDIUL

Micromediul este constituit din acei factori externi care afecteaza in mod direct capacitatea intreprinderii de a-si indeplini obiectivele si asupra carora poate exercita o anumita influenta.

Micromediul depinde in mare masura de produsele si serviciile pe care intreprinderea decide sa le ofere si localizarile unde ea opteaza sa conduca afacerea. O intreprindere singura, de obicei, are dificultati in exercitarea unei influente directe asupra macromediului, dar ea poate face un mai mare succes in influentarea si afectarea micromediului.

Principalele forte ale micromediului (mediul specific) cu care se confrunta intreprinderea sunt clientii, furnizorii, concurentii, intermediarii si publicul. Fiecare intreprindere trebuie sa-si evalueze propria situatie pentru a determina mediul specific.

Clientii si consumatorii unei firme sunt indivizii care cumpara produsele si/sau serviciile ei. Multe intreprinderi au inceput sa depuna eforturi tot mai mari pentru a fi mult mai aproape de consumatori si de a acorda mai mare atentie service-lui si calitatii produselor si serviciilor, de a  "asculta" clientii pentru a le percepe si intelege mai bine nevoile.

In ceea ce priveste concurenta, dintre intreprinderile prezente pe piata, ea se manifesta prin comportamentul lor in domeniul lansarii de noi produse si servicii, al perfectionarii celor existente, al cresterii nivelului serviciilor si garantiilor acordate, al preturilor si al actiunilor de comunicare. Fiecare concurent urmareste obtinerea unei pozitii cat mai favorabile pe piata sau mentinerea celei existente. Desigur ca, intreprinderile trebuie sa cunoasca cu cine concureaza, de asemenea sa urmareasca scena concurentiala a noilor aparuti in ultimul timp pe piata si in acelasi timp sa stie ce fac concurentii. Intreprinderea trebuie sa se informeze permanent despre concurenta, urmarind:

- structura si intensitatea competitiei;

- factorii care au determinat succesul intreprinderii concurente;

- sansele de a castiga pe o piata sau de a-si mentine segmentul detinut.

Pentru intreprinderi, un rol important il joaca furnizorii si intermediarii, primii fiind reprezentati de diversi agenti economici (firme si persoane fizice) care asigura resursele necesare de materii, materiale, echipamente, instalatii, masini, servicii, informatii si forta de munca, iar intermediarii sunt reprezentati de organizatiile implicate in distributia, vanzarea si promovarea produselor intreprinderii.

O ultima parte a micromediului este data de public, acesta fiind format din organizatii, grupuri sau indivizi care au un interes in raport cu intreprinderea si a caror atitudini, opinii sau actiuni pot avea impact semnificativ asupra intreprinderii. Principalele categorii de public sunt: actionarii si comunitatea financiar-bancara, grupurile de media, presa scrisa si audiovizuala, institutiile guvernamentale si administratia publica, grupurile de interese politice si civice, comunitatea locala, publicul intern (managerii si salariatii).

In cadrul oricarei firme, responsabilitatea analizei mediului exterior si a identificarii schimbarilor de mediu revine in primul rand oamenilor de marketing. Pe de o parte, ei dispun de instrumentele necesare monitorizarii mediului, iar pe de alta parte, prin insasi natura muncii lor isi petrec o mare parte a timpului alaturi de clienti si de concurenta. Studiul mediului extern le ofera posibilitatea adaptarii strategiei de marketing in scopul evitarii amenintarilor si a fructificarii oportunitatilor ce rezulta din schimbarile de mediu.

In prezent organizatiile functioneaza intr-un mediu concurential si foarte dinamic mai ales datorita evolutiei fara precedent a tehnologiei, un mediu in care apar noi legi, se utilizeaza strategii concrete de cucerire a pietelor, scade fidelitatea cumparatorilor mai ales datorita unei accelerate diversificari a produselor si serviciilor oferite de producatori.

De aceea, mediul de marketing trebuie supravegheat si analizat pentru a intui cat mai corect natura si dimensiunile potentialelor schimbari ce se prefigureaza, iar in functie de acestea sa se pregateasca planuri concrete de raspuns, prin care sa se pregateasca extinderea grupurilor tinta si redefinirea activitatilor de marketing.

Studiile efectuate in Europa au evidentiat importantele avantaje pe care intreprinderile le pot avea in urma analizei mediului, intre acestea cele mai importante ar fi planificarea strategica si decizii mai eficiente, alocarea mai eficienta a resurselor, si rezultate superioare in activitatea externa.

Mediul de marketing, reprezentat de fortele externe ale intreprinderii, influenteaza direct sau indirect obiectivele, planurile, procedurile, activitatile si rezultatele acestora, jucand un rol extrem de important in viata intreprinderilor. De aceea specialisti considera ca analiza mediului si adoptarea unui proces sistematic de identificare a schimbarilor semnificative este foarte important pentru a prognoza impactul ce-l poate avea asupra organizatiei.

Piata locala de vinuri este impartita de cinci mari jucatori, Murfatlar, Vincon, Cotnari, Jidvei si Cramele Recas ce detin impreuna peste 80% din productia totala de vinuri a tarii.

Cramele Recas detin o cota de piata de aproximativ 8-10% din piata, principalii concurenti fiind Murfatlar si Cotnari,care detin 24% respectiv 19 %.

Murfatlar detine o cota de piata de aproximativ 25%, dupa volum, inregistrand vanzari de peste 62 milioane lei in primul semestru al anului, in crestere cu 25% fata de perioada similara a anului trecut. Producatorul a investit, pana in prezent, peste 12 milioane euro in industria de profil, in retehnologizarea si modernizarea sistemului, precum si in reintinerirea vitei de vie. Capacitatea de imbuteliere la Murfatlar este de 250.000 de sticle pe zi.

Cotnari detine o cota de aproximativ 19% din piata autohtona de vinuri. Compania a inregistrat o cifra de afaceri de 14 milioane euro in primele sase luni ale anului si un profit brut de 800.000 euro. Pentru anul in curs, producatorul estimeaza o cifra de afaceri de 28 milioane euro, in crestere cu 10% fata de 2007, si un profit brut de doua milioane euro.

Compania va investi in acest an 10 milioane euro in conservarea soiurilor de struguri autohtone si in marirea suprafetelor cultivate cu vita de vie din aceste soiuri.

Compania Cramele Recas a vandut in primele sase luni a.c. aproximativ 1,5 milioane sticle de vin, fata de 1,1 milioane sticle comercializate in perioada similara a anului trecut, reusind astfel sa-si creasca cifra de afaceri cu trei milioane fata de perioada similara a anului 2007. Deoarece consumul de vin din Romania era inca departe de alte state, de aproximativ 22 de litri anual pe cap de locuitor, din care doar trei litri de vin sunt imbuteliati, restul fiind la pet sau 'varsat', aceasta firma s-a axat pe export in anii anteriori acestea reprezentand 40% din productie . In prezent insa, datorita aprecierii leului din prima jumatate de an compania a trecut la scaderea cu 10 % a exporturilor acestea ajungand la 30%.

La noi in tara consumatorii prefera sa cumpere vin din supermarketuri, iar locul doi este ocupat de catre magazinele sub 40 metri, transformandu-le pe acestea in principalii intermediari . Acestea sunt urmate de catre restaurante si hoteluri, desi pondrea vanzarilor a scazut in anul acesta in favoarea supermarketurilor, ponderea vanzarilor pe acest segment crescand de la 15,5% la 21% in intervalul analizat.

Lentoarea cu care piata romaneasca a vinului se dezvolta este determinata si de neajunsurile care caracterizeaza segmentul "horeca'[1] al pietei - comercializare in hoteluri, restaurante, cafenele si alte unitati de alimentatie publica - un canal prin care pietele dezvoltate desfac mai mult de trei sferturi din vinul comercializat la nivelul intregului sector. Din perspectiva unui producator sau distribuitor, piata "horeca' romaneasca are inca multe neajunsuri. De la lipsa unui personal specializat, a spatiilor dedicate care sa asigure depozitarea vinului in conditii optime, a metodelor de servire profesionala si a unei recomandari corecte, pana la administrarea defectuoasa a stocurilor de marfa .

Conform Organizatiei Internationale a Vinului (OIV), consumul anual de vin in Romania a crescut de la 26,6 litri in 2005 la 31,1 litri in 2007. Acest aspect ne plaseaza in randul tarilor interesante din punctul de vedere al producatorilor internationali de vinuri, nivelul consumului plasandu-ne imediat dupa Ungaria (31,2 litri/cap de locuitor), Argentina (31,6 litri/cap de locuitor), Danemarca (32,7 litri/cap de locuitor) si inaintea Austriei (30,8 litri/cap de locuitor) ori Greciei (27,5 litri/cap de locuitor). Insa la fel de adevarat este ca suntem la mare distanta de Franta, Italia, Croatia si Elvetia, unde se consuma, in medie, 48 de litri de vin pe an si sub media de consum din UE, care este de 37 litri pe an.
Consumul de vin in Romania nu este delimitat la un anumit spatiu geografic, dar acesta se vinde cel mai bine in zonele intens populate, situate deopotriva in mediul urban si rural. Diferenta dintre cele doua arii de comercializare apare din punctul de vedere al clasei produselor. Astfel, in mediul rural sunt comercializate preponderent sortimentele de vin din categoriile de masa si vrac, care, la calitate, gust sau aroma, nu se diferentiaza foarte mult de vinul produs in gospodarii, pentru autoconsum. In mediul urban insa, cea mai mare cautare o are vinul imbuteliat in sticle, din clasele medie si premium, care domina vanzarile comparativ cu vinul vrac, cu cel imbuteliat la PET sau in alte tipuri de ambalaje.

Vinul de Recas acopera la ora actuala cel mai mare volum din exportul de vin romanesc, detinand o cota de 17% din exportul romanesc de vin si o pondere de 8-10% din piata interna a vinului. Exportul este adresat in primul rand pietei din Germania, Marea Britanie si SUA. De exemplu o sticla de vin de Recas se vinde in SUA la preturi intre 8 si 20 USD, in functie de nisa de piata si sortiment.

Noile evolutii de pe piata vinului arata ca romanii se adapteaza rapid tendintelor de consum de pe pietele occidentale, acolo unde consumatorii sunt foarte preocupati de aspectele care tin de sanatatea lor.

Schimbarea preferintelor consumatorului roman este evidentiata de datele centralizate de MEMRB si in ce priveste consumul dupa tipul vinului. Astfel, cantitatile de vinuri seci sunt in usoara crestere in perioada august 2006-iunie 2007, comparativ cu perioada august 2005- iunie 2006, ajungand sa detina 11,9% din totalul vanzarilor de vin din piata. Pe de alta parte, sortimentele demi-dulci sunt in scadere, modesta ce-i drept, de doar 0,4%, ajungand ca in perioada august 2006-iunie 2007 sa aiba o cota de 44,8% din totalul pietei valorice. Si vinurile dulci sunt in scadere ca importanta, cu 0,8%, si la fel si vinurile lico-roase, care acum detin doar 0,5% din piata.

Acest lucru poate fi explicat prin maturizarea consumatorilor autohtoni, care aleg din ce in ce mai des vinurile seci in detrimentul celor dulci sau demidulci si a celor rosii si roze in detrimentul celor albe care inca mai detin o ponderere majoritara din piata.

1.3. ANALIZA SWOT A COMPANIEI

Pentru a depista oportunitatile pietei,dar si a problemelor care ar putea interveni pe piata, compania a realizat o analiza SWOT:

a) Ocaziile pietei:

Au fost scoase in evidenta posibilele avantaje oferite de piata:

Largirea gamei de produse oferite de catre companie, acest lucru fiind posibil datorita investitiilor facute pentru a mari capacitate de productie cu ajutorul noilor hectare de lastari plantati si in retehnologizarea liniei de productie efectuata de curand cu ajutorul fondurilor europene.

Infiintarea unei retele proprii de distributie si anume prin "Cramele Recas Group Srl" o intreprindere nou formata pentru a distribui si promova produsele companiei pe pietele interne, pentru adaptarea la cerintele clientilor si solutionarea tuturor solicitarilor acestora .

Efectul scontat ar fi acela de a sprijini imaginea favorabila a companiei si de a renumelui vinului Recas..

Relativa stabilitate pe termen lung a pietei vinului prin cresterea continua a celor mai bune sortimente si a celor mai frumoase ambalaje, pentru ca acestea sa poata fi acordate ca si cadou in perioada sarbatorilor .

b) Amenintarile pietei:

Deprecirea leului in fata principalelor monede, ce are ca efect o crestere a exporturilor firmei, si o scadere a a importurilor datorita faptului ca alte tari au conditii climatice mai favorabile decat tara noastra si drept urmare raportul pret calitate este mai convenabil pentru consumatorii romani.

Accizele , care s-au eliminat pentru vinurile din interiorul Uniunii Europene si care le fac competitie serioasa vinurilor romanesti in ceea ce priveste pretul.

Condttii climatice nefavorabile cresterii si mai ales obtinerii unor struguri dulci care sa creeeze un vin de calitate superioara.

Concurenta in crestere care se datoreaza in special intrarii pe piata a unor produse occidentale, caracterizate prin calitate excelenta, marci cunoscute si consacrate dea lungul timpului, imagine foarte buna si sustinuta prin campanii agresive menite sa atraga consumatorii.Deasemenea si concurenta produselor romanesti este foarte acerba, toti marii producatori pe de piata interna tinand o lupta apriga pentru a castiga o cat mai mare parte din piata.

c) Atuurile companiei:

Atuurile pe care se bazeaza societatea sunt urmatoarele :

Portofoliul de vinuri care este constituit din vinuri de foarte buna calitate, care au obtinut nenumarate medalii de aur, argint si bronz la diferite concursuri nationale dar si internationale.

Gama produselor companiei fiind foate diversificata de vinuri rosii, roze, albe, spumante.

Asimilarea competentelor in crearea celor mai bune vinuri, datorita experientei indelungate, data de catre, "Recatim SA", infiintata in 1948, dar si datorita unor experti internationali in acest domeniu cu ajutorul carora se creaza aceste vinuri apreciate in foarte multe tari ale lumii.

Extinderea activitatii la comercializarea unor vinuri aduse din afara tarii si vinderea acestora in punctele de vanzare a Cramelor Recas la unele chiar si in fransiza.

Cota de piata ridicata, Cramele Recas fiind al treilea mare jucator pe piata, in urmatorii ani se spera cresterea ei prin atragerea de non consumatori relativi care in prezent se orienteaza spre cocurenta: Murfatlar, Cotnari, Jidvei.In acest scop se va face o campanie de promovare a produselor media si radio.

CAP. II. CERCETAREA PIETEI VINULUI IN ROMANIA

PIATA SOCIETATII COMERCIALE CRAMELE RECAS

2.1. PIATA INTERNA

Cercetarea pietei ocupa loculul principal al demersului de marketing, surprinzand influentele unui sistem complex de factori, de mediu ambiant asupra acestui teren de confruntare a proceselor, intereselor sau sanselor oricarui agent economic.

Studierea pietei reprezinta receptarea semnalelor, extrem de variate, ca forma pe care piata le lanseaza sistematic. Semnalele lansate de piata nu sunt decat forme exterioare de manifestare a fenomenelor. Ele urmeaza fenomenelor, cu un anume decalaj de timp, de exemplu:

- urcarea preturilor pe o piata oarecare, scaderea stocurilor pot urma modificari nesincronizate ale cererii si ofertei;

- rupturii echilibrului dintre aceste piete;

- ascendenta cursei falimentului sau a miscarilor de capitaluri dintr-o anumita ramura a economiei, urmeaza un proces mai indelungat cuprinzand grupari anterioare exagerate de capital in ramura respectiva.

Cunoasterea fenomenelor pietei, nu numai prin intermediul semnalelor (uneori insuficient de semnificative, alteori inselatoare si intotdeauna ulterioare), ci si in mod direct, prin cercetarea radacinilor lor adanci, a intregului complex de relatii cauzale, ofera agentilor economici perspective cu mult mai clare asupra politicii pe care urmeaza sa o adopte. In acelasi timp, intreprinderea utilizeaza piata si ca un laborator de cercetari studiindu-i structura, cuantificindu-i parametrii, stimulindu-i evolutia ulterioara, toate acestea in scopul anticiparii reactiilor posibile ale pietei in cazul unor viitoare actiuni ofensive ale societatii comerciale.

Datorita sistemului de organizare si desfasurare a activitatii de productie, din tara noastra, existent pana in 1989, unitatile economice nu s-au preocupat de cercetarea pietei. Prin tranzitia la economia de piata creste insa interesul pentru cercetarile de marketing in producerea si livrarea vinului, fiecare firma fiind vital interesata sa cunoasca modul cum piata isi primeste produsele, precum si situatia firmelor concurente.

In cadrul studierii ofertei de vinuri, un loc de seama il ocupa cercetarea dinamicii si structurii ofertei, precum si studierea nivelului calitativ al ofertei.

Investigatia calitatii componentelor ofertei dispune de o suita de indicatori sintetici, din randul carora mentionam: pretul mediu de vanzare al ofertei, clasa medie de calitate a ofertei, gradul mediu de utilizare a ofertei.

In Romania vanzarile cresc foarte mult in perioada sarbatorilor in special in perioada Pastelui, cand vanzarile cresc cu aproximativ 40% decat intr-o luna normala.

In luna martie, circa 250.000 sticle ale producatorului Cramele Recas au fost vandute catre distribuitori in vederea vanzarilor de Paste, pretul mediu final pe bucata fiind de 2 euro. In mod normal, compania trimite catre distribuitori aproximativ 150.000 sticle.

In ceea ce priveste estimarile privind vanzarile de Craciun ale producatorului Cramele Recas, acestea vor creste cu circa 35% fata de o perioada normala.
Potrivit lui Rares Marinescu, directorul general al Cramele Recas Group, pentru perioada Craciunului, in lunile noiembrie-decembrie, au fost vandute circa 800.000 de sticle de vin. Vanzarile reprezinta o majorare de aproximativ 35% comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007.

Cel mai solicitat sortiment al Cramelor Recas este Feteasca Regala, cu o pondere de 20% din totalul vanzarilor, urmat de Sauvignon Blanc si Riesling.

Un fenomen pozitiv, in ce priveste imbunatatirea ofertei, il constituie reteaua proprie de magazine care, pentru a contribui la cresterea volumului ofertei (in comparatie cu alte societati de profil), trebuie sa fie amplasate in zonele centrale ale oraselor si sa practice un comert igienic, aspect fiid indeplinit de catre Cramele Recas cu ajutorul "Cramele Recas Group Srl", infiintata special pentru a distribui si a promova cat mai eficient produsele companiei.

Imediat dupa privatizare compania, avand concurenti foarte puternici si fiind prea putin cunoscuti in tara, nu puteau concura cu nume consacrate precum Murtfatlar, sau Cotnari, asa ca s-au orientat spre pietele externe, devenind in doar doi ani principalul exportator de vin din tara noastra.

2.2. PRINCIPALELE CATEGORII DE VINURI OFERITE

Pe piata interna compania se bucura in momentul de fata de o reputatie foarte buna, vinurile fiind apreciate atat de consumatori cat si de catre unii specialisti in domeniu.In primavara acestui an producatorul a primit medalie de argint pentru vinul Sole Chardonnay 2006, la cea mai mare manifestare din lume"Concursul Mondial De La Bruxelles" care a avut loc in aprilie anul acesta. Alte doua vinuri au foat medaliate cu aur "Feteasca Neagra 2007" , La Putere si Cuvee Iberland 2006, primul vin din gama super premium produs la Recas , din struguri alesi manual, constand intr-o combinatie de Merlot (85%) Cabernet (10%) si Feteasca Neagra(5%).

Ioan Georgiu, actionar principal al Cramelor Recas a declarat ca "s-a investit in schimbarea plantatiilor, inlocuirea lor cu soiuri cerute pe piata mondiala, astfel orientandu-se spre soiuri precum Chandonnay, Pinoit Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, si Merlot, soiuri consacrate si extrem se solicitate in consumul mondial de vinuri".

2.2.1. VINURILE PRODUSE IN CRAMELE RECAS

Datorita multitidinii de sortimente produse vinurile Cramelelor Recas se adreseaza clientilor cu venituri de la medii la mari, cu cunostinte putine, medii sau ridicate despre vinuri, cu o varsta intre 20 si 60 ani, avand diferite statuturi sociale

1. Schwaben Wine este un tribut adus populatiei de etnie germana care a locuit in aceasta zona a tarii timp de 4 secole, prezenta lor aici a schimbat foarte mult felul de a trai al oamenilor din Banat.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii un raport pret-calitate foarte avantajos, vinuri proaspete, prezentate intr-un mod elegant si simplu, in ambalarea convenabila.

Grup tinta barbati/ femei, 25-60 ani, mediu urban, venituri medii, cunostinte putine despre vinuri, dorinta de crestere a statutului social.

Momente de consum: aniversari, ocazii, picnicuri, vacante, consum zilnic la masa.

Canal de vanzare: retail clasic si modern.

2. Castle Rock este cea mai veche eticheta a Cramelor Recas atat pentru export cat si pentru piata interna. Imaginea traditionala si eleganta face din acest brand un produs cu vanzari constante tot timpul anului.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate avantajos, vinuri vinificate in stil traditional european.

Grup tinta: barbati/ femei, 25-60 ani, mediu urban mare, venituri medii spre mari, cunostinte peste medie despre vinuri, dorinta de crestere a statutului social.

Momente de consum: aniversari, ocazii, vacante, consum zilnic la masa sau la restaurant.

Canal de vanzare: retail clasic si modern, alimentatie publica.

3. Legend of Transilvania

Eticheta este o coproprietate a Cramelor Recas si a unei companii din Cardiff - Marea Britanie. Conceptul a fost dezvoltat 100% de catre britanici pentru a asigura succesul in pietele din UK si SUA prin asocierea vinului romanesc cu legendele despre vampiri. Anual, peste 1.000.000 de sticle sunt exportate catre aceste tari.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate corect, vinuri proaspete, vinificate in stilul modern australian, prezentate intr-un mod inovator si rafinat, in ambalarea convenabila.

Grup tinta: barbati/ femei, 25-45 ani, mediu urban mare, venituri mari, cunostinte peste medie despre vinuri, dorinta de crestere a statutului social.

Momente de consum: ocazii deosebite, cadouri, consum la masa, la restaurant sau acasa.

Canal de vanzare: alimentatie publica, retail modern, magazine specializate de vinuri, catering.

4. La Putere

Acest brand a fost conceput ca un produs exclusivist, destinat unei clase sociale deja realizata, persoane care cauta produse cu imagine.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate exclusivist, vinuri cu peste 2 ani vechime, maturate in butoaie de stejar, vinificate din struguri de deosebita calitate, prezentate intr-un mod elegant si provocator, in ambalarea convenabila.

Grup tinta: barbati/ femei, 30-50 ani, mediu urban mare, venituri mari, cunostinte ridicate despre vinuri, statut social ridicat.

Momente de consum: ocazii deosebite, cadouri, consum la masa imbelsugata la restaurant sau acasa.

Canal de vanzare: alimentatie publica doar locatii de lux, magazine specializate de vinuri, catering de lux.

5. Sole/ La Putere Barrique

La Putere Barrique este varful gamei La Putere, un vin unic, mai mult decat exclusivist, destinat cunoscatorilor si colectionarilor; Sole este un concept traditional european, care respecta standardele nescrise de eticheta ale unui vin foarte bun.
Syrah este un vin produs in editie limitata, primul din acest soi al Cramelor Recas, cu o eticheta cu scopuri nobile: o parte din incasari urmand a fi donate copiilor cu probleme.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate exclusivist, vinuri cu peste 1-2 vechime, maturate tn butoaie de stejar, vinificate din struguri de deosebita calitate, prezentate intr-un mod elegant si provocator, in ambalarea convenabila.

Grup tinta: Barbati/ femei, 30-50 ani, mediu urban mare, venituri mari, cunostinte ridicate despre vinuri, statutul social ridicat.

Momente de consum: ocazii deosebite, cadouri, consum la masa imbelsugata la restaurant sau acasa.

Canal de vanzare: alimentatie publica doar locatii de lux, magazine specializate de vinuri, catering de lux.

6. Miniaturi

Pe masura ce piata se diversifica si produsele trebuiesc diversificate,
Cramele Recas este primul producator din Romania care a imbuteliat in sticle de 0,25L sau 0,375L vinuri de calitate. Prin aceasta venind in intampinarea omului dinamic, care mananca in oras la pranz intr-un restaurant si nu intr-un fast food, si care doreste sa bea un pahar de vin bun, excluzand ideea de vinul casei.

Canal de piata restaurante si hoteluri, catering, avioane.

7. Te Iubesc Mult

Initial a fost una din etichetele exportate in Japonia. Succesul pe care l-a inregistrat la vanzare in magazinele noastre din Romania ne-a indemnat sa vindem eticheta si in piata interna unde are evolutii spectaculoase in perioada Valentine's Day - 8 martie.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate avantajos, vinuri demidulci, fine.

Grup tinta barbati/ femei, 20 - 40 ani, mediu urban, venituri medii, cunostinte putine despre vinuri, dorinta de crestere a statului social.

Momente de consum cadouri, cine romantice acasa.

Canal de vanzare retail traditional si modern.

8. Bag in Box este una din cele mai noi si moderne forme de ambalare a vinului. Denumirea produsului indica zona de origine a vinului si ajuta la diferentierea de produse similare.

Target & Pozitionare:

Pozitionarea marcii: un raport pret-calitate foarte avantajos, vinuri proaspete, prezentate intr-un mod elegant si simplu, in ambalarea convenabila.

Grup tinta: barbati/ femei, 25-60 ani, mediu urban, venituri medii, cunostinte putine despre vinuri, dorinta de crestere a statutului social.

Momente de consum: picnicuri, vacante, consum zilnic la masa.

Canal de vanzare: restaurante (vinul casei) si retail modern.

PIATA EXTERNA

Datorita condiitlor climatice excelente in anul acesta toti producatorii de vinuri din Romania au integistrat cresteri a cifrei de afaceri cosiderabile, datorita calitatii strugurilor care au facut ca vinul romanesc din acest an sa devina cel mai bun din ultimii 25 de ani.

Anul acesta estimeaza o crestere cu cel putin 12% a cifrei de afaceri totale la nivelul sectorului, marii jucatori urmand sa inregistreze un avans proportional al cotelor de vanzari la nivelul pietei', afirma Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Potrivit datelor preliminare, primii patru jucatori - Murfatlar, Vincon, Cotnari si Recas - au obtinut cresteri la vanzari si deci la cotele de piata - in pofida situtiei economice nefavorabile care a dus la scaderi ale nivelului de trai in majoritatea tarilor lumii. Murfatlar are o cota de piata de circa 29-30%, Cotnari detine 18,7-21%, Cramele Recas 8-10% si Vincon - aproximativ 10%. De altfel, cei patru jucatori importanti detin impreuna 81% din productia de vinuri a Romaniei.

Principala tara de destinatie a vinului romanesc este Germania, dar producatorii privesc si catre alte piete potentiale, cum ar fi SUA, Anglia, Rusia si tarile asiatice - unde consumul de vin este in crestere - si catre Scandinavia si Israel.

Oferta la export este formata din:

Vinuri albe: Muscat Ottonel, Italian Riesling, Feteasca regala;

Vinuri rosii Merlot Cabernet Sauvignon,Pinoit Noir.

Societatea se situeaza in topul celor mai mari exportatori de vin din Romania, alaturi de Vinia Iasi si Cramele Halewood.Vinuri rosii: Merlot, Cabernet Sauvignon (DOC, Recas), Pinot Noir (DOC, Baratca).

Reprezentantul PNVV a precizat ca pe pietele internationale, cel mai cautat vin romanesc este Feteasca Neagra, considerata "port-drapelul Romaniei". Pe piata mondiala se cauta vinurile exotice, toata lumea are Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, soiurile internationale. Port-drapelul Romaniei este Feteasca Neagra, si intr-adevar producatorii de vin din Romania au inceput sa planteze mai multa Feteasca Neagra, fiindca este un vin rosu deosebit, care nu se regaseste nicaieri in intreaga lume.

In prezent compania se axeaza pe piata interna scazand exporturile cu 10% in anul 2006 exportand 40% din productie. Anul trecut, exporturile au reprezentat doar 30%, iar pentru acest compania vrea sa pastreze aceeasi cota din totalul productiei, deoarece vrea ca in urmatorii ani sa se axeze din ce in ce mai mult pe piata din Romania .

Compania este prezenta in fiecare an la targuri internationale de vinuri unde, obtin si nenumarate medalii pentru vinurile sale de calitate. Vinurile Recas au participat, in acest an, la urmatoarele targuri internationale:

• Targul International de Vinuri Londra 2008, care a avut loc in perioada 22-24 Mai 2008;
• Chardonnay du Monde 2008 - Franta, Chateau de Ravatis, regiunea Burgundy; din perioada 12 - 15 martie 2008;
• Chardonnay du Monde 2008 - Franta, Chateau de Ravatis, regiunea Burgundy; 12 - 15 martie 2008;

Anul acesta, vinurile produse la Cramele Recas au fost premiate la Chardonnay du Monde 2008 - Franta, Chateau de Ravatis, regiunea Burgundy; desfasurat in martie 2008.
O competitie care desemneaza in fiecare an cele mai bune vinuri Chardonnay din lume, in aceasta competitie Sole Chardonnay, de la Cramele Recas obtinut medalie de aur.

Este o realizare extraordinara nu numai pentru Cramele Recas ca producator dar si pentru industria vinului romanesc.

Cramele Recas a participat si la concursul international 'Concours Mondial de Bruxelles', din data de 18-20 aprilie 2008, ce a avut loc anul acesta la Bordeaux, Franta, unde
din cele 6189 probe prezentate de catre 51 de tari, Feteasca Neagra - La Putere 2007 si Cuvee Iberland 2006, produse de Cramele Recas, au obtinut cea mai inalta distinctie medalia de aur.

2.3.1. VINURILE IMPORTATE DE CRAMELE RECAS

Piata vunului de afla intr-un proces de maturizare , un rol important in acest proces il au importurile, care aduc pe piata noastra vinuri ce au un raport pret-calitate net superior majoritatii vinurilor romanesti. Mai mult, aceasta relatie pret-calitate a vinurilor din import este cea coerenta, pentru ca se pozitioneaza pe piata din Romania exact ca pe pietele mature, motiv pentru care obliga producatorii romani sa incerce sa se alinieze acestora.

Exista, intr-adevar, in Romania, vinuri importate la preturi accesibile, insa acestea nu sunt intotdeauna de calitate. Tarile din spatiul UE au preturi mai mici pentru ca productia lor la hectar este superioara celei romanesti. Spania obtine 20 de tone de struguri la ha, in timp ce Romania are o medie de 4-5 t/ha. Asta inseamna ca randamentul lor economic este superior, dar, cu cat te extinzi in ceea ce priveste cantitatea, cu atat scade calitatea vinului. Vinurile importate pe piata romaneasca la preturi accesibile, nu sunt produse care ar putea participa la concursuri internationale. Cele de calitate superioara sunt foarte scumpe in acest moment pentru buzunarul romanului.

Divizia de importuri de la Cramele Recas a decis sa se avante pe o piata inca instabila, dar care nu are alta posibilitate, incepand din acest moment, decat sa creasca.

Spre deosebire de actorii autohtoni, care sacrifica mare parte din calitate in favoarea cantitatii, marile companii din tarile civilizate oenologic produc in primul rand calitate, iar cantitatea o sporesc nu prin exploatarea excesiva a suprafetelor, nici prin sacrificarea unor soiuri in favoarea altora, mai productive, ci exclusiv prin achizitionarea de noi suprafete, din profiturile aduse de cele existente.

1. Alianca a fost fondata acum 75 de ani, in 1927, de catre 11 asociati condusi de Domingos Silva si Angelo Neves, in Sangalhos - Portugalia, in regiunea Bairrada's.Din aceasta gama se comercializeaza : Alianca Particular Bruto 2004; Alianca Floral - Douro 2005; Quinta dos Quatro Ventos Reserva 2002; Casal Medes Verde; Casal Mendes Rose.

2. Bodega Utielanas

Cooperativa Agricola Utiel a fost fondata in 24 aprilie 1927, cu sediul in centrul istoric al Utiel, Spania. Vinurile Bodegas Utielanas, se pot mandri cu multe premii si medalii castigate dea lungul vremii, atat in tara cat si in lume. Din aceasta gama se comercializeaza: Sierra Rampina Tinto; Sierra Rampina Rosado; Sierra Rampina Blanco.

3. Chamarre detine o retea federativa in asociere cu cea mai mare cooperativa de producatori de vinuri din Franta, fiind cel mai mare producator din tara.

Deja prezent in majoritatea tarilor, Chamarre raspunde nevoilor consumatorilor si propune vinuri franceze de calitate, bine adaptate consumului contemporan de vin la preturi atractive. Din aceasta gama se comercializeaza: Reserve Speciale Chardonnay/ Sauvignon/ Chenin Blanc; Reserve Speciale Cabernet Sauvignon/ Shiraz/ Merlot; Grande Reserve Chardonnay; Grande Reserve Pinot Noir; Selection Chardonnay - Sauvignon; Selection Cabernet Sauvignon - Grenache.

4. Cordoniu este povestea unei familii spaniole de producatori de vin, datata din secolul al 16-lea. In 1872, Josep Raventos Fatjo - pionier al industriei vinului - produce prima lui sticla de vin, aplicand o metoda traditionala folosind varietati aromatice de struguri din zona Penedes - Spania. De la aceasta firma Cramele Recas comercializeaza: America De Sud.
Cono Sur este aventura crearii vinurilor originale si distinctive, contemporane. Pasiunea, calitatea si inovatia sunt valorile care inspira Cono Sur. De la aceasta firma Cramele Recas comercializeaza:Gama Tocornal, 20 Barels , Reserva Merlot, Reserva Cabernet Sauvignon.

5. Distell creaza branduri de la bun inceput. Fiecare brand incepe ca o mica samanta, apoi este crescuta in timp cu pasiune catre perfectiune. Recolta este combinata cu pasiunea noastra, apoi o formam ca si brand care a devenit un simbol al competitiei, al relaxarii si sarbatoare.

Astazi, Distell Group Limited este cel mai mare producator de vinuri din Africa de Sud. Din aceasta gama se comercializeaza :Gama Two Oceans, Gama Nederburg Manor.

6. Compania Gonzalez Byass a fost infiintata in anul 1835 in orasul Jerez - Andalucia - Spania, de catre Manuel Maria Gonzalez si Robert Blake Byass.
Codorniu Cava Original Brut; Codorniu Cava Original Semi Seco; Cordoniu Cava Miniature; Cordoniu Reserva Raventos Brut; Cordoniu Pinot Noir Brut. Cordoniu este un simbol al integritatii si inovatiei in lumea sampaniei.

7. Cramele si podgoriile Cono Sur au fost infiintate in anul 1993, cu scopul clar specificat de a produce vinuri premium, expresive si inovative in spiritul zilelor noastre.
Numele Cono Sur se refera la originea geografica a vinurilor din Chile - De peste 170 de ani, compania Gonzalez Byass este implicata in dezvoltarea calitatii vinurilor sale. Calitatea si respectul pentru mediul inconjurator sunt aspecte critice in producearea vinurilor.

Din aceasta gama se comercializeaza : Tio Perpe, Solera 1847, Nectar PX, Croft Original, Soberano Solera, Lepanto PX, Solera Gran Reserva, Beronia III a.C.

8. Masi.

Istoria Masi este istoria podgoriilor din jurul Veronei, in regiunea Venetiei - Itaia. Numele deriva de la 'Vaio dei Masi', micuta vale cedata familei Boscaini la sfarsitul secolului al 18-lea, familie care detine aceste podgorii si in aceste zile. Compania s-a indreptat pas cu pas catre succes, totodata largindu-si domeniile cumparand alte plantatii viticole din regiunea Venetiei.

In ultimii ani, Masi a dezvoltat noi proiecte in Argentina si in regiunea Toscana in colaborare cu Serego Alighieri. Pentru inceput, Masi va fi prezenta in Romania cu o selectie de sapte vinuri. In ordinea preturilor, deschid lista doua fabricate in Argentina - Masi Tupungato, un cupaj alb de Pinot Grigio, si Torontes & Passo Doble, un cupaj rosu de Malbec si Corvina.

Din aceasta gama se comercializeaza de catre Cramele Recas urmatoarele: Lavarie Soave Clasico, Passo Doble Malvec /Corvina, Passo Blanco Pinot Grigio/ Torontes, Grappa di Amarone, Bonacosta Valpolicella Classico, Campofiorin - Supervenetian - Rosso del Veronese, Costasera Amarone - Classico, Amabile Degi Angeli Recioto Classico 2004, Vaio Armaron Amarone Classico 2001, Campolondgo Di Torbe Amarone Classico 2000.

CONCLUZII

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura.

Inceputurile viticulturii in Romania dateaza de cel putin 4000 de ani, conform unei legende care spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei.

Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de romani, a avut o cultura consolidata a vinului.

Viticultura romaneasca este o indeletnicire veche, de traditie multimilenara, care isi pune amprenta pe amplasarea ei, pe practicile vitivinicole si pe cultura si pe civilizatia poporului care salasluieste pe aceste meleaguri.

In Romania dupa primul razboi mondial  au fost legaturi ample si stranse cu Franta, in sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului XIX.

Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate cu succes in Romania, sunt urmatoarele:

- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si

- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a vinurilor albe.

Statisticile internationale plaseaza Romania printre primele 10 puteri viticole ale lumii. O astfel de clasare are in vedere, dimensiunea funciara a patrimoniului viticol, dar mai ales calitatea deosebita a vinurilor realizate, inca, in principalele podgorii ale Romaniei.

Romania dispune de o suprafata totala cultivata cu vita-de-vie nobila si hibrida de 177.085 de hectare, mult mai mica decat suprafata negociata cu UE, de 240.000 de hectare.

In tara noastra se produc, in medie, 5 milioane de hectolitri de vin, din care se comercializeaza cam 1,5-2 milioane hl si se exporta 10% din cat se vinde pe piata interna, restul fiind autoconsum.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, la nivelul anului trecut consumul de vin in Romania a fost de 27 l pe cap de locuitor, iar cel de vin imbuteliat la 0,75 l a fost de patru sticle pe locuitor, Cramele Recas detinand suprematia pe acest segment.

Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati.

Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii in areale ce prezinta deosebiri din punct de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai rapida, cu 4 - 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si ecopedologic (i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din ce in ce mai mult reunite in mod sintetic sub genericul terroir.

Sectorul viti-vinicol a traversat cu bine perioada in care Romania s-a pregatit pentru aderarea la Uniunea Europeana. Avem o lege a viei si vinului care corespunde practicilor oenologice la nivel european. Primele fonduri europene post aderare adminstrate de Ministerul Agriculturii au fost absorbite de sectorul viei si vinului si utilizate pentru reconversia/restructurarea soiurilor.

Cramele Recas se afla pe locul trei in sectorul viticol, pe piata interna, dupa murfatlar si cotnari, iar pe piata externa detine suprematia , avand contracte cu tari cum ar fi Germania, Marea Britanie, SUA, Austria ,si altele.

Mediul de marketing al acestei companii este usor influentabil de catre factorii climatici, factori tehnologici, factorii economici si in special de puterea de cumparare a romanilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Dutu C., "Managementul vanzarilor. Teorie si aplicatii", Editura Mirton, Timisoara, 2004

2. Foltean F., "Cercetari de marketing", Editura Mirton, Timisoara, 2000

3. Foltean F., Ladar L., Dobre C., Ionescu Gh., Negrut C., "Marketing", Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2001

4. xxx Revista "Adevarul Top 500 Miliardari", 2008

5. xxx Ziarul Financiar, articolul "Piata vinului in Romania", 11.11.2008