CUPRINS

Intoducere.......... ..... ...... ......3

Cap.I Premisele unei evidente contabile de succes a veniturilor si chelt 545d34f uielilor......5

Respectarea principiilor si regulilor contabile.................6

Intocmirea documentelor si registrelor contabile .................9

Cunoasterea fundamentelor teoretice ale contabilitati financiare a

veniturilor si chelt 545d34f uielile...........................11

1.3.1. Structuri in contabilitatea financiara privind cheltuielile si veniturile...11

1.3.2. Modelul de principiu privind contabilitatea financiara a

cheltuielilor si veniturilor.........................14

1.4.Aplicarea normelor IAS...........................14

Cap.II Organizarea evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor

la S.C. OIIA S.R.L.............................23

2.1. Prezentare SC OIIA SRL........................23

2.1.1. Istoricul firmei............................23

2.1.2.Structura organizatorica........................24 2.1.3. Resurse umane.........................25

2.2. Organizarea activitatilor cu caracter financiar-contabil al SC OIIA SRL....28

2.2.1.Prezentarea departamentului financiar-contabil...........28

2.2.2. Sarcinile personalului din departament................29

2.2.3. Prezentarea sistemului informatic utilizat in contabilitate........32

2.2.4. Circuitul si arhivarea documentelor.................34

Cap III Evidenta contabila a cheltuielilor la SC OIIA SRL si posibilitati

de imbunatatire a acesteia..........................36

3.1. Fundamente teoretice ale contabilitatii cheltuielilor..............36

3.2. Evidenta contabila a cheltuielilor din exploatare...............39

3.3. Evidenta contabila a cheltuielilor financiare.................45

3.4. Evidenta contabila a cheltuielilor extraordinare................46

3.5.Posibilitati de imbunatatire a evidentei contabile a cheltuielilor...........47

Cap. IV Evidenta contabila a veniturilor la SC OIIA SRL si posibilitati de

imbunatatire a acesteia...........................49

4.1.Fundamente teoretice ale contabilitatii veniturilor................49

4.2. Evidenta contabila a veniturilor din exploatare.................53

4.3. Evidenta contabila a veniturilor financiare.................

4.4. Evidenta contabila a veniturilor extaordinare.................57

4.5. Posibilitati de imbunatatire a evidentei contabile a veniturilor..........57

Cap.V Implicatiile evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor

la SC OIIA SR.L asupra evolutiei rezultatului financiar.........59

5.1.Rezultatul financiar al SC OIIA SRL Oglinda activitatii societati......59

5.1.1. Modalitatii de stabilire a rezultatului financiar.............60

5.1.2. Importanta evidentei contabila a veniturilor si chelt 545d34f uielilor asupra stabiliri corecte a rezultatului financiar..................64

5.2.Evolutia rezultatului financiar in perioada 2004-2006 la SC OIIA SRL.....65

5.2.1.Evolutia rezultatului din exploatare.................65

5.2.2.Evolutia rezultatului financiar.....................66

5.2.3. Evolutia rezultatului brut .....................66

Incheiere : Concluzi si propunerii..........................72

Bibliografie.......... ..... ...... ...75

INTRODUCERE

Pornind de la ideea ca o mare diveritate de operatii economice conduc la transformare unor elemente ale patrimoniului economic in rezultate economico-financiare care se concretizeaza in cheltuieli si venituri respectiv in profit sau pierdere mi-am ales aceasta tema pentru a putea prezenta evolutia lor in sens concret pe o societate comerciala.

Dupa cum se stie orice agent economic urmareste cresterea veniturilror in activitatea pe care o desfasoara, iar pentru acest lucru consider ca este foarte importanta evidenta contabila .Din acest motiv mi-am ales si eu tema ,,Posibilitati de imbunatatire a evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor la S.C. OIIA S.R.L'',in prezentarea careia am avut ca obiectiv, sa depistez punctele slabe ale organizari evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor si sa gasesc modalitatiile cele mai potrivite,optime pentru imbunatatirea acestei evidente. Un lucru foarte folositor pentru atingerea obiectivelor pe care mi le-am propus a fost efectuarea practicii, pentru-ca astfel am putut sa inteleg mai bine cum functioneaza departamentul financiar-contabil la S.C. OIIA S.R.L. si sa fac unele propunerii pentru imbunatatirea evidentei contabile. Pe langa desfasurarea practicii in atingerea obiectivelor a fost necesar sa ma documentez si din literatura de specialitate si legislatie. Studiind literartura de specialitate am constatat ca nu exista divergente intre autori in ceea ce priveste definirea conceptuala a cheltuielilor si veniturilor.

Dupa prelucrare informatiilor am inceput sa-mi structurez lucrarea in cinici capitole dupa cu urmeaza :

In primul capitol am prezentat premisele unei evidente contabile de succes a veniturilor si chelt 545d34f uielilor in care ma-am referit la considerente teoretice, respectarea regulilor contabile si a princiipilor, intocmirea documentelo si a registrelor contabile.

In capitolul al doilea am vorbit despre organizarea evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor la S.C. OIIA S.R.L. ,unde am inceput cu prezentarea societatii apoi m-am axat pe organizarea activitatilor cu caracter financiar-contabil.

In capitolu trei am prezentat evidenta contabila a cheltuielilor si am incercat sa fac cateva propuneri pentru imbunatatirea ei.

Cel de-al patrulea capitol l-am rezervat pentru prezentarea evidentei contabile a veniturilor.

Un capitol separat am rezervatpentru prezentarea implicatiilor evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor asupra evolitiei rezultatului financiar.

Cap. I. Premisele unei evidente contabile de succes, a veniturilor si chelt 545d34f uielilor

Organizarea si conducerea evidentei contabile a societatii are la baza prevederile legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute, asigura:

Ø inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale persoanelor, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice;

Ø   controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

Ø            furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirea balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planurilor de conturi. Orice operatiune patrimoniala este consemnata in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Contabilitatea este organizata ca un compartiment distinct, avand ca sarcina fundamentala oglindirea fidela, clara, completa si la zi a:

patrimoniului cu elementele sale de activ si pasiv;

activitatii economico-financiare, producatoare de cheltuieli si venituri, decurgand din modificarile elementelor patrimoniale;

rezultatelor activitatii: profit sau pierdere.

Pentru fiecare gestiune se tine o evidenta separata in functie de felul valorilor gestionate. Acest lucru este absolut necesar pentru cunoasterea situatiei gestiunii, pentru controlul gestionarilor, pentru paza proprietatii patrimoniale, pentru organele fiscale si de control.

Contabilitatea poate fi organizata analitic: cantitativ valoric pentru bunurile materiale; global valoric pentru gestiunile mixte de valori materiale si banesti; valoric pentru gestiunile privind numerarul manipulat de catre caserie.

Evidenta gestiunilor se organizeaza pe trei trepte: evidenta tehnic operativa, tinuta de gestionari; evidenta contabila analitica pentru fiecare gestiune; evidenta contabila sintetica prin contul corespunzator elementelor patrimoniale gestionate. Intre cele trei feluri de evidente trebuie sa existe o stricta concordanta care se verifica periodic si care intareste prin concordanta cu inventarierea elementelor patrimoniale.

Respectarea principiilor si regulilor contabile

Contabilitatea este o disciplina stiintifica, in cadru sistemului stiintelor economice, cu obiect si metoda proprie de cercetare. Ca disciplina stiintifica, contabilitatea studiaza, cerceteaza si reflecta procese si fenomene care constituie obiect de cercetare si pentru alte discipline, insa se deosebeste de acestea prin faptul ca din totalitatea relatiilor sau fenomenelor sociale, ea reflecta numai pe acelea care se refera la existenta si miscarea patrimoniului, precum si la activitatea economica.

Contabilitatea in partida dubla se bazeaza pe principii stiintifice, decurgand din respectarea legilor economice si a realitatilor vietii practice. Principiile de baza ale contabilitatii in partida dubla sunt:

Ø      dubla prezentare a elementelor patrimoniale active si pasive prin bilant;

Ø      dubla inregistrare in conturi a modificarilor plus si minus a elementelor patrimoniale;

Ø      principiul egalitatii si simultaneitatii inregistrarilor ca urmare a elementelor modificate simultan si in egala valoare de fiecare operatiune economica,

Ø      conform legii schimbului echivalent, cu aplicatie prin articole contabile;

Ø       principiul corelatiei dintre conturile elementelor patrimoniale si realitatile economice, cu aplicatie prin inventariere.

Evaluarea posturilor cuprinse in situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie sa fie efectuata in acord cu urmatoarele principii

. Principiul continuitatii activitatii, presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. Daca administratorii intreprinderii au luat cunostiinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in note explicative.

In cazul in care situatiile financiare nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a raportarii financiare respective si motivele ce au stat la baza deciziei conform careia intreprinderea nu isi mai poate continua activitatea.

. Principiul permanentei metodelor, presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile intreprinderii.

Este foarte importanta mentionarea in notele explicative a oricaror modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia: daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat; efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii societatii.

. Principiul prudentei. Valoarea oricarui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. In mod special se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

Ø            se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar;

Ø            se va tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului;

Ø            se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere.

. Principiul independentei exercitiului. Se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.

. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv. In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

. Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

. Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de Standardele Internationale de Contabilitate.

. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

. Principiul pragului de semnificatie. Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind

necesara prezentarea lor separata. Pentru acele elemente a caror valoare este nesigura si care trebuie incluse in situatiile financiare, in contabilitate trebuie facute cele mai bune estimari. In acest scop este necesara uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de inchidere a exercitiului financiar, schimbarile de circumstante sau dobandirea unor noi informatii, ori de cate ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificari trebuie inclus in cadrul aceleiasi pozitii din bilant, respectiv din contul de profit si pierdere, unde a fost reflectata si estimarea contabila initiala.

Evenimentele care apar dupa data bilantului pot furniza, de asemenea, informatii suplimentare cu privire la estimarile facute de management la data bilantului. Daca aceste informatii ar fi fost cunoscute la data bilantului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, daca situatiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.

Abaterile de la principiile contabile generale vor fi permise numai in cazuri exceptionale. Asemenea abateri se vor prezenta in notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri si o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si profitului sau pierderii intreprinderii.

1.2. Intocmirea documentelor si registrelor contabile

Toate fenomenele financiar-contabile care reflecta modificarile elementelor patrimoniale, se consemneaza in acte scrise la locul unde s-au produs, in timpul aparitiei acestora, de catre persoanele responsabile care au aceste atributii. Actele scrise devin documente justificative dupa semnarea, verificarea si aprobarea lor. Pentru reglementarea intocmirii circulatiei si inregistrarilor in contabilitate, sunt modele de documente tipizate, obligatorii, care stau la baza inregistrarilor contabile grupate de domenii astfel :

Mijloace fixe: registrul numerelor de inventar, registru pentru evidenta mijloacelor fixe, fisa mijlocului fix, bon de miscare a mijloacelor fixe, proces verbal de scoatere din functiune a

mijloacelor fixe, de declansare a unor bunuri materiale.

Materiale: nota de receptie si constatare de diferente, bon de primire, bon de

predare-transfer, restituire, bon de consum, fisa-limita consum, dispozitie de livrare, aviz de insotire a marfii, borderou de predare a documentelor, fisa de magazie, fisa de magazie a formularelor cu regim special, fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta, fisa de cont analitic pentru valori materiale, registrul stocurilor, lista de inventariere.

Mijloace banesti si decontari: chitanta, proces verbal de plati, dispozitie de plata-incasare catre casierie, imputernicire, borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare, registru de casa, dispozitie bugetara, factura.

Salarii si alte drepturi de personal: stat de salarii fara elementele componente ale salariului total, lista de avans chenzinal, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna, desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de stat, drepturi banesti chenzinale, fisa de evidenta a salariilor, fisa de evidenta a salariilor cu elementele componente ale salariului total, stat de pensii, ordin de deplasare, decont de cheltuieli pentru deplasari externe. decont de cheltuieli valutare-transporturi Internationale.

Contabilitatea generala: nota de debitare-creditare, nota de contabilitate, extras de cont, borderou de primire a obiectelor in consignatie, borderou de iesire a obiectelor din consignatie, borderou de vanzare, registru pentru evidenta veniturilor, registru pentru evidenta cheltuielilor si altor operatii, fisa de cont analitic pentru conturi efective, fisa de cont analitic pentru cheltuieli indirecte, fisa de cont pentru operatii diverse, document cumulativ, scadentarul cheltuielilor anticipate, balanta de verificare.

Alte subactivitati: declaratia de inventar, decizie de imputare, angajament de plata, contract de garantie in numerar, contract de garantie suplimentara.

In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru intocmirea documentelor justificative si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor in contabilitate, registrele contabile si formularele privind activitatea financiara si contabila pot fi adaptate in functie de necesitatile proprii de utilizare, in conditiile respectarii continutului de informatii al modelelor prevazute de nomenclator.

1.3. Cunoaaterea fundamentelor teoretice ale contabilitatii financiare a veniturilor si chelt 545d34f uielilor

1.3.1 Structuri in contabilitatea financiara privind cheltuielile si veniturile

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. In consecinta, ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune, in raport de destinatia (functia) cheltuielilor.

Particularizand, in raport de cele doua structuri, contabilitatea financiara reflecta cheltuielile intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatilor pe care le desfasoara intreprinderea (exploatare, financiara si extraordinara) si naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari etc.).

Pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces al activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor si crearea veniturilor se deruleaza in mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, in cazul procesului cheltuielilor se intalnesc patru momente: angajarea, consumul, platile, imputarea.

Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plaii sau consumatoare de resurse. Exemplu: In cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.

Consumul este specific utilizarii efective sau 'sacrificarii' resurselor in scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, dupa caz. Exemplu, utilizarea materialelor in procesul de productie in scopul obtinerii de produse, lucrari si servicii.

Platile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Exemplu: achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent; in schimb, plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent.

Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau repartizate

asupra rezultatelor obtinute.

In cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza patru momente: productia; facturarea sau vanzarea pe credit; incasarea; incorporarea. Productia este momentul crearii rezultatului ca produs al activitatii consumatoare de resurse. Exemplu: la o intreprindere producatoare, aceasta. faza se identifica cu productia in curs de fabricatie si productia finita.

Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferarea dreptului de proprietate de la vanzator la client.

Incasarea reprezinta etapa in care rezultatul vandut se transforma in bani.

Incorporarea este o etapa strict contabila prin care veniturile sunt inglobate in rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionarii cheltuielilor si crearii veniturilor, se regaseste si in contabilitatea financiara. Respectand principiul independentei exercitiilor, toate operatiile care determina cheltuieli si venituri sunt inregistrate in momentul generarii sau angajarii lor. In mod corespunzator se organizeaza o «contabilitate de angajamente» sau «accrual accounting)). Ea presupune individualizarea si reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum, iar a veniturilor in momentul obtinerii si a realizarii lor.

In concordanta cu principiul rezultatului este necesar sa se delimiteze momentul in care cheltuielile se consideaa consumate si veniturile realizate, iar pe aceasta baza imputarea costului atasat in vederea determinarii rezultatului net. In acest sens s-a creat principiul recunoasterii cheltuielilor consumate in momentul utilizarii resurselor, iar a veniturilor realizate in momentul transferarii dreptului de proprietate, deci al livrarii sau facturarii catre client. Daca veniturile nu sunt legate de vanzari (chirii, dobanzi de incasat) sunt considerate realizate in momentul constatarii lor. Pornind de la venitul realizat al exercitiului, in mod corespunzator se delimiteaza cheltuielile in calitatea lor de efort care au generat veniturile.

Asa cum se arata in contabilitatea anglo - saxona, cheltuielile se afla intr-o conexiune cu veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de 'matching'. Toate cheltuielile angajate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate sunt 'activate' sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra

mai multor exercitii. De asemenea, sunt 'pasivizate' sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.

Generalizand, se poate aprecia ca in contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente; cheltuieli inregistrate in avans; cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; cheltuieli de plata.

Prima categorie, cheltuielile curente, cuprinde cheltuielile angajate si recunoscute de rezultatul exercitiului curent sau in curs.

Cheltuielile inregistrate in avans si cele de repartizat pe mai multe exercitii sunt, dupa caz, cheltuieli constatate sau angajate in exercitiul 'N', dar recunoscute de rezultatul exercitiului 'N + 1' sau exercitiul 'N + a', (a = 1, n).

In ceea ce priveste cheltuielile de plata sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit pana la inchiderea exercitiului documentele de constatare (exemplu, drepturile cuvenite angajatilor la inchiderea exercitiului cu titlu de concedii de platit, impozite si taxe datorate, dobanzi datorate).

De asemenea, veniturile se impart in: venituri curente; venituri inregistrate in avans; venituri de realizat.

Veniturile curente sunt constatate, inregistrate si incorporate in rezultatul exercitiului curent.

Veniturile inregistrate in avans sunt constatate in exercitiul 'N' dar incorporate in rezultatul exercitiului 'N +1'.

Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv in exercitiul 'N' .si incorporate in rezultatul aceluiasi exercitiu, pentru care nu s-au intocmit documente de inregistrare. Exemplu, vanzari de produse pentru care nu s-au intocmit facturi pana la inchiderea exercitiului.

Structurile de cheltuieli si de venituri delimitate in contabilitatea financiara potrivit naturii lor definesc continutul claselor 6 'Conturi de cheltuieli' si 7 Conturi de venituri'.

1.3.2. Modelul de principiu privind contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor

Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in cursul anului ca exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Prin functia contabila, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile realizate in cursul anului ca exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate.

Conturile de cheltuieli si de venituri se inchid, dupa caz, lunar sau la sfarsitul exercitiului financiar prin contul 121 'Rezultatul exercitiului'. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultate. La randul sau contul 121 'Rezultatul exercitiului' este un cont bifunctional, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii.

Soldul creditor al contului evidentiaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor -rezultatul sub forma de pierdere. In felul acesta contul 121 'Rezultatul exercitiului ' realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si de venituri, pe de o parte, si conturile de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de autofinantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea; ca sold debitor exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

1.4. Aplicarea normelor IAS

In conditiile in care tendintele spre globalizare isi 'exercitau' primele drepturi, era si normal ca lumea economistilor si/ sau contabililor sa observe ca acest lucru se poate realiza numai si numai in conditiile in care structurile legislative si operative erau cat mai uniforme cu putinta. Si, aici, ma refer la o posibila structura de raportare contabila accesibila si identica pentru intreaga lume contabila, fara a ma referi la eforturile de globalizare sau de structurare in comunitati compacte politico-administrative.

Astfel, in 1972, la Congresul mondial al contabililor organizat la Sydney, s-a luat hotaraea de a se infiinsa IASC (International Accounting Standards Commitee - Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate), care a inceput sa functioneze in 1973, sediul secretariatului fiind la Londra. Principalul obiectiv declarat al acesteia a fost 'sa formuleze si sa publice in interesul public standardele de contabilitate primare/ de baza care sa fie respectate in prezentarea situatiilor financiare si sa promoveze acceptarea si respectarea acestora in toata lumea'.

Activitatea acestuia s-a extins incetul cu incetul', fie datorita calitatii 'normativelor' emise fie datorita intereselor de corelare a elementelor de contabilitate la globalizarea in expansiune, ajungandu-se la finele anului 2000 sa 'adere' la el peste 140 de organisme profesionale din domeniul contabilitatii dintr-un numar de peste 100 de tari.

Dintre cele mai importante organisme care participa la elaborarea standardelor se poate aminti de IOSCO (International Organisation of Securities Commissions - Organizatia Internationala a Comisiilor de Valori Mobiliare), FASB (Financial Accounting Standards Board - Consiliul pentru Standarde Financiar Contabile, IAFEI (International Association of Financial Executives Institutes - Asociatia Internationala a Institutelor de Formare a Directorilor din ; domeniul Financiar, ICCFAA (International Co-ordinating Commitee of Financial Analysts Association - Comitetul Coordonator International al Asociatiilor de Analisti Financiari), etc.

Din punct de vedere al activitatii acestei organizatii s-a procedat preliminar la elaborarea unor cadre conceptuale (perioada 1975 - 1985) concretizate in Definirea Conceptelor Financiar Contabile realizata de FASB. Astfel, in scurt timp (1989) a fost publicat cadrul conceptual al IASC, scopul sau fiind de a oferi o orientare in activitatea de elaborare a standardelor, sprijinind pe cei care intocmesc sau auditeaza situatii financiare in interpretarea standardelor sau in rezolvarea unor probleme la care nu se face referire in standarde.

In 1997, IASC a infiintat SIC (Standing Interpretations Commitee - Comitetul Permanent pentru Interpretari).

Etapele de 'redactare' ale unui IAS (International Accounting Standards - Standarde Internationale de Contabilitate) urmeaza etape logice si aplicative care incep cu o activitate

de cercetare care duce la elaborarea unei analize privind cadrul unei probleme date, dupa care proiectele sunt identificate prin consultari intre membrii 'de elaborare' si auditori, utilizatori, etc. In urma acestor activitaii se elaboreaza o prezentare punctuala de detaliu a problemelor care, in urma unei ierarhii de aprobare induce aparitia unui proiect de declaratie de principiu care este publicat pentru comentarii din partea celor interesati.

Pas cu pas se ajunge la o forma de proiect standard care este supusa dezbaterii publice 'primindu-se' comentarii si sugestii pentru o perioada standard de 4-6 luni, in functie de complexitatea noilor propuneri, moment dupa care se ajunge la 'implementarea' noilor norme IAS sau completarea celor deja existente.

Astfel, la acest moment, structurile care sustin dezvoltarea IAS-urilor au o activitate deosebit de coerenta si isi gasesc aplicabilitate la nivelul legislatiilor locale si, implicit, si la nivelul legislatiei si normelor legislative ale tarii noastre. Si, oricum ar fi, tinand cont de perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, trebuie sa amintim de faptul ca intreprinderilor cu sediul juridic in state membre ale Uniunii Europene li se impune sa prezinte situatiile financiare in conformitate cu cerintele Comisiei Europene, si in special ale Directivelor IV-a si VI-a privind Dreptul Societatilor Comerciale care tin cont, in mare parte de lAS-uri.

- Recunoasterea Cheltuielilor prin prisma cadrului contabil general IASB

Cadrul contabil general IASB prevede ca recunoasterea cheltuielilor in contul de profit si pierdere are loc atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata credibil si care are un grad suficient de certitudine. [3]

Criteriul general de mai sus se nuanteaza dupa cum urmeaza:

(a)          conectarea costurilor la venituri, adica recunoasterea combinata / simultana a veniturilor si chelt 545d34f uielilor care rezulta direct si concomitent din aceleasi tranzactii sau evenimente. Exemplu, cheltuielile privind marfurile sunt recunoscute prin atasarea lor la veniturile rezultate din vanzare;

(b)         alocarea sistematica si rationala atunci cand se asteapta sa se obtina beneficii economice in decursul mai multor perioade contabile. Exemplu, cheltuielile cu

(c)          amortizarea activelor;

(d)         activele recunoscute anterior nu mai aduc beneficii economice. Exemplu, creantele devenite irecuperabile;

(e)          transferal de beneficii economice in afara intreprinderii fara echivalent, exemplu cheltuielile cu impozitele si taxele sau cheltuielile cu garantiile acordate pentru produsele vandute.

- Standardul International de Contabilitate IAS 18

Obiectiv

Obiectivul acestui standard este de a descrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzactii si evenimente.

Veniturile din activitatile curente sunt recunoscute atunci cand este probabil ca entitatea va avea beneficii economice viitoare si acestea pot fi evaluate cu suficienta acuratete. IAS 18 identifica situatiile in care aceste criterii sunt indeplinite si in care, prin urmare, trebuie inregistrate venituri. In plus, IAS 18 ofera instructiuni practice pentru aplicarea acestor criterii.

Aria de aplicabilitate

IAS 18 trebuie aplicat pentru contabilitatea veniturilor provenite din:vanzarea bunurilor; prestarea serviciilor; si utilizarea de catre altii a activelor entitatii, producatoare de dobanzi, redevente si dividende.

Definitii prezentate in cadrul standardului IAS 18

Venitul din activitati- curente este:

Ø          fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercitiu financiar, rezultat in cursul activitatilor obisnuite ale unei entitati atunci cand acest flux se materializeaza prin cresteri

ale capitalurilor proprii ale entitatii, altele decat cresterile rezultate din contributiile din partea participantilor la capital.

Valoarea justa este:

Ø           suma la care este tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre

parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Ø           sumele colectate in numele tertilor nu indeplinesc criteriile aplicabile veniturilor (adica nu reprezinta un flux de beneficii economice pentru societate si nu rezulta in cresterea capitalurilor proprii), deci sunt excluse din categoria veniturilor.

De asemenea, in cazul relatiei de comisionar, comisionarul poate incasa sume in numele comitentului, dar aceste sume nu reprezinti cresteri ale capitalurilor proprii, prin urmare nu pot fi inregistrate in veniturile comisionarului.  

Pentru acesta doar comisionul incasat de la comitent indeplineste criteriile pentru a fi recunoscut ca venit.

Aspecte principale

Ø       Evaluarea veniturilor din activitati curente

Veniturile din activitati curente trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit.

In cele mai multe situatii, mijlocul de plata este sub forma de numerar sau echivalente de numerar, iar in acest caz valoarea veniturilor este suma numerarului sau a echivalentelor de numerar primita sau ce urmeaza a fi primita. Urmatoarele situatii trebuie tratate distinct:

. In cazul in care intrarea de numerar sau echivalente de numerar este amanata (de exemplu atunci cand se acorda un credit furnizor pe o perioada mai lunga), valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decat numerarul primit sau de primit, pentru ca in acest caz suma finala ce va fi incasata include si un element de finantare. Diferenta dintre valoarea justa si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca fiind venit din dobanzi.

. Atunci cand bunurile sau serviciile sunt schimbate cu bunuri sau servicii similare ca naturs si valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzactie care genereaza venit de

revizuit (de exemplu atunci cand furnizorii schimba stocuri similare intre diverse zone pentru a satisface cererea de moment dintr-o zona anume).

Cand bunurile sunt vandute (sau serviciile prestate) in schimbul altor bunuri (sau servicii) care nu sunt similare, atunci schimbul este privit ca si o tranzactie generatoare de venit.

Ø       Vanzarea de bunuri

Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute atunci cand toate conditiile urmatoare sunt indeplinite:

riscurile si beneficiile semnificative ce decurg din proprietatea bunului sunt transferate cumparatorului;

nu mai exista control efectiv din partea entitatii asupra bunurilor vandute;

marimea veniturilor poate fi masurata in mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;

costurile tranzactiei pot fi masurate in mod rezonabil.

Exemple de cazuri in care entitatea pastreaza riscurile semnificative aferente proprietatii, si prin urmare tranzactia nu reprezinta o vanzare si in consecinta veniturile nu pot fi inregistrate:

cand cumparatorul are dreptul de a returna bunurile cumparate si vanzatorul nu cunoaste cu certitudine probabilitatea inapoierii bunurilor;

cand bunurile sunt livrate dar nu sunt instalate, iar instalarea reprezinta o parte semnificativa a contractului si nu a fost inca realizata de vanzator;

atunci cand vanzatorul are obligatii legate de rezultate nesatisfacatoare, neacoperite de prevederile garantiilor normale. .

Daca vanzaorul pastreaza doar un risc nesemnificativ ce decurge din proprietatea bunului atunci tranzactia reprezinta o vanzare si veniturile sunt recunoscute.

Exemple de cazuri in care entitatea pastreaza riscurile nesemnificative aferente proprietatii si in consecinta poate recunoaste venitul aferent tranzactiei respective:

cand vanzaorul pastreaza titlul legal de proprietate asupra bunurilor in scopul
exclusiv al asigurarii colectarii sumelor ce i se datoreaza, dar transfera toate
celelalte riscuri si beneficii semnificative;

vanzarea bunurilor cu clauza de returnare a banilor, in cazul in care clientul nu este satisfacut, dar numai cu conditia ca entitatea vanzatoare sa poata estima in mod rezonabil volumul retururilor si sa recunoasca un provizion in acest sens pe baza experientei anterioare si a altor factori relevanti.

Ø       Prestari de servicii

Veniturile asociate unei tranzactii ce implica prestarea serviciilor sunt recunoscute in masura gradului de executie a tranzactiei la data bilantului.

Rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea serviciilor poate fi estimat in mod rezonabil atunci cand toate conditiile urmatoare sunt indeplinite:[5]

suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;

stadiul de finalizare a tranzactiei la data bilantului poate fi evaluat in mod rezonabil;

costurile aparute cu ocazia tranzactiei si costurile necesare pentru finalizarea tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil.

Cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat in mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar in limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

Metoda procentului de executie se refera la recunoasterea veniturilor pe masura executiei tranzactiei si presupune recunoasterea veniturilor in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile.

Stadiul de executie a tranzactiei poate fi determinat utilizand metoda care evalueaza

cel mai rezonabil serviciile executate. De exemplu: serviciile executate pana la data respectiva ca procent din serviciile totale ce trebuie executate, proportia costurilor aparute pana la data respectiva din costurile totale estimate ale tranzactiei.

Ø       Dobanzi, redevente, dividende

Veniturile din dobanzi, redevente, dividende sunt recunoscute atunci cand toate conditiile urmatoare sunt indeplinite:

este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;

marimea veniturilor poate fi masurata in mod rezonabil.

Baze de recunoastere a veniturilor: [6]

dobanzile trebuie recunoscute folosind metoda dobanzii efective, respectand prevederile Standardul International de Contabilitate nr. 39 (IAS 39) (Nota: Versiunea anterioara a lui IAS 18 prevedea ca dobanzile trebuie recunoscute periodic, in mod proportional, pe baza randamentului efectiv al activului);

redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice a contractului;

dividendele trebuie recunoscute atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a i se plati aceste dividende.

Prezentarea informatiilor

0 entitate trebuie sa prezinte detaliat: politicile contabile adoptate pentru recunoasterea veniturilor din activitati curente, inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de executie pentru tranzactiile ce implica prestarea de servicii;

a)             suma fiecarei categorii semnificative de venituri din activitati curente recunoscute in timpul perioadei (vanzarea de bunuri, prestarea serviciilor, dobanzi, redevente, dividende);

b)                    suma veniturilor rezultate din schimburile de bunuri sau servicii incluse in fiecare categorie semnificativa de venituri din activitati curente.

Cap. II. Organizarea evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor la S.C. OIIA S.R.L.

2.1. Prezentare firmei S.C. OIIA S.R.L.

2.1.1. Istoricul firmei

Societatea a fost infiintata in anul 2004 , avand un numar de 5 angajati, functionand intr-un spatiu inchiriat in care are un depozit en-gros precum si birouri amenajate in care isi desfasoara activitatea personalul angajat.

In perioada imediat urmatoare infiintarii a urmat o perioada de dezvoltare a activitatii comerciale a firmei, s-a extins piata de desfacere a produselor comercializate, desfacerea acestor produse cuprinzand si alte judete, crescand treptat si numarul de angajati.

Societatea comerciala analizata S.C. OIIA S.R.L. este o societate cu capital integral privat infiintata in anul 2004 inscrisa la Registrul Comertului sub numarul J26/76/2004, avand codul de identificare fiscala RO 10856746, fiind situata in Tg.-Mures, str. Gh. Doja nr. 22, judetul Mures.

Capitalul social al societatii este de 21300 RON, integral varsat.

Obiectul de activitate in conformitate cu actul constitutiv este comertul cu piese si accesorii auto.

Activitatea comerciala se desfasoara in cadrul unei retele de clienti formata din 150 de magazine apartinand unor agenti economici (societati comerciale cu raspundere limitata), specializate in vanzarea cu amanuntul .

Ocazional, in randul clientilor societatii intra si societati comerciale care detin parcuri auto.

Teritoriul tarii este impartit in 5 zone comerciale, fiecare dintre ele fiind in administrarea unui responsabil zonal de vanzari.

In vederea promovarii ofertei de produse, societatea practica vizitele repetate la clienti si la potentialii clienti, informarea acestora prin e-mail, fax-uri si prin materiale promotionale (pe suport de hartie) editate in regie proprie sau puse la dispozitie de furnizori.

Comenzile clientilor se primesc zilnic pana la orele 17,00 prin fax sau prin telefon si se proceseaza pana la orele 18,30 dupa care marfurile sunt expediate prin societatile de curiereat rapid la destinatiile indicate de clienti.

Personalul angajat este unul calificat cu experienta de lucru indelungata.

Conducerea societatii este asigurata de catre administrator si conducatorul compartimentului financiar contabil - respectiv directorul economic.

2.1.2. Structura organizatorica

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor si compartimentelor de munca tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt constituite si grupate, precum si legaturile ce se stabilesc intre ele pentru realizarea obiectivelor societatii.

Structura organizatorica este influentata in general de o serie de factori in functie de specificul de activitate a fiecarei organizatii.

Referitor la tipul de management practicat, in cadrul societatii, se poate aprecia ca aceasta este ,,Conducerea prin obiective". Acest mod de conducere se realizeaza la unitatea cercetata prin elaborarea unui plan de afaceri, defalcat pe luni.

Sarcinile fiecarui compartiment functional si a fiecarei persoane sunt stabilite prin fisa postului si sunt stipulate in Regulamentul de organizare ii functionare aprobat de AGA.

Prin intermediul organigramei, prezentata in anexa nr. 1, se evidentiaza principalele organe de conducere si compartimentele functionale, precum si modul de subordonare a acestora.

Potrivit organigramei, la nivelul S.C. OIIA S.R.L., este organizata Adunarea Generala a Asociatilor, care este organul de conducere al societatii si care decide asupra activitatii acesteia, asigurand politica economica si comerciala.

Potrivit actului constitutiv Adunarea Generala a Asociatilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica, financiara si comerciala, avand urmatoarele atributii principale:

- examineaza, aproba sau modifica Bilantul si Contul de Profit si Pierdere, dupa analiza rapoartelor prezentate de administrator. Aproba realizarea beneficiului in cadrul

caruia aproba si dividendul in numerar si/sau natura si fondul de participare al salariatilor la profit;

- alege si revoca administratorul si stabileste competentele si raspunderile acestuia;

- fixeaza renumeratiile pentru administratori si cenzori;

- se pronunta asupra gestiunii administratorului, pe baza raportului anual;

- alege administratorul, il descarca de activitate si il revoca;

- aproba sau modifica programul de activitate si bugetul de venituri si cheltuieli al societatii pentru exercitiul anului urmator;

- hotaraste gajarea, ipotecarea bunurilor, inchirierea si inchiderea/desfintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii.

2.1.3. Resurse umane

Principala resursa pe care S.C. OIIA S.R.L. si-a bazat dezvoltarea activitatii in decursul celor 3 ani analizati este resursa umana.

In momentul de fata firma isi desfasoara activitatea cu un numar de 15 angajati cu contract individual de munca, 3 angajati cu contract de munca in timp partial (responsabil salarizare, consilier juridic si informatician) si 1 administrator cu contract de administrare.

Coordonatele anului 2007 in ceea ce priveste resursa umana sunt:

Numar de angajati la 1 ianuarie 2007: 8 din care 2 persoane cu contract de munca in timp partial;

Numar angajati la 31 decembrie 2007: 18 din care 3 persoane cu contract de munca in timp partial si 1 administrator cu contract de administrare;

Varsta medie a personalului angajat este de 28 ani.

Structura personalului din S.C. OIIA S.R.L. este urmatoarea:

Comercial 36,11% Studii superioare 66,7%

Economic 22,22% Studii medii 33,3 %

Administrativ 5,55%

Logistica 25,0%

Juridic 5,56%

reprezentarea grafica a structurii personalului la societatea analizata este prezentata in graficul nr.1

Fig.1. Structura personalului

Recrutare, selectie, integrare

Pe parcursul celor 3 ani analizati au fost efectuate selectii si recrutari de personal.

Normarea, salarizarea, recrutarea, selectia, integrarea, evaluarea si instruirea sunt principii de baza de care beneficiaza fiecare angajat, asigurand astfel o siguranta a locului de munca, posibilitatea de promovare, respectarea demnitatii profesionale si personale, implinire sociala si profesionala.

In urma recrutarilor personalul a parcurs un program de integrare si instruire, cuprinzand:

Ø      cunoasterea misiunii firmei, a istoricului si a realizarilor firmei;

Ø      cunosterea obiectivelor departamentului in care functioneaza postul precum si a personalului din departament;

Ø      cunosterea politicilor firmei, a regulamentului intern si a regulamentului de organizare si functionare;

Ø      cunosterea fisei postului;

Ø      perfectionarea cunostintelor si deprinderilor cerute de post;

Ø      activitatea practicats pe post la nivelul standardelor de performanta cerute.

Obiectivul principal a fost atingerea in cel mai scurt timp a standardelor de performanta cerute de postul ocupat.

Motivare personal

Principalele elemente motivante pentru personal au fost:

Ø      Salarii bune, suficient de mobilizatoare;

Ø      Bonusuri salariale ca urmare a implicarii in rezolvarea unor sarcini;

Ø      Prime cu ocazia diverselor sarbatori;

Ø      Instruire profesionala;

Ø      Deplasari in strainatate cu ocazia targurilor de specialitate;

Ø      Team building;

Ø      Alocarea de autoturisme de serviciu noi sau de calitate superioara;

Ø      Dotarea personalului cu telefoane mobile;

Ø      Calculatoare PC pentru fiecare angajat.

Evaluarea personalului

Evaluarea performantelor s-a efectuat o data la sase luni.

Scopul evaluarilor este si acela de a evidentia daca persoana in cauza este sau nu in masura sa indeplineasca atributiunile specifice postului pe care este incadrat, daca aceasta intruneste setul de valori morale, etice, psihice, profesionale si de orice alta natura promovate de cultura firmei.

Scopul evaluarilor a fost estimarea cat mai obiectiva a potentialului individual, a punctelor slabe, a nevoilor de instruire, a eventualilor factori care incetinesc sau chiar stopeaza indeplinirea obiectivelor.

Instruirea personalului

Pe parcursul celor 3 ani analizati, instruirea profesionala a fost asigurata pentru angajatii noi, in cadrul unei perioade de proba de la 1 luna la 3 luni, in functie de natura si complexitatea postului.

Perioada de instruire se incheie o data cu evaluarea care este suportul principal al deciziei de continuare sau incetarea colaborarii dintre firma si angajat.

2.2. Organizarea activitatilor cu caracter financiar-contabil al S.C. OIIA S.R.L.

2.2.1. Prezentarea departamentului financiar-contabil

Structura departamentului financiar contabil al societatii studiate este urmatoarea:

Ø      1 director economic;

Ø      1 contabil sef;

Ø      2 contabili.

Departamentul financiar contabil este un departament administrativ, menit sa realizeze raportarile catre diverse categorii de utilizatori de informatie, sa gestioneze impozitele si taxele, trezoreria, bazandu-si activitatea pe principii, norme si reguli.

In cadrul societatii exista un regulament de organizare si functionare a departamentului financiar contabil, care urmareste indeplinirea urmatoarelor sarcini si atributiuni:

Ø      organizeaza si asigura, inregistrarea cronologica si sistematica a opratiilor patrimoniale potrivit legislatiei in vigoare;

Ø      organizeaza si efectueaza controlul financiar preventiv propriu;

Ø      stabileste proiectele de operatiuni supuse CFP, documentele justificative si circuitul acestora, cu respectarea dispozitiilor legale;

Ø      sa respinga la viza actele al caror obiect si forma nu sunt in concordanta cu prevederile legii;

Ø      sa ia masuri ca actele reprezentand cheltuieli efectuate fara viza de control preventiv sa nu le inregistreze pe costurile societatii;

Ø      organizeaza efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului, valorificarea si inregistrarea rezultatului acestuia conform prevederilor legale;

Ø      propune bugetul de venituri si cheltuieli, intocmit pe baza datelor din evidenta si in colaborare cu celelalte compartimente ale societatii;

Ø      urmareste executia bugetului de venituri si cheltuieli;

Ø      iintocmeste si transmite in termen Bilantul contabil, anexele la bilant, raportul de

gestiune, celelalte documente contabile oficiale prevazute de legislatia in vigoare, precum si alte raportari, de natura economica solicitate de administrator sau de organele de control;

Ø      organizeaza evidenta contabila si financiara in cadrul societatii;

Ø      organizeaza si asigura managementul economic;

Ø      intocmeste si transmite raportarile de natura economica;

Ø      realizeza arhivarea documentelor financiar contabile.

Studiind sarcinile si atributiunile acestui departament si avand in vedere numarul redus de personal existent la societatea analizata propun suplimentarea personalului calificat, astfel incat sa se asigure o evidenta contabila care sa atinga standarde ridicate de performanta, avand in vedere progresul inregistrat de societate prin cresterea activitatii de la un an la altul.

2.2.2. Sarcinile personalului din departament

Sarcinile personalului din departamentul financiar contabil sunt descrise prin fisele de post personalizate, astfel:

- directorul economic:

Ø      analizeaza situatiile financiare prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriale, respectiv contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar;

Ø      realizeaza diagnosticul financiar al societatii pe baza de indicatori;

Ø      analizeaza veniturile, costurile si profitul;

Ø      determina pragul minim de rentabilitate;

Ø      analizeaza incasarile si platile din cadrul societatii;

Ø      urmareste respectarea politicilor interne ale firmei;

Ø      urmareste sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar;

Ø      realizeaza lucrari de analiza economico-financiara pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt;

Ø      participa alaturi de administrator la efectuarea lucrarilor de planificare financiara;

Ø      analizeaza totate veniturile si cheltuielile efectuate in raport cu nivelele planificate

prin bugetele de venituri si cheltuieli si ia masuri concrete pentru majorarea si respectiv reducerea acestora;

Ø      analizeaza lunar, impreuna cu administratorul si analistul economic activitatea fiecarui departament din cadrul societatii;

Ø      prezinta, impreuna cu administratorul, bilantul contabil spre analiza si aprobare Adunarii Generale a Asociatilor si participa la analiza rezultatelor economico-financiare pe baza datelor din bilant si urmareste indeplinirea sarcinilor reiesite din procesul-verbal al acestei analize;

Ø      asigura informatiile necesare si participa la intocmirea documentatiilor pentru obtinerea creditelor bancare;

Ø      asigura pregatirea profesionala individuala, precum si a personalului din subordine, urmarirea permanenta a legislatiei in materie si adaptarea operatiunilor financiar-contabile in functie de noua legislatie;

Ø      intretine relatii cu reprezentantii institutiilor publice in limita interesului determinat de pozitia firmei, ca subiect al unui eventual control;

Ø      elaboreaza metodologii de lucru in cadrul compartimentului financiar-contabil, precum si in colaborare cu celelalte departamente functionale din cadrul firmei, ori de cate ori este nevoie si le supune aprobarii administratorului;

Ø      propune stimularea subordonatilor in functie de aportul adus;

Ø      participa si raspunde de perfeciionarea sistemului informational-informatic al contabilitatii.

- contabilul sef:

Ø      organizeaza, conduce si efectueaza la timp verificarea tuturor lucrarilor prevazute de legislatia in vigoare privind urmarirea,conducerea si evidentierea operatiunilor patrimoniale in conturile prevazute in plalanurile de conturi (din clasele 1-9);

Ø      efectueaza prelucrarea corecta a datelor ce rezulta din aceste conturi si transpunerea lor in registrele contabile prevazute de legislatia in vigoare;

Ø      raspunde de corectitudinea tuturor inregistrarilor contabile;

Ø      exercita controlul financiar preventiv in baza deciziilor emise de administrator;

Ø      incomeste, verifica notele contabile si le inregistreaza in contabilitatea generala a societatii;

Ø      efectueaza inregistarea operatiunilor contabile in mod cronologic si sistematic in fisele conturilor analitice;

Ø      organizeaza gestiunile de valori materiale;

Ø      confrunta lunar datele din evidentele sintetice si cele analitice, precum si dintre acestea si evidenta tehnico-operativa, clarificarea lunara a eventualelor diferente;

Ø      intocmeste balanta de verificare, analitica si sintetica la nivelul societatii;

Ø      asigura organizarea si efectueaza lucrari de inchidere lunara, trimestriala, semestriala si anuala;

Ø      intocmste situatia principalilor indicatori economico-financiari, bilantul contabil si coordoneaza intocmirea raportului explicativ la acestea;

Ø      intocmeste situatii privind imobilizarile corporale, situatia stocurilor, a creantelor, a datoriilor si alte informatii solicitate de conducere;

Ø      intocmeste si cerifica modul de intocmire a darilor de seama si a declaratiilor privind stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale si fondurilor speciale;

Ø      efectueaza zilnic sau ori de cate ori este nevoie deplasarile la unitatile bancare pentru efectuarea de operatiuni, ridicari sau depuneri de documente;

Ø      asigura si efectueaza deplasare la institutiile statului pentru depunerea raportarilor;

Ø      indeplineste sarcinile trasate de cenzori si rezolva problemele evidentiate de CFP si CFI, cat si a celor reiesite din analizele economice;

Ø      urmareste incasarea la termen a facturilor pentru produsele livrate, serviciile prestate si lucrari executate;

Ø      urmareste primirea in termen a facturilor pentru materialele achizitionate, utilitatilor, a serviciilor si prestarilor de care a beneficiat societatea;

Ø      urmareste permanent circulatia documentelor de decontare cu banca, analizeaza lunar volumul facturilor neincasate, stabileste si propune masurile corespunzatoare pentru a accelera ritmul incasarilor;

Ø      grupeaza, claseaza si arhiveaza documentele rezultate din activitatea ce o desfasoara, conform normelor legale;

- contabil:

Ø      organizarea, conducerea, efectuarea la timp si verificarea tuturor lucrarilor prevazute de legislatia in vigoare;

Ø      cunoasterea soft-ului folosit de societate pe modulul financiar-contabil si cel de gestiune;

Ø      prelucrarea corecta a datelor ce rezulta din documentele supuse contabilizarii si transpunerea lor in registrele contabile prevazute de legislatia in vigoare;

Ø      raspundere privind corectitudinea tuturor inregistrarilor contabile;

Ø      intocmirea, verificarea si inregistrarea notelor contabile in contabilitatea generala a societatii;

Ø      confruntarea lunara a datelor din evidentele sintetice si cele analitice;

Ø      efectueza inregistrarea operatiunilor contabile in mod cronologic si sistematic in fisele conturilor analitice;

Ø      asigura pregatirea profesionala individuala, urmarirea permanenta a legislatiei in materie si adaptarea operatiunilor financiar-contabile in functie de noua legislatie;

Ø      raspunde de integritatea patrimoniului societatii;

Ø      participa si raspunde de perfectionarea sistemului informational-informatic al contabilitatii;

Ø      asigura tinerea la zi a evidentei contabile, sistematizare, clasarea si arhivarea documentelor purtatoare de informatii din departamentul financiar-contabil;

Ø      arhiveaza zilnic documentele contabile prelucrate.

2.2.3. Prezentarea sistemului informatic utilizat in contabilitate

Dezvoltarii informatice a firmei i-a fost data multa atentie, fiind o conditie esentiala pentru obtinerea unor performante ridicate in actualul context economic.

Firma are in exploatare soft-ul PEGASO care raspunde cerintelor privind asigurarea unei bune gestionari a stocurilor, organizarea si conducerea contabilitatii si editarea de rapoarte necesare in procesul de conducere si pentru onorarea obligatiilor de raportare in baza prevederilor legale.

DOTARI

Hardware

Dotarea cu calculatoare a firmei include:

6 statii de lucru (PC) in diverse configuratii;

2 imprimante, din care una cu jet de cerneala si una matriceala;

un server deservind reteaua informatica din cadrul firmei;

Elemente de retea pentru conectarea statiilor de lucru aflate in diverse locatii.

Software si comunicatii

Sisteme de operare Windows 95, 98, 2000 Professional pe statiile de lucru;

Pegaso;

Microsoft Office;

Aplicatii dezvoltate in interiorul firmei reprezentand utilitare Pegaso;

Modem pentru conectarea la INTERNET.

Intretinerea sistemului informatic al firmei este asigurata de catre o persoana angajata cu contract de munca in timp partial, acesta indeplinind cumulative atat functia de analist-programator cat si de inginer de retea.

Pentru sustinerea activitatii firmei si dezvoltarea acesteia avand ca scop final cresterea rentabilitatii si maximizarea profitului, precum si pentru imbunatatirea evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor se impune ca in permanenta sa se asigure perfectionarea sistemului informatic si crearea, dezvoltarea sau achizitionarea de produse, prin:

- dezvoltarea pe structura software de gestiune si contabilitate a unor aplicatii care sa permita prelucrarea on-line a comenzilor si confirmarea acestora;

- elaborarea unor statistici si rapoarte in timp util si prelucrari specifice de date care usureaza mult munca personalului, mai ales in zona achizitii-comercial;

- crearea unui catalog electronic care va reprezinta un instrument de lucru pentru clientii firmei, asigurand astfel operativitate in ofertare, prin accesul rapid la

informatiile privind gama de produse si structura marfurilor;

- dotarea sistemului informatic cu calculatoare, pentru cresterea vitezei de lucru si a eficientei muncii si asigurarea unei retele intre departamentele din cadrul firmei;

- dotarea departamentului financiar-contabil cu o imprimanta de mare capacitate care sa asigure rapiditate in elaborarea rapoartelor contabile;

- organizarea unor instruiri periodice cu personalul din firma in asa fel incat toate persoanele care au in dotare calculatoare sa fie capabile sa le utilizeze eficient.

2.2.4. Circuitul si arhivarea documentelor

Ø      Pentru corespondensa de orice fel in cadrul societatii se stabileste de catre administrator adresa de corespondenta la sediul unde functioneaza societatea si se comunica membrilor si colaboratorilor.

Ø                Toate documentele, actele, publicatiile intrate sub orice forma in societate (posta, fax, curieri, note telefonice etc) vor fi inregistrate de catre secretar sau inlocuitorul acestuia.

Ø                Circuitul documentelor de intrare va fi de la secretar pentru inregistrare la administrator pentru a stabili cine se ocupa de rezolvarea lui si din nou la secretar pentru a-l transmite persoanei desemnate de acesta sa-l rezolve.

Ø      Circuitul documentelor de iesire va fi de la cel care-l intocmeste la secretar pentru

administrator spre aprobare, si de acolo la secretar pentru inregistrare si expediere.

Ø      Sarcinile de serviciu se primesc pe cale ierarhica, prin intermediul sefului direct.

Ø                Toate aceste acte se numeroteaza de catre compartimentul administrativ, fiind transmise tuturor celor interesati, cu semnatura de luare la cunostinta.

Descrierea procedurilor din punct de vedere a circuitului documentelor financiar contabile, precum si a arhivarii acestora este prezentata in anexa nr. 2.

Din punct de vedere al arhivarii pot remarca ca fiecare compartiment isi arhiveaya documentele,nu exista o persoana care sa fie desemnata a avea o astfel de atributie privind arhivarea documentelor, desi acest lucru ar fi util pentru o evidenta mai buna si pentru un acces mai usor la documentele economico+contabile.

Studiind circuitul si arhivarea documentelor la S.C. OIIA S.R.L. am constatat ca in cadrul departamentului financiar-contabil, circuitul actual al documentelor, precum si arhivarea acestora nu necesita imbunatatiri majore, insa din cauza personalului putin se intampla ca documentele sa ajunga tarziu la contabilitate, acest lucru ducand la inrautatirea evidentei contabile.Constatand acest lucru propun ca si imbunatatire a evidentei contabile selectia si angajare de personal.

Cap. III. Evidenta contabila a cheltuielilor la S.C. OIIA S.R.L. si posibilitati de imbunatatire a acestora

3.1. Fundamente teoretice ale contabilitatii cheltuielilor

Studiind literartura de specialitate am constatat ca nu exista divergente intre autori in ceea ce priveste definirea conceptuala a cheltuielilor.

Diversitatea de operatii economice, conduc la transformarea unor elemente ale patrimoniului economic, in rezultate economico-financiare, care :

In sens larg, se concretizeazt in cheltuieli care, in principiu semnifica o ,,saracire'' a firmei, generata fie de micsorarea unor elemente de active patrimoniale, fie de o crestere a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului conceptual IASC, cheltuielile reprezinta ,,diminuari ale beneficiilor economice, inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeazs in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari''.[7]

De asemenea, prin cheltuieli se intelege : ,,orice consum de resurse de munca vie si materializata, in urma caruia resursele isi schimba forma lor materiala initiala si devin produse, lucrari sau servicii care au valoare noua de intrebuintare si valoare economica noua'' Cheltuielile economico-sociale, iin general, sunt indisolubil legate si definite prin consumul de resurse tehnico-materiale si platile de mijloace banesti pe care le efectueazs unitatile economico-sociale in vederea obtinerii produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.

Dupa natura si destinatia lor, cheltuielile se structureaza in urmatoarele grupe si sub grupe de cheltuieli :

A. Cheltuieli de exploatare, care se fac in unitatile economice pentru activitatea profilului lor, din acestea facand parte :

- cheltuielile cu materiile prime, materiale si marfuri, care cuprind cheltuielile pentru : materii prime ; materiale auxiliare; combustibili; ambalaje; piese de schimb; seminte si materiale de plantat; obiecte de inventar; materiale nestocabile; marfurile vandute si alte cheltuieli.

- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti care cuprind cheltuielile pentru : intretineri si reparatii ; redevente, locatii de gestiune si chirii ; studii si cercetari ; cheltuieli cu colaboratorii externi, cu plata comisioanelor si onorariilor ; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate ; cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari ; cheltuieli de posta si taxe de telecomunicatii ; cheltuieli cu serviciile bancare si alte cheltuieli.

- cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele suportate de unitatea economica pentru : impozitul suplimentar pe salarii, pe cladiri, pe terenuri ; taxe asupra mijloacelor de transport  si altele.

- cheltuielile de personal care cuprind : salariile si alte drepturi de personal ; cheltuielile cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli de personal.

- alte cheltuieli de exploatare, care se fac pentru activitatea de profil a unitatilor si nu sunt cuprinse in grupele mentionate.

B. Cheltuieli financiare care cuprind : pierderile din creante legate de participatii ; pierderile din vanzarea titlurilor de plasament la un pret inferior pretului de cumparare ; diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize ; dobanzi curente aferente imprumuturilor primite si a altor datorii privind exercitiul curent ; sconturile acordate clientilor si alte cheltuieli financiare.

C. Cheltuieli exceptionale, care cuprind cheltuielile facute de unitatea economica care nu sunt determinate de activitatea normala si au caracter special, de exceptie, din ele facand parte : despagubirile ; amenzile ; perisabilitatile ; lipsurile de inventar ; donatiile acordate ; subventtiile acordate ; pierderile din debitori diversi ; privind activele cedate si altele.

D. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele cuprind : cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale ; cheltuieli cu amortizarile necorporale ; cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si pentru deprecierea activelor circulante ; cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si pentru deprecieri ; cheltuieli exceptionale privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecieri si pentru provizioanele reglementate.

E. Cheltuieli cu impozitul pe profit care reprezinta impozitul calculat asupra profitului impozabil si inclus ca o cheltuiala speciala in cheltuielile unitatilor economice care si-au programat si obtinut din activitatea lor un profit impozabil.

Conturile de cheltuieli[9]

Din clasa 6 'Conturi de cheltuieli' fac parte urmatoarele grupe de conturi:

60 'Cheltuieli privind stocurile',

61 'Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti',

62 'Cheltuieli cu alte servicii executate de terti',

63 'Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate',

64 'Cheltuieli cu personalul',

65 'Alte cheltuieli de exploatare',

66 'Cheltuieli financiare',

67 'Cheltuieli extraordinare',

68 'Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele'

69 'Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite'.

Conturile din clasa 6 'Conturi de cheltuieli' sunt conturi cu functie de activ. Conturile din clasa 6 'Conturi de cheltuieli' pot fi creditate in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu sumele transmise pe baza de decont. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121).

3.2. Evidenta contabila a cheltuielilor din exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de imobilizari corporale. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate.

Structura si evolutia principalelor elemente ale cheltuielilor de exploatare este preyentata in tabelul urmator:

Tab. 1. Structura si evolutia cheltuielilor de exploatare - lei -

Fig.1. Diagrama structurala a principalelor cheltuieli de exploatare pentru anul 2007.

Din categoria cheltuielilor de exploatare ponderea cea mai mare o reprezinta cheltuielile privind mafurile - contul 607, cheltuiala care este aferenta vanzarilor de marfuri prezentata in tabelul numarul 2.

Tab.2. Evolutia cheltuielilor de exploatare

- lei -

Fig.2. Diagrama cheltuielilor cu marfa raportata la cheltuielile de exploatare totale

Modalitati de contare a cheltuielilor de exploatare regasite la firma analizata:

Tab.3. Inregistrarea descarcarii cheltuielilor cu combustibili, realizate pe baza bonului de consum

Tab.4. Inregistrarea descarcarii cheltuielilor privind piesele de schimb, realizate pe baza bonului de consum.

Tab.5. Inregistrarea descarcarii cheltuielilor cu alte materiale consumabile, realizate pe baza bonului de consum

Tab.6. Inregistrarea privind trecerea pe cheltuieli a obiectelor de inventar, realizate pe baza procesului verbal de dare in folosinta a valorii de inventar.

Tab.7. Inregistrare privind trecerea pe cheltuieli a materialelor nestocate, realizate pe baza facturilor emise de furnizori.

Tab.8. Inregistrarea pe cheltuieli a costurilor privind energia si apa, realizate in baza facturilor emise de furnizorii de utilitati.

Tab.9. Inregistrarea pe cheltuieli a descarcarii costurilor marfurilor, in baza documentelor din gestiune.

Tab.10. Inregistrarea pe cheltuieli a intretinerilor si reparatiilor in baza facturii emise de prestatorii

Tab.11. Inregistrarea pe cheltuieli a chiriilor pe baza facturii emise de proprietar.

Tab.12. Inregistrarea pe cheltuieli a primelor de asigurare in baza contractului de asigurare.

Tab.13. Inregistrarea pe cheltuieli a costurilor privind reclama, publicitate si protocol pe baza de factura emisa de furnizori.

Tab.14. Inregistrarea pe cheltuieli a costurilor privind deplasarile inregistrate pe baza decontului de deplasare.

Tab.14. Inregistrarea pe cheltuieli a costurilor cu taxele postale si telecomunicatii pe baza de factura emisa de furnizor.

Tab.15. Inregistrarea pe cheltuieli a comisioanelor bancare pe baza de extras bancar

Tab.16. Inregistrarea pe cheltuieli a serviciilor executate de terti pe baza de factura.

Tab.17. Inregistrarea pe cheltuieli a altor taxe, impozite si varsaminte asimilate

Tab.18. Inregistrarea pe cheltuieli a cheltuielilor cu personalul in baza statelor de salarii.

Tab.19. Inregistrarea pe cheltuieli a asigurarilor sociale si protectie sociala in baza statelor de salarii

Tab.20. Inchiderea conturilor de cheltuieli exemplificate mai sus:

3.3. Evidenta contabila a cheltuielilor financiare

In categoria cheltuielilor financiare se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exrcitiului financiar, dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs, sconturile acordate clientilor, alte cheltuieli financiare.

Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66 ,,Cheltuieli financiare''. In acest scop se debiteaza conturile de ,,cheltuieli''(6xx) si se crediteaza conturile care evidentiaza natura cheltuielii (conturi de dobanzi, conturi de datorii, conturi de creante, conturi de trezorerie).

La societatea analizata se regasesc cheltuieli cu dobanzi aferente leasing-urilor financiare pentru autovehicole, cheltuieli cu dobanzi aferente creditului bancar precum si cheltuieli privind diferentele de curs valutar.

Tab.21. Evolutia tabelara a cheltuielilor financiare.

- lei -

Fig. 3 Diagrama cheltuielilor financiare

Dupa cum se observa si in fig. nr. 3 cheltuielile financiare au cunoscut o crestere excesiva in anul 2006 datorita angajarii unui credit bancar care genereaza cheltuieli financiare mari cu dobanzile bancare.

3.4. Evidenta contabila a cheltuielilor extraordinare

In general, cheltuielile extraordinare, sunt formate din pierderile din calamitati si exproprieri de active (alte evenimente extraordinare).

Evidenta cheltuielilor extraordinare se tine cu ajutorul contului 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare'', in debitul caruia se inregistreaza valoarea pierderilor din calamitati, exproprierea de active, prin creditul conturilor de active: 211,,Terenuri si amenajari de terenuri''; 212 ,,Constructii''; 213 ,,Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii''; 214,,Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorii umane si materiale si alte active corporale''; 231,,Imobilizari corporale in curs''; 301,, Materiale''; 302,,Materiale consumabile''; 303,,Materiale de natura obiectelor de inventar''; 341,,Semifabricate''; 345,,Produse finite''; 361,,Animale si pasari''; 371,,Marfuri''; 381,,Ambalaje''.

In cadrul societatii S.C. OIIA S.R.L. nu se regasesc aceste tipuri de cheltuieli.

In cazul in care ar fi necesara inregistrarea unor astfel de operatiuni, acestea se inregistreaza astfel :

- debitori prescrisi si insolvabili scosi din evidenta

671,,Cheltuieli privind calamitatile si 461 ,,Debitori diversi''

alte evenimente extraordinare''

- inchidere cont de cheltuieli extraordinare

121 ,,Profit si pierdere'' = 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile 

si alte evenimente extraordinare''

3.5. Posibilitati de imbunatatire a evidentei contabile a cheltuielilor

In urma analizei efectuate la S.C. OIIA S.R.L pentru evidentierea corecta a cheltuielilor se impun urmatoarele imbunatatiri:

Ø          organizarea corespunzatoare a procesului de culegere, transmitere si prelucrare a datelor din documentele primare;

Ø          obtinerea unor informatii cat mai riguroase si operative astfel incat cheltuielile sa poata fi incadrate corect in functie de natura lor, respectiv cheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare;

Ø          evidentierea cheltuielilor din documentele primare pe conturi analitice pentru asigurarea premiselor necesare dezvoltarii functiei de control a contabilitatii;

Ø          culegerea, transmiterea si prelucrarea riguroasa a datelor astfel incat acestea sa nu permita posibilitatea producerii erorilor si denaturarii rezultatelor;

Ø          posibilitatea prestarii unor servicii de calitate prin perfectionarea produselor software utilizate in conditiile respectarii principiilor si standardelor contabilitatii;

Ø          respectarea normelor interne privind circuitul documentelor;

Ø          pregatirea si formarea personalului din cadrul departamentului financiar-contabil.

Cap. IV. Evidenta contabila a veniturilor la S.C. OIIA S.R.L si posibilitati de imbunatatire a acestora

4.1. Fundamente teoretice a contabilitatii veniturilor

In principiu, veniturile, semnifica o ,,imbogatire'' a firmei, fie prin cresterea unor elemente de active patrimoniale, fie printr-o micsorare a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului conceptual IASC, veniturile reprezinta ,,cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale asociatilor''.[11]

a)     In sens restrans, se concretizeaza in :

profit, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile (V) sunt mai mari decat cheltuielile (C).

pierdere, daca intr-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile (V) sunt mai mici decat cheltuielile (C).

In situatiile financiare ale intreprinderii, rezultatele economico-financiare ale acestora sunt sintetizate, sistematizate si prezentate in ,, Contul anual de profit si pierdere''.

In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse.

Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate.

Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi: vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:[12]

a) venituri din exploatare, care cuprind:

Ø       venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

Ø       venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit si pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):

Ø       venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale ;

Ø       venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea;

Ø       alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare;

b) venituri financiare, care cuprind:

Ø       venituri din imobilizari financiare;

Ø       venituri din investitii financiare pe termen scurt;

Ø       venituri din creante imobilizate;

Ø       venituri din investitii financiare cedate;

Ø       venituri din diferente de curs valutar;

Ø       venituri din dobanzi;

Ø       venituri din sconturi obtinute:

Ø       alte venituri financiare.

Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata de obicei, printr-un acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.

c) venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de polite in urma
producerii unor calamitati).

Venituri din vanzari de bunuri

In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, catre clienti.

Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Ø       persoana juridica a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce

decurg din proprietatea asupra bunurilor;

Ø       persoana juridica nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor; si veniturile si, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate.

Venituri din prestarea de servicii

Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.

Venituri din dobanzi, redevente si dividende

Veniturile din dobanzi, redevente si dividende se recunosc astfel:

Ø       dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente;

Ø       redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului; si - dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa;

Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.

Conturile de venituri

Din clasa 7 'Conturi de venituri' fac parte urmatoarele grupe:

70'Cifra de afaceri';

71 'Variatia stocurilor';

72 'Venituri din productia de imobilizari';

74 'Venituri din subventii de exploatare';

75 'Alte venituri din exploatare';

76 'Venituri financiare';

77 'Venituri extraordinare';

78 'Venituri din provizioane'.

Conturile din clasa 7 'Conturi de venituri' sunt conturi cu functie de pasiv cu exceptia contului 711 'Venituri din productia stocata' care este bifunctional.

Conturile din clasa 7 'Conturi de venituri' pot fi debitate, in cursul perioadei. cu veniturile realizate din operatii de participare transferate coparticipantilor.

La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121).

4.2. Evidenta contabila a veniturilor din exploatare

In modelul de contabilitate, din tara noastra, criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si cele extraordinare, sunt realizate in momentul constatarii, dupa caz.

Din categoria veniturilor din exploatare ponderea cea mai mare la societatea analizata, o reprezinta veniturile din vanzarea marfurilor - contul 707, aceste venituri reprezentand elementul principal al cifra de afaceri.

Tab.1. Prezentarea veniturilor totale din exploatare si a cifrei de afaceri:

- lei - 

Fig.1. Diagrama cifrei de afaceri raportata la veniturile din exploatare totale:

In fig. nr. 1 observam ca ponderea cea mai mare a veniturilor din exploatare o reprezinta cifra de afaceri, care a crescut de la un an la altul, datorita:

imbunatatirii ofertei generale a firmei astfel incat aceasta sa raspunda cat mai bine cererii pietii;

dezvoltarea retelei de clienti;

sustinerea vanzarilor prin constituirea de stocuri pentru grupele importante de produse;

cresterea eficientei echipei de vanzari;

cresterea cererii pe piata pentru marfurile comercializate de firma.

Tipurile de inregistrari care intervin sunt:

- veniturile realizate cu ocazia vanzarii produselor, lucrarilor, prestarilor de servicii si marfurilor:

4111 Clienti = 70 Cifra de afaceri (la pretul de vanzare)

4427 TVA-colectata

- inchiderea conturilor de venituri:

70 Cifra de afaceri (la pretul de vanzare)= 12 Rezultatul exercitiului financiar

Exemplu: In cazul vanzarilor de marfuri, a prestariilor de servicii si inchiderii conturilor de venituri se efectueaza urmatoarele inregistrari, in baza facturilor emise catre clienti, facturi care au la baza contracte incheiate intre S.C. SRPA S.R.L. si acestia:

Tab.2. Inregistarea vanzarilor de marfuri si a prestarii de servicii

Tab.3. Inregistrari privind inchiderea celor doua tipuri de venituri regasite este urmatoarea:

- inchidere venituri din vanzarea marfurilor

- inchiderea veniturilor din prestari servicii

4.3. Evidenta contabila a veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din participatii, titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, creante imobilizate, diferentele de curs valutar, dobanzile cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri financiare.

Toate operatiunile privind veniturile financiare sunt inregistrate prin creditarea conturilor din grupele 76 ,,Venituri financiare'' si debitarea conturilor care evidentiaza natura veniturilor dobandite (conturi de creante, conturi de trezorerie si alte conturi).

La societatea analizata se regasesc venituri din diferente de curs aferente leasing-urilor financiare si creditelor bancare precum si venituri din dobanzi.

Tab.2. Evolutia tabelara a veniturilor financiare.

- lei -

Fig.2. Diagrama veniturilor financiare

In fig. nr. 2 se obseva o scadere a veniturilor financiare, datorate fluctuatiilor cursului valutar si a scaderii dobanzilor aferente disponibilitatilor din conturile bancare ale societatii.

4.4. Evidenta contabila a veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare sunt daunele pretinse de detinatorii de polite in urma producerii unor calamitati.

Veniturile extraordinare sunt venituri rezultate din compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte evenimente extraordinare.

Evidenta veniturilor extraordinare se tine cu ajutorul contului 771,,Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare'', in creditul caruia se inregistreaza subventiile primite sau de primit, ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare, prin debitul conturilor 512,,Conturi curente la banci'', respective de pasiv 445,,Subventii''.

Desi la firma studiata nu am intalnit venituri extraordinare consider ca este important sa le prezint ca functionalitate a contului si inregistrare.

De exemplu:

- reflectarea sumelor incasate din penalitati in contabilitatea patrimoniala

5121 ,,Conturi la banci in lei'' = 771 ,,Venituri din subventii pentru evenimente

extraordinare si altele similare''

- inchiderea contului de venituri

771 ,,Venituri din subventii pentru evenimente = 121 ,,Profit si pierdere''

extraordinare si altele similare''

4.5. Posibilitati de imbunatatire a evidentei contabile a veniturilor la S.C. OIIA S.R.L.

In urma analizei efectuate la S.C. OIIA S.R.L pentru evidentierea corecta a veniturilor se impun urmatoarele imbunatatiri:

Ø       organizarea corespunzatoare a procesului de culegere, transmitere si prelucrare a datelor din documentele primare;

Ø       obtinerea unor informatii cat mai riguroase si operative astfel incat cheltuielile sa poata fi incadrate corect in functie de natura lor, respectiv venituri din exploatare, financiare si extraordinare;

Ø       evidentierea veniturilor din documentele primare pe conturi analitice pentru asigurarea premiselor necesare dezvoltarii functiei de control a contabilitatii;

Ø       culegerea, transmiterea si prelucrarea riguroasa a datelor astfel incat acestea sa nu permita posibilitatea producerii erorilor si denaturarii rezultatelor;

Ø       posibilitatea prestarii unor servicii de calitate prin perfectionarea produselor software utilizate in conditiile respectarii principiilor si standardelor contabilitatii;

Ø       respectarea normelor interne privind circuitul documentelor;

Ø       pregatirea si formarea personalului din cadrul departamentului financiar-contabil

Ø       intocmirea unor proceduri de salvare si arhivare mai performante;

Ø       crearea unui sistem informatic de legatura pentru transferul automat in contabilitate a facturilor de vanzare a marfurilor emise din gestiune;

Ø       clasarea, ordonarea documentelor care stau la baza inregistrarilor contabile.

Cap. V. Implicatiile evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor la S.C. OIIA S.R.L.

5.1. Rezultatul exercitiului financiar al S.C. OIIA S.R.L oglinda activitatii societatii

Conturile de venituri si cheltuieli se mai numesc si conturi de rezultate, deoarece pe baza datelor inscrise in aceste conturi, la sfarsitul perioadei de gestiune, se stabilesc rezultatele financiare. Prin rezultat, din punct de vedere financiar contabil, se intelege profitul sau pierderea obtinuta. [15]

Profitul sau pierdere, adica rezultatul, se determina lunar, ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor. Determinarea rezultatului contabil se face in vederea evidentierii eficientei activitatii societatii si in vederea determinarii bazei de plecare pentru calculul rezultatului fiscal, cel supus impozitului. Rezultatul exercitiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar si impozitul pe profit.

Rezultatul curent reprezinta diferenta dintre veniturile din exploatare si veniturile financiare, pe de o parte, si cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare, pe de alta parte.

Rezultatul extraordinar reprezinta diferenta dintre veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operatii efectuate de unitate care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia.

Prin urmare, rezultatul exercitiului este tocmai soldul final (debitor sau creditor) al contului 121 ,,Profit si pierdere'', care preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli.

Modalitati de stabilire a rezultatului exercitiului financiar

Rezultatul financiar se determina ca diferenta intre veniturile totale realizate din activitatea financiara si cheltuielile totale aferente.

Pentru stabilirea rezultatului exercitiului financiar la S.C. OIIA S.R.L. vom realiza acest calcul pe baza informatiilor prezentate in tabelul nr.1.

Tab.1.Structura si evolutia veniturilor totale din exploatare, financiare si extraordinare.

- lei -

Astfel, veniturile totale au crescut de la o perioada la alta, cu 303.431 lei in anul 2006 si cu 794.913 lei in anul 2007, indicii de crestere cu baza fixa fiind de 1,17 si respectiv 1,45.

In anul 2007 fata de anul 2006 indicele de crestere cu baza in lant a fost de 1,24, fiind superior celui din anul 2005.

Cresterea veniturilor totale este determinata in primul rand de cresterea veniturilor din exploatare, care au inregistrat indici de crestere cu baza fixa superiori fata de cei aferenti veniturilor totale, adica 1,18 fata de 1,17 in anul 2005 si 1,46 fata de 1,45 in anul 2007. Aceeasi tendinta se regaseste si in cazul indicilor cu baza in lant.

Veniturile din exploatare au crescut datorita majorarii cifrei de afaceri de la un an la altul ajungand de la 1.742.435 lei la 2.055.988 lei in anul 2006 si la 2.545.209 lei in anul 2007, indicii de crestere cu baza fixa fiind de 1,18 si respectiv 1,32. Avand in vedere ca in componenta acestui indicator intra veniturile din vanzarea marfurilor, care reprezinta activitatea de baza a societatii analizate, rezulta faptul ca activitatea s-a dezvoltat, ceea ce denota cresterea vanzarilor de piese auto (rulajele creditoare ale contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" au crescut de la un exercitiu la altul).

Tab.2. Evolutia veniturilor totale in perioada 2004-2006

- lei -

Fig.1. Diagrama veniturilor totale

Dupa cum se poate observa in graficul numarul 1, in anul 2007 veniturile totale, au cunoscut o crestere fata de anii anteriori.

De asemenea cheltuielilor totale din exploatare, financiare si extraordinare sunt prezentate ca structura si evolutie.

Tab.3. Structura si evolutia cheltuielilor totale din exploatare, financiare si extraordinare

- lei -

Cheltuielile societatii in perioada analizata au urmat ca si veniturile cu un trend crescator, cresterea acestora datorandu-se atat cresterii volumului de activitate, in special a vanzarilor de marfuri dar si a inregistrarii unor cheltuieli noi sau a majorarii unora de la un an la altul.

Cheltuielile totale asa dupa cum rezulta din tabelul de mai sus au crescut 327.480 lei in anul 2006 fata de anul 2005 si cu 806.622 lei in anul 2007 fata de aceeasi baza de raportare. Indicii de crestere cu baza fixa sunt superiori fata de indicii de crestere a veniturilor, respectiv 1,19 fata de 1,17 in exercitiul 2006 si 1,47 fata de 1,45 in exercitiul financiar 2007.

Analizand cheltuielile in structura lor constatam ca cele financiare au inregistrat o crestere mare de la 42.510 lei in anul 2005 la 164.722 lei in anul 2006 si la 153.911 lei in anul 2007, indicii de crestere cu baza fixa fiind de 3,88 si 3,62.

Elementul de cheltuieli in cadrul cheltuielilor financiare care a determinat aceasta evolutie este "cheltuieli privind dobanzile" datorate si platite Bancii Comerciale Romane pentru linia de credit global de exploatare angajata in vederea finantarii curente. Plafonul angajat initial a fost de 270.000 lei in anul 2005, crescand in exercitiul financiar 2007 la 450.000 lei.

Tab.4. Evolutia cheltuielilor totale in perioada 2005-2007

- lei -

Fig.2.Diagrama cheltuielilor totale

In stabilirea rezultatelor financiare ale exercitiului se urmaresc :

Ø       obtinerea totalului veniturilor din exploatare si a totalului cheltuielilor din exploatare, in vederea determinarii rezultatului activitatii din exploatare;

Ø       obtinerea totalului veniturilor financiare si a totalului cheltuielilor financiare, precum si a rezultatelor activitatii financiare, ca diferenta dintre ele;

Ø       obtinerea totalului veniturilor extraordinare si a totalului cheltuielilor extraordinare, precum si a rezultatului activitatii extraordinare, ca diferenta dintre ele;

Ø       stabilirea rezultatului brut al exercitiului care este profitul brut sau pierderea bruta;

Ø       calculul impozitului pe profit sub forma unei cote (de ex.,16%) asupra rezultatului activitatii (profitu brut) si trecerea acestuia la cheltuielile cu impozitul pe profit (691=441);

Ø       debitarea contului 121 ,,Profit si pierderi'' si creditarea contului 691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit'', care se soldeaza (121=691);

Ø       stabilirea rezultatului net al activitatii,respectiv profitul net sau pierderea neta, ca diferenta dintre rezultatul brut (profitul brut) si impozitul pe profit;

Importanta evidentei contabile a veniturilor si chelt 545d34f uielilor asupra stabilirii corecte a rezultatului exercitiului financiar

Obiectivul contabilitatii generale este de a intocmi documentele de sinteza sau conturile anuale, respectiv:

Bilantul;

Contul de Profit si Pierdere;

Anexe la bilant

pentru a prezenta rezultatul si situatia patrimoniului la ichiderea exercitiului.

Prin conturile anuale se va crea o ,,imagine fidela'' a patrimoniului si a rezultatului.

Operatiile de inchidere a exercitiului sunt orientate spre prezentarea unui rezultat si a unui bilant exact si acestea se refera la :

Ø      Centralizarea datelor din conturi prin balanta si deci verificarea exactitatii inregistrarilor din conturi ;

Ø      Inventarierea patrimoniului pentru verificarea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ;

Ø      Calculul amortizarii si provizioanelor ;

Ø      Intocmirea ultimei balante a conturilor ;

Ø      Completarea bilantului si a contului de rezultate.

Avand in vedere aceste aspecte putem spune ca un rol foarte important in stabilirea corecta a rezultatului exercitiului financiar il constituie evidentierea si inregistrarea corecta atat a veniturilor cat si a cheltuielilor, deoarece profitul impozabil al societatii este calculat ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se aduna cheltuielile nedeductibile.

Astfel, ,,Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efctuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare''. [16]

Un rol important privind corectitudinea inregistrarilor contabile, a veniturilor si chelt 545d34f uielilor ii revine personalului din departamentul financiar-contabil care trebuie sa fie unul specializat, preocupat de perfectionarea continua privind cunosterea legislatiei in vigoare.

5.2. Evolutia rezultatului exercitiilor financiare in perioada 2005 - 2007 la S.C. OIIA S.R.L.

In anexa nr. 3, prezentam in forma centralizata conturile de profit si pierdere aferente perioadei analizate, respective anii 2005, 2006 si 2007, care au stat la baza analizei evolutiei rezultatelor prezentate mai jos.

5.2.1. Evolutia rezultatului din exploatare

Tab.5. Dinamica rezultatului din exploatare

- lei -

Fig.3. Diagrama rezultatului din exploatare

.

In fig. nr. 5 se observa o crestere a rezultatului brut din exploatare de la un an la altul, acesta fiind determinat ca diferenta intre veniturile totale din exploatare si cheltuielile totale din exploatare

5.2.2. Evolutia rezultatului financiar

Tab.6. Dinamica rezultatului financiar

- lei -

Fig.4. Diagrama rezultatului financiar

In cadrul analizei la S.C. OIIA S.R.L. se observa ca societatea a inregistrat in fiecare an pierderi financiare.

5.2.3. Evolutia rezultatului brut

Evolutia diferentiata a veniturilor si cheltuielilor in perioada analizata a determinat si variatia rezultatelor corespunzatoare celor patru nivele ale contului de profit si pierdere.

Din tabelul si graficul urmator rezulta dinamica acestor indicatori a caror marime este prezentata sintetic in tabelul urmator.

Tab.7. Dinamica rezultatului brut

- lei -

Fig.5. Evolutia rezultatelor in exercitiile financiare analizate

Din examinarea in structura a rezultatului se remarca faptul ca rezultatul financiar in fiecare an este reprezentat de o pierdere care in anul 2006 a inregistrat o crestere de 5,11 ori fata de nivelul aferent anului 2005 iar in anul 2007 cresterea a fost mai mica, respectiv de 4,7 ori. Pierderea financiara este datorata cheltuielilor cu dobanzile inregistrate care nu au putut fi compensate de veniturile financiare care au o marime relativ mica, respectiv 10.337 lei in 2005, 165 lei in 2006 si 2.476 lei in anul 2007, fiind reprezentate in principal de venituri din dobanzi bonificate de banca la disponibilitatile existente in conturile bancare.

Rezultatul din exploatare a influentat rezultatul brut al exercitiilor in sensul cresterii acestuia, inregistrand in anul 2006 un indice de crestere de 2,51 si 2,50 in exercitiul financiar al anului 2007.

Rezultatul brut a inregistrat o descrestere de la 39.732 lei la 15.634 lei in anul 2006 si la 28.025 lei in anul 2007, reducerea fiind determinata de evolutia negativa a rezultatului financiar.

Rezultatul net determinat ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit a inregistrat de asemenea o reducere de la 31.059 lei la 10.723 lei in 2006 si la 21.519 lei in 2007.

Remarcam faptul ca in exercitiul financiar 2007 a avut loc o imbunatatire a indicatorilor rezultat brut si rezultat net prin faptul ca s-au inregistrat cheltuieli financiare mai mici pe fondul mentinerii la un nivel relativ constant al rezultatului din exploatare.

Analiza altor solduri intermediare de gestiune

Prezentam in tabelul urmator si alti indicatori importanti in analiza economico-financiara care rezulta din contul de profit si pierdere:

Tab.8. Dinamica indicatorilor analizati

Pentru analiza indicatorilor studiati in tabelul nr. 8 au fost utilizate date din contul de profit si pierdere prezentat in anexa nr. 3.

a)         Marja comercial - reprezentand valoarea nou creata in sfera comertului en gros, a inregistrat la fel ca veniturile din vanzarea marfurilor o crestere in anul 2006 cu 410.526 lei si cu 313.032 lei in anul 2007, indicii de crestere fata de nivelul anului 2005 fiind de 1,77 si respectiv 1,59.

Prin raportarea acesteia la veniturile din vanzarea marfurilor se obtine ponderea marjei brute, care a inregistrat cota de 30,7% in anul 2005; 46,0% in anul 2006 si 37,0% in exercitiul financiar 2007.

In cazul societatii analizate, majorarea marjei comerciale atat in suma absoluta cat si in marimi relative a fost determinata de modificarea structurii marfurilor vandute, in favoarea celor cu preturi mai mari. Acest fapt este benefic, indicand dezvoltarea activitatii comerciale si dand posibilitatea firmei sa inregistreze profit la sfarsitul exercitiilor financiare analizate.

Cresterea marjei comerciale a fost asigurats in mod direct si de costurile de achizitie a marfurilor, a caror pondere in totalul veniturilor din vanzarea marfurilor a scazut de la o perioada la alta de la 69,2% in primul an la 53,9% si respectiv 62,9% in anii urmatori.

b)     Valoarea adaugata - a inregistrat cresteri de la o perioada la alta fiind influentata in sens pozitiv de marja comerciala precum si de veniturile obtinute din diverse prestari de servicii si alte activitati. Marimea acestora din urma fiind mica, putem concluziona ca valoarea adaugata a fost influentata in cea mai mare parte numai de marja comerciala. Tendinta de crestere a acestui indicator denota dezvoltarea activitatii totale a firmei si asigura obtinerea unui rezultat din exploatare pozitiv, respectiv profit.

c)      Excedentul brut din exploatare - are valoare pozitiva, ceea ce denota faptul ca societatea are capacitatea sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa faca fata obligatiilor fiscale.

Toti cei trei factori determinanti, adica: valoarea adaugata, cheltuielile cu personalul si impozitele, taxele si varsamintele asimilate au operat in sensul cresterii excedentului brut din exploatare, astfel: primul indicator a influentat in mod direct prin cresterea sa, iar ceilalti doi in mod indirect prin reducerea nivelelor in anii 2006 si 2007.

Desi aparent reducerea cheltuielilor cu personalul este benefica, asigurand pentru scurt timp un excedent brut din exploatare, trebuie analizate cauzele acestei reduceri.

In cazul acestei societati analizate, este vorba de o reducere a cheltuielilor cu personalul cauzata de reducerea numarului de personal salariat din cadrul compartimentului comercial, fapt ce poate determina in viitor scaderea veniturilor din vanzarea marfurlilor.

d)     Excedentul brut financiar - a inregistrat valori negative, prezentand o reducere din ce in ce mai mare. Sensul negativ este determinat de cheltuielile financiare reprezentate de dobanzile inregistrate de firma pentru creditul angajat, iar cresterea acestora se datoreaza majorarii plafonului de credite in exercitiile financiare 2006 si 2007. Veniturile financiare inregistrate din diferente de curs si din dobanzile bonificate de banca la disponibilitatile din conturi sunt mici, neavand vreun rol in determinarea tendintei excedentului brut financiar.

e)     Excedentul brut curent - masoara volumul rezultatului obtinut in activitatea curenta si a inregistrat crestere de la o perioada la alta cu 81.563 lei in anul 2006 fata de nivelul aferent anului 2005 si cu 65.683 lei in anul 2007. Ritmul de crestere a fost mai mare in anul 2006 fata de anul de baza decat in anul 2007, factorii de influenta fiind:

excedentul brut din exploatare, care a influentat in sensul cresterii cu 346.825 lei in anul 2005, cu 560.772 lei in anul 2006 si cu 531.770 lei in anul 2007;

excedentul brut financiar, care a influentat in sensul scaderii excedentului brut curent cu 32.173 lei, 164.557 lei si 151.435 lei.

f) Pentru ca excedentul brut extraordinar a inregistrat doar in anul 2007 o valoare nesemnificativa, adica (-170) lei, excedentul brut total este sensibil egal cu excedentul brut curent, urmand acelasi trend.

g) Rezultatul inaintea dobanzii si a impozitului pe profit - inregistreaza de asemenea o crestere influentata in mod direct de excedentul brut curent care are in exercitiile financiare analizate marimi suficient de mari astfel incat dupa imputarea cheltuielilor cu dobanzile si a celor cu impozitul pe profit permite obtinerea de profit.

h) Capacitatea de autofinantare - reprezinta surplusul de resurse de finantare rezultat din exploatare si a inregistrat o tendinta de crestere de 1,05 ori in anul 2006 si 1,40 ori in anul 2007 (fata de anul de baza 2005).

Cresterea capacitatii de autofinantare a fost asigurata in primul rand de amortizarile imobilizarilor, care s-au majorat anual, atat ca urmare a procesului normal de amortizare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniu inainte de perioada analizata, cat si a amortizarii mijloacelor fixe achizitionate din surse proprii sau prin leasing financiar in anul 2006 si 2007 (intrari noi de mijloace fixe).

Din compararea indicilor de crestere cu baza in lant, de la un an la altul, rezulta faptul ca ritmul de crestere al indicatorilor analizati a fost mai mare in anul 2006 fata de nivelele anului 2005, decat cei aferenti anului 2007 fata de cei din anul 2006. Acest lucru este determinat in primul rand de reducerea marjei comerciale in anul 2007 fata de anul 2006.

i) Rezultatul net al exercitiului - comesureaza rezultatul final al activitatii dupa plata impozitului pe profit si a inregistrat o scadere usoara atat in anul 2006 cat si in anul 2007 la sumele de 10.723 lei si respectiv 21.519 lei fata de 31.059 lei rezultat net inregistrat in exercitiul financiar 2005.

Concluzii si propuneri

In urma analizei efectuate, pot fi formulate unele concluzii si se pot prezenta punctele tari si cele slabe privind evidenta contabila a veniturilor si chelt 545d34f uielilor.

Activitatea societatii s-a dezvoltat, acest fapt fiind semnalat atat de cresterea activului bilantier de la un an la altul, cat si a cifrei de afaceri care a ajuns la 2.290.132 lei la sfarsitul anului 2007, fata de 1.741.494 lei in anul 2004. Cresterea in suma de 548.638 lei, respectiv cu 31,5% se datoreaza atat extinderii retelei de clienti si a sustinerii vanzarilor cu stocuri aprovizionate ritmic, cat si ca urmare a politicii comerciale si de marketing promovata de managementul firmei ceea ce a determinat modificarea structurii marfurlilor vandute in favoarea celor care practica adaosuri comerciale mai mari.

In anul 2006 firma a efectuat achizitionarea de autovehicole necesare desfasurarii activitatii de baza, in sistem de leasing financiar, consolidandu-si in acest fel postul active imobilizate, care a crescut in anul 2006. Cresterea parcului auto propriu asigura premisele cresterii activitatii comerciale, prin utilizarea autovehicolelor in procesul desfacerii marfurilor in teritoriu.

Cheltuielile totale au inregistrat ritmuri de crestere mai mari decat veniturile totale. In structura, la nivelul de exploatare veniturile au crescut intr-un ritm mai mare, asigurand in acest fel un excedent din exploatare superior, dar la nivelul financiar cheltuielile financiare au fost cele care au crescut intr-un ritm mai mare.

Prin cresterea cifrei de afaceri s-a asigurat cresterea marjei comerciale, ceea ce a determinat cresterea excedentului brut din exploatare si a excedentului brut total.

Rezultatul brut-respectiv profitul din exploatare a acoperit pierderea financiara si cea de la nivelul extraordinar, permitand obtinerea de profit la nivelul global.

Profitul net a suferit o reducere in anul 2006 de la 31.059 lei la 10.723 lei, determinata in special de cheltuielile financiare care au crescut datorita angajarii liniei de credite la plafonul aprobat, dar a crescut in anul 2007 la suma de 21.519 lei.

Capacitatea firmei de a obtine profit este subliniata si de indicatorul rentabilitate care a fost determinat (mai sus) in mai multe moduri.

Astfel, la nivelul de exploatare, rentabilitatea neta a inregistrat cresteri de la un an la altul fiind influentata de cresterea rezultatului din exploatare. La randul sau acest indicator a fost influentat pozitiv de marja comerciala.

Rentabilitatea economica, a carui nivel a fost calculat in functie de mai multi factori (indicatori economico-financiari), a inregistrat o reducere in anul 2006 fata de nivelul aferent anului 2005 si apoi o usoara crestere in anul 2007.

Reducerea din anul 2006 a fost determinata de obtinerea unui profit brut si net mai mic, ca urmare a pierderii financiare amintite.

Prin prisma valorii adaugate si a cifrei de afaceri, rentabilitatea economica a crescut in anul 2006 mai mult decat in anul 2007, cresterea fiind influentata direct de adaosurile comerciale practicate precum si de costul marfurilor vandute.

In vederea imbunatatirii activitatii si a situatiei economico-financiare, pe baza concluziilor formulate se poate prezenta managementului societatii o suita de propuneri menite sa duca la consolidarea pozitiei pe care o detine firma.

In domeniul financiar se impune :

- Efectuarea unei analize pe elemente de cheltuieli, in vederea identificarii acelor cheltuieli care pot fi reduse, asigurand astfel obtinerea unui excedent din exploatare mai mare si implicit o rentabilitate mai mare.

Acest fapt va permite suportarea unor cheltuieli financiare mai mari in cazul in care societatea va solicita credite bancare suplimentare, obtinandu-se la nivel global profit.

Bibliografie

1.Feleaga L.,  Feleaga, N., - Contabilitatea Financiara o abordare europeana si internationala vol. 1. (Contabilitate financiara fundamentals; Contabilitatea ca joc social), Editura InfoMega, Bucuresti, 2005

2.Feleaga L., Feleaga, N., - Contabilitatea Financiara o abordare europeana si internationals vol. II. (Contabilitate financiara aprofundata; Elemente de inginerie contabila in contextul referentialului international), Editura InfoMega, Bucuresti, 2005

3.Feleaga L.,  Feleaga, N., - Contabilitatea Financiara o abordare europeana si internationals vol. II. (Contabilitate financiara aprofundata; Elemente de inginerie contabila in contextul referentialului international), Editura InfoMega, Bucuresti, 2005.

4.Isfanescu, A.,Stanescu, C., Baicus, A.,(1999) - Analiza economico- financiar,Editura Economica, Bucuresti

5.Isfanescu, A.,(coordonator) (1999)- Ghid practic de analiza economico-financiara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti.

6.Loslea, A., (2004)- Contabilitatea financiara, Facultatea Dimitrie Cantemir, Tg. Mures.

7.Nae, C., Plesea, D., - Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii si a microintreprinderilor, Editura Ecran Magazin, 2004

8.Pop, A., (2002)- Contabilitatea financiara Romaneasca, Directivele contabile europene,standardele internetionale de contabilitate, Editura Intelcredo.

9.Oprea, C., Carstea, Gh.,(2002)-Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor,Editura Genicod,Bucuresti.

10.Peroclton, C., Dubrulle, L., (2002)- Contabilitatea financiara, Editia in limba romana coordonta de: Maria Niculescu, Alin Burland, Editura Economica.

11.Plesa, D., (2001)- Bazele contabilitatii,Editura Ominia Uni S.A.S.T.,Brasov.

12.Ristea, M., (2004)- Contabilitatea financiara a intreprinderii,Editura Universitara, Bucuresti.

13.Rus, I., (2005)- Bazele contabilitatii.

Standardele Internationale de Contabilitate 2001, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag. 1481.

15.***, Culegere de prelegeri privind managementul in organizatiile cooperatiste mestesugaresti,Editura Amo Business Press, Bucuresti,2001.

16.***, Reglementari contabile pentru agentii economici, Editura Economica, Bucuresti.

17.***, Ordinul 306/2002 privind aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

18.***, Legea contabilitatii nr.82/1991 republigata, modificata de O.G.nr.61/2001.

19.***, OMF 1752/17.11.2005, Publicat in Monitorul Oficial 1080 bis partea I.