Influenta globalizarii asupra sistemelor informationale

Influenta globalizarii asupra sistemelor informationale

Astazi, poate ca mai mult ca oricand, este necesar ca intreprinderea sa poata exploata informatia oportuna la momentul oportun, adica de a se ajuta de aceasta in alegerea unui sistem informationa 949c21j l cat mai bine adaptat nevoilor sale si modului sau de organizare si care o va ajuta in luarea deciziilor.

Globalizarea, conturarea si dezvoltarea societatii cunoasterii, raspandirea Internetului, noile modele de afaceri constituie tot atatea argumente pentru care sistemele informationale din organizatii trebuie vazute dintr-o alta perspectiva[1].

1 De la abordarea organizationala la abordarea globala

Sistemele informationale au fost definite diferit in literatura de specialitate: ca realizare a unor functii precum comunicare, exploatare, pregatirea deciziilor (Laudon si Laudon); ca ansamblu de mijloace informatice (Reix), ca rezultanta a unor perceptii ale realitatii de catre membrii intreprinderii (O’Brein).

Astfel, conform Laudon si Laudon[2], un sistem informational poate fi definit ca un ansamblu de componente care colecteaza, prelucreaza, stocheaza si distribuie informatii pentru suportul procesului decizional si al controlului intr-o organizatie.

Robert Reix[3] considera ca sistemul informational este constituit dintr-un set de mijloace si proceduri de identificare, preluare, clasificare, stocare, prelucrare si difuzare a informatiilor si are ca obiectiv furnizarea informatiilor la momentul oportun tuturor membrilor intreprinderii, asigurand suportul luarii deciziei la diferite niveluri.

James O’Brein[4] identifica o serie de perceptii ale sistemelor informationale de catre managerii-utilizatori ai acestor sisteme:

Ø un serviciu de aceeasi importanta ca si compartimentele contabilitate, financiar, productie, personal sau marketing, de care depinde functionarea si evolutia intreprinderii;

Ø un element care influenteaza randamentul operational, productivitatea si motivarea personalului;

Ø o partea insemnata a resurselor intreprinderii si a cheltuielilor de exploatare;

Ø participa la realizarea de produse si servicii competitive ce vor oferi un avantaj strategic pe pietele interne si internationale,

Finalitatea unui sistem informational consta in furnizarea informatiilor solicitate, la momentul oportun in vederea luarii deciziilor la orice nivel, dar si pentru asigurarea unei mai bune functionari a sistemelor operationale[5]. Plecand de la acest punct de vedere, putem realiza o alta clasificare a sistemelor informationale, dupa cum urmeaza:

Ø sisteme informationale de procesare a tranzactiilor (TPS- Transaction Processing Systems);

Ø sisteme informationale pentru conducere (MIS Management Information Systems);

Ø sisteme de sprijinire a deciziilor (DSS - Decision Support Systems);

Ø sisteme informationale pentru conducere executiva (EIS- Executive Information Systems).

Sisteme informationale de procesare a tranzactiilor. Rolul sistemelor informationale la inceputul anilor '60, se limita doar la automatizarea activitatilor de rutina din cadrul unei firme. Cu timpul, s-au dezvoltat aplicatii si in alte domenii de activitate ale firmei: urmarirea productiei sau gestiunea personalului. Principala caracteristica a tehnologiilor informatice la acea data era prelucrarea pe loturi. Aceasta presupunea acumularea datelor tranzactionate intr-o anumita perioada in blocuri, dupa care intervenea prelucrarea periodica a acestora si actualizarea bazei de date. Aceste sisteme de prelucrare a tranzactiilor localizate la nivelul operational al activitatii firmei, joaca un rol esential in colectarea si validarea datelor referitoare la tranzactii, prelucrarea acestora in vederea obtinerii rapoartelor destinate satisfacerii diferitelor cerinte, actualizarea bazei de date a intreprinderii. În acelasi timp ele constituie si infrastructura urmatoarelor niveluri ale sistemelor informationale

Sisteme informationale pentru conducere. O noua functie este adaugata sistemelor informationale, spre sfarsitul anilor '60, functie care se refera la oferirea conducerii a acelor informatii necesare luarii deciziilor, sub forma de rapoarte periodice cu format predefinit. În felul acesta se realizeaza o mai buna valorificare a datelor colectate in TPS. De obicei aceste rapoarte au ca finalitate controlul. Capacitatea sistemelor informationale de a raspunde noilor cerinte a fost determinata de progresele deosebite inregistrate in domeniul TI, odata cu aparitia minicalculatoarelor, a sistemelor de gestiune a bazelor de date, integrarea aplicatiilor sau sporirea accesibilitatii datelor. Dar, poate ca cea mai importanta dezvoltare a constituit-o renuntarea la prelucrarile pe loturi si utilizarea prelucrarii on-line (OLTP – On Line Transaction Processing), fapt ce a permis imbinarea prelucrarii distribuite din cadrul TPS si centralizarea activitatilor specifice MIS

Sisteme de sprijinire a deciziilor. Nu intotdeauna rapoartele oferite de MIS sunt suficient de relevante pentru luarea deciziilor, in special la nivelurile ierarhice superioare. Acesta este si motivul pentru care s-au dezvoltat sistemele de sprijinire a deciziilor. DSS propun usurarea procesului decizional, oferind un sprijin adoptat la stilul managerilor in ce priveste modul de luare a deciziilor precum si la natura problemelor pe care acestia trebuie sa le rezolve. Extinderea DSS s-a datorat si progreselor inregistrate in domeniul inteligentei artificiale, mai ales, ale sistemelor expert. Într-o intreprindere, in general, exista mai multe DSS deoarece activitatea desfasurata intr-un anumit domeniu din punct de vedere al resurselor informationale, poate fi diferita de alte activitati.

Sisteme informationale pentru conducere executiva. Începand cu anii '80, sistemele informationale capata o dimensiune strategica, motiv pentru care se vorbeste deseori de sisteme informationale strategice. În acelasi timp se constata si aparitia la nivelul conducerii a necesitatii de a dispune si de alt fel de informatii, altele decat cele care se refera direct la activitatea intreprinderii: informatii despre concurenta, furnizori si clienti, informatii despre piata globala. Principala functie a EIS este aceea de a raspunde cerintelor strategice ale top managerilor, oferind accesul rapid si usor la informatii despre factorii critici care pot asigura succesul firmei. Studiile despre EIS releva o orientare mai degraba spre o prezentare individualizata si sintetica a informatiilor decat spre scenarii decizionale alternative sau elaborarea de previziuni.

Din cele prezentate anterior, identificam trei functii importante ale sistemelor informationale:

Ø sprijinirea activitatii de exploatare a intreprinderii;

Ø sprijinirea procesului decizional;

Ø asigurarea obtinerii de avantaje strategice.

2 Caracteristicile sistemelor informationale in conditiile globalizarii

Globalizarea, comertul electronic si dezvoltarea noilor tehnologii au facut ca numarul firmelor ce actioneaza dincolo de granitele nationale sa creasca intr-un ritm accelerat. Acest fapt a generat o serie de complicatii in ceea ce priveste planificarea, dezvoltarea si exploatarea sistemelor informationale.

Fiind supuse unor permanente schimbari pentru a putea tine pasul cu modificarile care apar tot timpul in orice plan al activitatilor economico-sociale, sistemele informationale, in conditiile globalizarii, sunt poate cel mai mult vizate din punct de vedere al adaptarii la noile cerinte impuse de acest proces.

Produsele, clientii, activitatile desfasurate, resursele materiale disponibile sau componenta umana sunt factori de care firmele depind, iar atunci cand vorbim de firmele globale, toti acesti factori constituie elemente care pot fi influentate de sistemul informational, astfel[6]:

Ø produsele – intotdeauna vor fi aceleasi, indiferent ca sunt realizate in interiorul societatii-mama sau ca sunt realizate de catre filialele aflate in orice punct al globului. Sistemul informational are astfel posibilitatea de a facilita desfasurarea activitatilor de productie, marketing si control al calitatii, pentru ca este necesar sa se cunoasca la nivel de detaliu specificul fiecarei regiuni geografice, atat din punctul de vedere al resurselor existente, cat mai ales din prisma cerintelor clientilor zonei respective. Informatiile privind aceste aspecte pot fi usor de obtinut prin realizarea unui sistem informational integrat. Integrarea sistemului informational apare cu atat mai importanta cu cat majoritatea produselor sunt realizate prin asamblarea de componente obtinute in diferite locuri dispersate geografic, aceasta activitate fiind influentata de avantajele obtinute din pretul materiilor prime si al materialelor obtinute, din forta de munca sau din facilitatile fiscale.

Ø clientul – in sprijinul activitatilor comerciale desfasurate de o societate, poate interveni sistemul informational prin oferirea unor servicii care sa duca la satisfacerea nevoilor clientilor, intr-o perioada de timp relativ scurta. Astfel, prin intermediul noilor tehnologii informationale si de comunicatii, clientii au chiar posibilitatea de a participa la proiectarea produselor dorite de ei, asta in situatia in care firmele producatoare au implementat un sistem care sa le permita desfasurarea activitatilor specifice comertului electronic.

Ø

activitatile desfasurate – atunci cand este vorba de o companie globala aceste activitati sunt adesea deosebit de complexe. Multe din componentele produselor sau ansambluri de procese sunt atribuite filialelor care se afla sub influenta modificarii conditiilor economice, sociale sau politice. Avand in vedere aceasta situatie, este usor de inteles ca pentru a face fata cu succes tuturor modificarilor care apar in existenta unei astfel de firme, unul din elementele care asigura adaptarea la noile conditii il constituie realizarea unor sisteme informationale care au un grad ridicat de flexibilitate. Prin integrarea in amonte a firmelor (legatura cu canalele de aprovizionare si renuntarea la producerea componentelor in cadrul aceleiasi firme), acestea pot obtine beneficii evidente, cum ar fi realizarea economiilor de scala, specializarea, flexibilitatea in adoptarea unor linii de fabricatie pentru realizarea produselor solicitate de piata, reducerea costurilor printr-o mai mare disciplina pe piata.

Ø resursele – cu toate ca sunt utilizate in comun, resursele materiale, umane si financiare, aceasta utilizare presupune si o anumita distribuire intre diferitele filiale ale firmei globale. Sistemul informational prin aplicatiile sale poate tine o evidenta stricta a acestor resurse, in ceea ce priveste alocarea resurselor si marimea lor.

Ø componenta umana – cunostintele si experienta resurselor umane pot fi foarte usor folosite in vederea sprijinirii eforturilor din cadrul firmei numai daca sistemul informational dispune de componenta care sa permita grupurile de lucru – teleconferinte, videoconferinte, Internet, Intranet, posta electronica.

Pentru ca organizatiile sa poata fi competitive in noua economie, managerii sistemelor informationale trebuie sa aiba in vedere principalele dimensiuni ale acestora :

a) mutatiile economice, politice si culturale pe care acestea trebuie sa le reflecte:

problemele culturale se refera la diferentele de limba, interese culturale, atitudini sociale si filosofii politice;

cadrul politic este diferit de la tara la tara, existand state in care este interzis transferul datelor in afara granitelor nationale sau au restrictii in privinta importului de hardware si software;

din punct de vedere geografic, chiar daca telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, inca se resimt distantele fizice (aici avem in vedere diferentele de fus orar);

apar greutati in gasirea de specialisti sau in atragerea lor din alte tari, datorita diferentelor privind nivelul de trai si costul fortei de munca.

b) realizarea de aplicatii prin care sa se asigure acoperirea tuturor cerintelor informationale: aceste aplicatii ale sistemelor depind in mare masura de strategiile de afaceri adoptate, de natura activitatilor desfasurate, de competitorii existenti pe piata, de resursele disponibile, de clientii si produsele societatii, de cunostintele si experienta personalului, de gradul de centralizare al arhitecturii sistemului. Cu toate acestea exista o serie de aplicatii generale ce pot fi folosite de orice tip de societate, cum ar fi:

- sisteme de sprijinire a procesului decizional de grup;

- aplicatii financiare;

- aplicatii globale de gestiune a stocurilor;

- aplicatii pentru centrele regionale de prelucrare a datelor.

c) integrarea strategiilor sistemului in ansamblul strategiilor firmei globale: la nivelul unei societati globale principale strategii care ar trebui sa fie stabilite se refera la activitatile virtuale, pietele la nivelul intregii lumi, transparenta in onorarea comenzilor si satisfacerea clientilor, transparenta in realizarea productiei, managementul dinamic al resurselor. Avand in vedere aceste considerente, strategiile sistemelor informationale ar trebui sa se orienteze spre:

sisteme integrate si consolidate logic, dar distribuite fizic;

utilizarea datelor comune la nivelul tuturor componentelor societatii;

realizarea de aplicatii informatice specializate pe domenii de activitate;

d) dezvoltarea unei solide infrastructuri informationale: se refera la hardware-ul, software-ul, retelele de telecomunicatii si alte facilitati de prelucrare a datelor. Alegerea platformei tehnologice nu este numai o problema de ordin tehnic, de compatibilizare a diferitelor arhitecturi, ci si o problema cu implicatii politice si culturale.

e) perfectionarea gestiunii datelor:

una din problemele majore o constituie fluxurile de date transfrontaliere, in speta fluxurile de date economice care traverseaza granitele internationale cu ajutorul retelelor de telecomunicatii. Exista multe tari care considera aceste tipuri ca pe o incalcare a suveranitatii nationale, motivand ca prin fluxurile de date transfrontaliere nu se respecta regulile care se aplica importului si exportului bunurilor si serviciilor sau a regulilor care au scop protejare industriilor locale si regionale sau a locurilor de munca. un alt aspect se refera la modul de gestionare al datelor si la standardizarea lor, tocmai datorita diferentelor de cultura, limba si arhitecturi informationale.

f) asigurarea unei flexibilitati sporite de adaptare: problemele care trebuie avute in vedere la dezvoltarea sistemului informational al unei societati globale se refera la:

conflictele care apar intre cerintele informationale locale si cele ale sistemului global;

dificultati de implementare si intretinere a sistemului datorita pozitiilor geografice;

dificultati in stabilirea unor caracteristici comune ale sistemelor;

greutati in realizarea unui sistem care sa functioneze in conditiile partajarii resurselor si a diferitelor sisteme de operare, in functie de dotarile de tehnica de calcul existente la nivel local.

În ceea ce priveste sistemele informationale ale firmelor care-si desfasoara activitatea in afara granitelor nationale trebuie mentionat faptul ca ele sunt diferite de alte sisteme distribuite, fiind considerate sisteme informationale distribuite care sprijina realizarea unor activitati economice similare in cele mai diverse medii, specifice diferitelor localizari ale afacerii in afara granitelor.