Lucrare de licenta - Mixul de marketing aplicat in proiectul "Educatie prin teatru"

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE Marketing

Mixul de marketing aplicat in proiectul "Educatie prin teatru"

Coordonator

BUCUREsTI

Introducere

Ultimile decenii ale acestui secol au impus un nou concept - MARKETING- ce se vehiculeaza cu mare frecventa atât in teorie cat si in practica social economica.

Marketingul modern este considerat astazi factoul esential al succesului unei organizatii, indispensabil in dezvoltarea sa economico-sociala, solutie miraculoasa ce rezolva problemele acesteia, instrument de baza in atingerea marilor performante, dar si în evitarea riscului.

El a devenit omniprezent întrucât « influenteaza viata fiecaruia, fiind mijlocul prin care se ofera oamenilor nivelul de trai » (Ph Kotler, J Saunders, G. Armstrong, V. Wong - Principiile Marketingului, Editie Europeana Ed Teora 1998).

Marketingul social a luat nastere ca si disciplina in anii '70, când Philip Kotler si Gerald Zaltman si-au dat seama ca aceleasi principii de marketing folosite pentru a vinde produse consumatorilor pot fi folosite pentru a vinde idei, atitudine si comportamente.

Legatura esentiala între marketing si organizatia sociala, justificarea prezentei lui aici ramâne satisfacerea clientului. Organizatiile sociale furnizeaza servicii sau, în unele cazuri, produse pentru categorii foarte variate de oameni pe care îi putem numi clienti, consumatori, pacienti, pasageri, "public", "grup tinta" etc. Marketingul realizeaza un schimb reciproc de avantaje între producatori si consumatori, în sens larg.

Un alt termen ce necesita explicatii este cel de concurenta. Aparent, datorita faptului ca urmaresc realizarea bunastarii societatii în ansamblu, doua organizatii nonprofit implicate în furnizarea aceluiasi tip de servicii nu se pot afla în relatii de concurenta.

De asemenea, în scopul cresterii interesului public, apare si problema calitatii serviciilor pe care o organizatie nonprofit le ofera, ceea ce presupune în primul rând îmbunatatirea continua a bazei sale tehnico-materiale. Organizatia trebuie sa se adapteze progresului tehnic caracteristic erei în care traim, sa reziste schimbarilor de pe piata. Concurenta apare aici prin modul în care fiecare organizatie nonprofit reuseste sa raspunda acestor necesitati.

În concluzie, aplicarea marketingului în sectorul nonprofit este deplin justificata si, dupa cum se va constata, demersul de marketing este esential in supravietuirea organizatiilor acestui sector.

Capitolul 1 :Particularitatile Marketingului Social

Importanta crescânda a marketingului social în activitatea organizatiilor cu caracter nelucrativ a generat si interesul teoreticienilor pentru acest domeniu, rezultatul constând într-o multitudine de abordari ce au drept scop delimitarea continutului principalelor concepte cu care se opereaza.

În privinta delimitarii sferei de cuprindere a marketingului social, consideram ca o definitie corecta este cea data în anul 1989 de specialistii germani Manfred Bruhn si Jörg Tilmes: "Marketingul social reprezinta planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale, care sunt îndreptate, în mod direct sau indirect, catre rezolvarea unor probleme sociale" (Andreasen, Alan R. - "Marketing Social Change", Jossey-Bass Publisher, San Francisco, 1995, p.7)

Într-adevar, marketingul social se particularizeaza în raport cu celelalte specializari ale marketingului prin doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve sunt organizatii nelucrative.

În ceea ce ne priveste, într-o exprimare operationala, putem spune ca marketingul social este acel marketing practicat de catre organizatii sociale, care vizeaza îndeplinirea unor obiective sociale. Altfel spus, marketingul social este o specializare a marketingului, un rezultat al dezvoltarii extensive a acestuia, caracterizat printr-o sfera de cuprindere proprie, bine delimitata (activitatea organizatiilor sociale.

Tabel 1.1 Principalele diferente între marketingul social si marketingul clasic

Sursa: "Introducere în marketingul organizatiilor non-profit", Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1999, p.56.

Misiunea marketingului social

Misiunea lui consta în informarea, convingerea si motivarea oamenilor pentru sustinerea unor cauze sociale si încurajarea participantilor activi prin promovarea ideii ca actiunile lor sunt benefice atât pentru indivizi, cât si pentru societate în ansamblul ei.

Obiectivele marketingului social

Obiectivele organizatiilor non-profit sunt complexe, data fiind paleta larga a domeniilor de activitate, ele vizând locuri, oameni, idei, organizatii.

Atingerea obiectivelor nu poate fi masurata strict în termeni financiari, întrucât acestea se concretizeaza în: popularizarea unor cauze sociale, îmbunatatirea atitudinii publice, încurajarea donatiilor si contributiilor, evidentierea si consolidarea unor atitudini sociale, distributia unor idei sau informatii, comunicarea punctelor de vedere, încercarea de a schimba comportamentul (ex. campanii în favoarea planificarii familiale, a combaterii fumatului, alcoolismului, abuzului de droguri), modificarea unor credinte (ex. convingerea pentru liberalizarea avortului), actiuni de schimbare a convingerilor (ex. campanii în favoarea drepturilor femeii, tolerantei etnice si religioase, a protectiei speciilor pe cale de disparitie), determinarea unor actiuni ocazionale (ex. campania de imunizare în masa) etc.

Putem spune ca obiectivul esential al marketingului non-profit îl constituie rezolvarea sau alinarea nevoii clientilor, care sunt utilizati ca justificare pentru obtinerea de resurse, acestea reprezentând ratiunea de a fi a organizatiilor non-profit.

Marketingul non-profit îsi propune sa asigure gestionarea rationala a actiunilor sociale, cresterea cerintelor de o anumita natura din mediul social prin aplicarea conceptelor si tehnicilor de marketing în activitatile desfasurate de indivizi sau organizatii, altele decât cele legate de profit.

Principala preocupare a marketingului non-profit este de a identifica ce au aceste organizatii de oferit în schimbul solicitarilor lor. Întrucât obiectul de schimb al organizatiilor non-profit nu poate fi specificat în termeni economici, schimburile de acest gen se fac prin intermediul negocierilor sau persuasiunii, având ca scop constientizarea importantei respectivei activitati, ramânând în plan secundar analiza schimbului propriu-zis. Patrunderea si extinderea marketingului în sectorul non-profit, evidentiaza multiplele valente ale acestuia, recunoasterea telului sau suprem, acela de satisfacere a nevoilor consumatorului eficient.

. Sfera de cuprindere a marketingului social

Marketingul social presupune, în esenta, utilizarea unor strategii de identificare, evaluare si prognoza ale nevoilor consumatorilor, clientilor si subscriptorilor, în vederea proiectarii si prestarii acelor servicii care satisfac optimal nevoile grupului-tinta vizat.

În privinta activitatilor desfasurate de organizatiile sociale, vorbind nu despre marketing social, ci despre campanii sociale, Philip Kotler si Eduardo Roberto identifica urmatoarele domenii de actiune:

reforme în domeniul sanatatii: combaterea fumatului; eradicarea consumului de droguri; alimentatia rationala; gimnastica de întretinere.

reforme în domeniul protejarii mediului înconjurator: diminuarea gradului de poluare a apei si aerului; întretinerea parcurilor naturale si a padurilor.

reforme în domeniul educatiei: cresterea gradului de alfabetizare; îmbunatatirea scolilor publice; cresterea performantelor în însusirea matematicii sau a stiintelor naturii; îmbunatatirea conditiilor de munca, vazuta ca stimulent pentru cadrele didactice.

reforme economice: revigorarea vechilor orase industriale; ofensive în directia cresterii gradului de calificare a fortei de munca; acordarea de stimulente pentru investitorii straini.

1.2 Mixul de marketing

Obiectivele marketingului social trebuie de la început clar definite pentru a fi corect receptionate de toate categoriile de public implicate: guvern, beneficiari, donatori, comunitate, voluntari etc.

Organizatiile non-profit, prin programele ce le desfasoara se identifica cu organizatiile prestatoare de servicii în folosul comunitatii. De aceea trebuie avute în vedere cele patru caracteristici ce diferentiaza serviciile de produse si care impun marketingului serviciilor o serie de particularitati, care se regasesc si în marketingul social: intangibiliate, variabilitate, inseparabilitate, perisabilitate. Mai ales aceste caracteristici imprima marketingului social particularitati în utilizarea mixului de marketing.

Produsul

Pret

1.2.3. Distributia (Plasament)

Promovarea

Marketingul social a adaugat la acesti "4P" alti "P" ce vor fi prezentati într-un subcapitol viitor

Tabelul nr. 1.2. Utilizarea componentelor mixului de marketing în diferite organizatii sociale

Sursa Marketing social politic. Suport de curs. Prof univ.dr. Zaharia Razvan

1.2.1 Politica de produs

Politica de produs, în marketingul social, vizeaza conceperea si oferirea unui produs adaptat la asteptarile grupurilor-tinta determinate si ale societatii în ansamblul sau, în concordanta cu obiectivele organizatiei.

Corespunzator marii diversitati de organizatii sociale existente, si natura produselor oferite este foarte diferita. În continuare, vor fi prezentate câteva exemple de produse în diferite specializari ale marketingului social-politic.

Organizatiile non-guvernamentale sunt, cel mai adesea, orientate spre raspândirea unor idei si modificarea unor comportamente. Astfel, o organizatie care vizeaza apararea drepturilor omului (Liga pentru Apararea Drepturilor Omului - L.A.D.O., de exemplu) ar trebui sa urmareasca propagarea unor principii cum sunt cele privitoare la exercitarea dreptului la vot, ca element definitoriu al democratiei, apararea drepturilor minoritatilor de orice fel, denuntarea abuzurilor justitiei si a organelor de represiune etc.

O organizatie de lupta împotriva S.I.D.A. (S.E.C.S., de exemplu) ar trebui sa militeze pentru modificarea comportamentului sexual al grupurilor-tinta vizate, în directia evitarii contactelor sexuale cu parteneri ocazionali si a utilizarii prezervativului ca mijloc de protectie, dar sa si desfasoare o activitate de educatie în aceasta privinta, prin transmiterea unor informatii privind caile de raspândire a bolii si posibilitatile de evitare a infestarii cu H.I.V.

Totusi, o caracteristica regasita în cazul marii majoritati a acestor produse este caracterul lor imaterial: organizatiile sociale ofera servicii, încearca sa impuna idei sau sa modifice comportamente si, numai în putine cazuri, ofera grupurilor-tinta bunuri materiale.

Philip Kotler împarte produsele oferite de catre organizatiile sociale în trei categorii: idei, comportamente si obiecte tangibile, considerând ca "scopul marketingului social este acela de a determina renuntarea la idei sau comportamente indezirabile si/sau acceptarea unor noi idei sau comportamente. Ideile si comportamentele sunt, deci, "produse" ce trebuie delimitate".

La rândul lor, ideile sunt împartite în trei categorii: opinii, atitudini si principii.

Pentru a întelege mai bine relatia dintre aceste trei categorii de idei, interesanta este opinia pe care Milton Rokeach o exprima în felul urmator: "Un om are o multitudine de opinii, unele atitudini si doar câteva, putine, principii".[1]

1.2.2. Politica de pret

În privinta marketingului social, pretul practicat de catre organizatiile sociale reprezinta contraprestatia efectuata de catre beneficiarul acestor activitati. Aceasta contraprestatie constituie echivalentul ideilor, serviciilor si bunurilor oferite si poate îmbraca forma monetara sau nemonetara.

Înainte de fixarea pretului pentru produsele sau serviciile sale, organizatia sociala trebuie sa decida asupra a ce urmareste sa obtina prin pret. Ea poate sa aleaga dintre urmatoarele obiective de pret:

obtinerea de surplus (eficientizarea activitatii organizatiei): totalul veniturilor sa depaseasca totalul costurilor;

recuperarea totala sau partiala a costurilor;

supravietuirea organizatiei, în special, prin atragerea de fonduri de la subscriptori;

utilizarea maxima de catre clienti a serviciului oferit (în cazul muzeelor, bibliotecilor, parcurilor tematice etc.).

În cazul majoritatii organizatiilor sociale, notiunea de pret difera de pretul produselor comercializate de catre întreprinderi. În primul rând, în mod logic, pretul devine mai putin important atunci când scopul organizatiei nu este obtinerea profitului. În al doilea rând, pretul este considerat neimportant pentru ca, de multe ori, organizatiile sociale se adreseaza cu produsele si serviciile lor unor grupuri-tinta defavorizate, iar produsele sau serviciile se ofera gratuit sau au un pret modic.

Deseori clientul plateste - sub forma prestarii unei munci, pierderii unei parti din timpul sau liber sau poate suportarii unui tratament de o calitate îndoielnica, tocmai ca o consecinta a inexistentei unei contraprestatii banesti. Unele organizatii care lupta împotriva alcoolismului sau drogurilor doresc o participare activa din partea clientilor lor si le solicita acestora o puternica vointa de a se vindeca.

Majoritatea organizatiilor cunosc si accepta faptul ca preturile platite de catre grupurile-tinta nu pot acoperi cheltuielile efectuate, diferenta dintre veniturile anticipate si cheltuieli fiind completata prin fonduri obtinute de la subscriptori.

1.2.3 Politica de distributie

Datorita caracterului preponderent intangibil al produselor oferite de catre organizatiile sociale, caracteristicile politicii de distributie în marketingul social-politic sunt foarte asemanatoare cu cele întâlnite în marketingul serviciilor

Organizarea unui sistem de distributie de catre o organizatie sociala implica doua sarcini. Una este stabilirea unor canale de distributie spre subscriptori (în amonte) si spre clienti (în aval). A doua sarcina, si, probabil, cea mai importanta, este stabilirea unui sistem de distributie fizica pentru a ajunge la cele doua piete.

Canalele de distributie folosite de organizatiile sociale sunt, în mod normal, simple si scurte. În cele mai multe cazuri, aceste organizatii ofera un serviciu si, de aceea, intra în contact direct cu cele doua piete, preferând sa nu apeleze la intermediari.

Distributia directa este tipica pentru aceste organizatii. Deoarece un serviciu este intangibil, activitatea de vânzare necesita un contact direct între personalul de vânzare si client. Ca urmare, amplasamentul organizatiei este important în principal pentru clienti, deoarece, pentru a beneficia de serviciile sau de produsele oferite, acestia trebuie, în multe cazuri, sa se deplaseze la sediul organizatiei.

Uneori, în functie de posibilitatile si interesele sale, o organizatie sociala poate deschide filiale în alte zone, pentru a fi mai accesibila potentialilor clienti de acolo

1.2.4. Politica promotionala

Pentru sustinerea programelor sociale este foarte important ca opinia publica sa fie informata asupra problemelor sociale respective, a consecintelor ignorarii acesteia, precum si cu privire la modalitatile prin care se poate contribui la rezolvarea ei. "Nu trebuie sa se porneasca de la premiza ca toata lumea cunoaste existenta unei anumite probleme sociale" [2] si este dispusa sa ofere bani pentru sustinerea unor cauze sociale., chiar daca apreciaza pozitiv campaniile organizate în acest scop de catre ONP. De aceea, un rol deosebit il au activitatile promotionale care se pot desfasura cu succes daca sunt bine organizate.

Marketingul non-profit "include toate eforturile depuse de catre organizatiile care nu sunt firme de afaceri, în directia vânzarii produselor lor, a cresterii numarului membrilor lor, câstigarii sprijinului, solicitarii de fonduri,sau pentru a atinge orice alt obiectiv de marketing".

ONP sunt în contact permanent cu mass-media, comunitatea si persoanele legate de organizatie cum ar fi: membrii consiliilor de conducere, ai comitetelor executive, voluntari etc.

Corelarea ofertei de servicii sociale a  ONP -urilor cu obtinerea resurselor financiare necesare înfaptuirii lor, impune utilizarea unor mijloace si instrumente specifice pentru  strângerea de fonduri si gasirea de sponsori, pe care marketingul non-profit îi poate identifica în persoana unor indivizi sau grupuri interesate(ex. organizatii economice, grupuri religioase, fundatii, guvern etc.)

Rolul comunicatiei promotionale este acela de a facilita schimburi directe sau indirecte, prin informarea indivizilor, grupurilor sau organizatiilor si prin influentarea acestora, în scopul de a-i determina sa apeleze la serviciile, sa achizitioneze produsele organizatiilor sociale sau sa sprijine activitatea acestora.

Organizatia trebuie sa planifice, sa implementeze si sa coordoneze cu atentie submixul promotional, pentru a maximiza rezultatele scontate.

Printr-o comparatie între ceea ce se întâmpla în cazul întreprinderilor si ceea ce se întâmpla în cazul organizatiilor sociale si politice, se pot formula câteva aspecte particulare ale utilizarii comunicatiei promotionale în marketingul social-politic:

organizatiile sociale pun un accent mai mare, comparativ cu întreprinderile, pe relatiile personalizate, decât pe comunicatia de masa;

organizatiile sociale utilizeaza, comparativ cu întreprinderile, formule de comunicatie mai putin costisitoare;

componentele comunicationale utilizate în marketingul social sunt apropiate de marketingul clasic. Organizatiile sociale au tendinta de a actiona ca o întreprindere;

Ca si forma de promovare, utilizarea relatiilor publice este întâlnita foarte des în cadrul organizatiilor sociale. Astfel se cultiva o atitudine favorabila în rândul acelor persoane care pot sa sprijine sau sa influenteze pozitiv activitatea organizatiei.

De asemenea un loc important îl ocupa publicitatea gratuita de care beneficiaza organizatiile sociale, ca urmare a interesului masss media asupra activitatilor cu caracter social.

Organizatiile sociale utilizeaza tehnici de marketing direct prin care accentueaza caracterul personalizat al preocuparii lor pentru probleme diferitelor grupuri tinta.

Ca urmare a caracterului intangibil al activitatii desfasurate formulele clasice de promovare: ambalaj, forma, marca etc. sunt foarte rar utilizate.

Datorita costurilor ridicate nici publicitatea clasica nu este foarte des utilizata. În România se apeleaza foarte des la publicitatea prin tiparituri si publicitatea prin presa scrisa.

"Fortele de vânzare" ale organizatiilor sociale sunt reprezentate de voluntarii acestora.

Capitolul 2: Piata organizatiilor sociale

2.1 Importanta organizatiilor sociale:

Practic obiectivul oricarei organizatii sociale este acela de a schimba un comportament negativ sau de a convinge publicul sa adopte un comportament pozitiv.

Chiar daca în cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de informare sau de educare, focusul principal îl constituie schimbarea de comportament.

De obicei, comportamentele vizate de o campanie sunt legate de probleme grave ale societatii.

Toti suntem reticienti atunci când cineva incearca sa ne schimbe comportamentul. De aceea, pentru ca o campanie de marketing social sa fie justificata, problema abordata afecteaza un numar semnificativ de persoane iar rezolvarea ei sa fie urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit ar exista riscuri majore).

Cele mai des întalnite probleme tin de:

Amenintari la adresa vietii sau a sigurantei (ex. siguranta in trafic, violenta în familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor etc.)

Sanatate (ex. cancer la sân, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV etc.)

Mediu (ex. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor naturale etc.)

Implicarea civica (ex. voluntariat, participarea la vot, donarea de sânge, prevenirea crimelor sau a infractiunilor etc.)

2.2 Piata asociatiilor non-profit

Piata este un concept specific sferei economice. Din perspectiva marketingului clasic, piata întreprinderii se refera, în primul rând, la relatiile care iau nastere între întreprindere si clientii acesteia. Nu la fel stau lucrurile în cazul organizatiilor sociale. Acestea intra în relatii de schimb, ca si întreprinderile, cu grupurile-tinta ale caror probleme intentioneaza sa le rezolve, dar, spre deosebire de întreprinderi, sunt nevoite sa aiba relatii de schimb si cu subscriptorii (Subscriptori: sunt acele persoane fizice sau juridice, sau chiar statul si administratiile publice locale, care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale), pentru a-si asigura resursele financiare necesare desfasurarii activitatii.

Figura 2.1: Piata activitatilor sociale

Sursa: Marketing social politic. Suport de curs. Prof univ.dr. Zaharia Razvan

Semnificatia relatiilor prezentate în figura de mai sus este urmatoarea: organizatia sociala trebuie sa fie activa pe "piata" atragerii de fonduri, ea intrând în relatii cu (1) subscriptori-persoane fizice, de la care obtine donatii si carora le ofera satisfactia morala de a fi contribuit la rezolvarea unei probleme sociale, cu (2) întreprinderi, de la care primeste sponsorizari, oferindu-le posibilitatea de a-si spori notorietatea si de a-si îmbunatati imaginea, precum si cu (3) bugetul statului si ale autoritatilor locale, de la care primeste alocatii, sprijinind rezolvarea unor probleme care constituie însasi ratiunea de a exista a statului si contribuind, astfel, la stabilitatea sociala.

În acelasi timp, "obiectul de activitate" al organizatiei sociale îl reprezinta rezolvarea unor probleme cu caracter social ale anumitor grupuri-tinta. Prin analogie cu întreprinderile, aceasta este "piata principala" pe care activeaza o organizatie sociala, relatiile cu subscriptorii jucând un rol secundar

2.3 Furnizorii de servicii sociale in România.

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice. La rândul lor, furnizorii persoane juridice pot fi :

publici: directia generala de asistents socials si protectia copilului la nivel judetean si local, alte servicii sociale publice specializate. Directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivel judetean si local pot externaliza activitatile altor furnizori, prin subcontractare (nu ofera direct servicii, ci platesc alti furnizori pentru a oferi aceste servicii)(www.fdsc.ro)

sau

privati: asociatii, fundatii, culte religioase, persoane fizice autorizate.

Serviciile sociale, indiferent de furnizor, trebuie acreditate de directiile teritoriale ale MMSSF(Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei)https://sas.mmssf.ro/

Datele culese de la autoritatile publice in luna iunie 2006 indica un numar de 677 de furnizori publici si privati acreditati, dintre care 500 sunt organizatii neguvernamentale si 177 sunt furnizori publici. Un numar de 143 de furnizori publici si privati de servicii sociale erau in curs de acreditare.

Datele existente pe site-ul MMSSF indicau la finalul anului 2006 un numar de 1164 de furnizori acreditati de servicii sociale la nivelul intregii tari. Dintre acestia 742 sunt furnizori privati si 422 publici. În majoritatea judetelor tarii numarul furnizorilor privati acreditati, respectiv asociatii sau fundatii, il depaseste pe cel al celor publici, exceptie facând judetele: Braila, Caras Severin, Calarasi, Galati, Gorj, Iasi, Mehedinti, Salaj si Teleorman.

În ultimii ani organizatiile neguvernamentale au continuat sa isi consolideze rolul de furnizori de servicii si si-au extins activitatile înspre comunitatile rurale mai mici. În societatea româneasca aflata in plin proces de tranzitie si confruntata cu o serie de probleme sociale, organizatiile neguvernamentale au indeplinit rolul de formare si dezvoltare de servicii sociale, altele decat cele oferite de stat. Astfel au fost dezvoltate servicii sociale care sa raspunda unor standarde de calitate ridicate si a fost instruit personal care sa poata realiza aceste servicii. Domeniile de activitate ale organizatiilor neguvernamentale din România, conform Catalogului asociatiilor si fundatiilor, editat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, sunt: serviciile sociale, sanatatea, cultura, sport, mediu, afaceri, drepturile omului, educatie, filantropie, cooperare internationala si religie.

În mare parte organizatiile non-profit din România care asigura servicii sociale au fost sprijinite financiar de catre organizatii din strainatate.

Nivelul cheltuielilor bugetare pentru asistenta sociala a inregistrat o crestere semnificativa din 2000 pana in 2003, ajungand de la 3.829.492,60 milioane lei la 19,481.962,50 milioane lei, pentru ca in 2004 sa fie de 22668 miliarde lei. Bugetul asistentei sociale este distribuit pentru prestatiile sociale (sume de bani acordate beneficiarilor) si serviciile sociale fara a exista o separare distincta a celor doua tipuri de cheltuieli.

Figura 2.2 Nivelul alocarii bugetare pentru asistenta sociala

Sursa : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile - mai 2007

Tabel 2.1 Interesul organizatiilor neguvernamentale de a solicita subventii de la bugetul de stat

Sursa : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile - mai 2007

Serviciile sociale oferite de catre organizatiile neguvernamentale prezinta anumite caracteristici (Cf. cu Tiganescu, Oana, 2004, Organizatiile nonguvernamentale - furnizori de servicii sociale :sursa initial sau solutie?, în Revista de Asistenta Sociala, nr. 1/2004, pag. 40-47):

calitatea înalta a serviciilor: datorita caracterului lor nonprofit, ONG-urile pot aloca mai mult timp si mai mult personal pentru rezolvarea problemelor care apar; flexibilitatea le permite sa reactioneze mai repede si diferentiat in functie de nevoi; de asemenea, se pot oferi servicii complementare si de sustinere pentru beneficiari (de exemplu, servicii socio-medicale);

echitatea: suportul voluntar, filantropic si lipsa de birocratie, fac ca organizatiile neguvernamentale sa îi ajute pe cei toti cei aflati în nevoie;

costuri reduse: fiind institutii bazate pe voluntariat si filantropie organizatiile pot sa ofere servicii cu un cost mai redus decat alti furnizori;

inovatie: fiind flexibile si receptive, ONG-urile sunt deschizatori de drumuri in anumite domenii, identificând noi nevoi, formulând abordari noi, complexe si solutii alternative. Dupa cum se poate observa, suportul voluntar, filantropic, flexibilitatea, caracterul non-profit, calitatea serviciilor, existenta personalului specializat fac ca serviciile sociale furnizate de catre organizatiile societatii civile sa fie extrem de atractive pentru beneficiari.

Punctele tari ale ONG-urilor in domeniul furnizarii de servicii sociale sunt:

existenta unei misiuni

flexibilitatea lor in a oferi exact acele servicii care sunt necesare beneficiarilor

flexibilitatea mai mare a ONG-urilor in ce priveste instrumentele utilizate si locul de oferire a serviciilor

cunoasterea mai buna a nevoilor comunitatii

capacitatea de a adapta serviciile la persoana

instrumentele de lucru de calitate

existenta personalului specializat

resurse mai mari de timp

expertiza

servicii specializate de calitate si diversificate

capacitate de atragere de fonduri

dinamism

2.3.1Clasificarea serviciilor sociale din România

OG 68/2003 clasifica serviciile sociale in servicii sociale primare si servicii sociale specializate:

Serviciile sociale primare au un caracter general si urmaresc prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate sau vulnerabilitate. Principalele activitati desfasurate in cadrul serviciilor sociale primare sunt:

a) activitati de identificare a nevoii sociale individuale, familiale si de grup;

b) activitati de informare despre drepturi si obligatii;

c) masuri si actiuni de constientizare si sensibilizare sociala;

d) masuri si actiuni de urgenta in vederea reducerii efectelor situatiilor de criza;

e) masuri si actiuni de sprijin în vederea mentinerii în comunitate a persoanelor in dificultate;

f) activitati si servicii de consiliere;

g) masuri si activitati de organizare si dezvoltare comunitara in plan social pentru încurajarea participarii si solidaritatii sociale;

h) orice alte masuri si actiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.

Serviciile sociale specializate au ca scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatii de functionare sociala a indivizilor si familiilor. Activatile specifice sunt cele de:

a)     recuperare si reabilitare;

b)     suport si asistenta pentru familiile si copiii aflati în dificultate;

c)      educatie informala extracurriculara pentru copii si adulti, in functie de nevoia fiecarei categorii;

d)     asistenta si suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele vârstnice dependente;

e)     asistenta si suport pentru toate categoriile definite la art. 25;

f)        sprijin si orientare pentru integrarea, readaptarea si reeducarea profesionala;

g)     îngrijire social-medicala pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

h)      mediere sociala;

i)        consiliere în cadru institutionalizat, în centre de informare si consiliere;

j)        orice alte masuri si actiuni care au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala.

Tot în categoria serviciilor sociale specializate intra si serviciile socio-medicale care sunt definite ca fiind un complex de activitati care se acorda în cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravarii situatiei de dependenta.

Serviciile de îngrijire social-medicala sunt acordate persoanelor care se gasesc în situatia de dependenta partiala sau totala de a realiza singure activitatile curente de viata, celor izolate, precum si celor care sufera de afectiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale.

Serviciile de ingrijire social-medicala de natura sociala pot fi urmatoarele:

a)     servicii de baza: ajutor pentru igiena corporala, îmbracare si dezbracare, igiena eliminarilor, hranire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

b)     servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj, însotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii în exterior, companie, activitati de administrare si gestionare, activitati de petrecere a timpului liber;

c)      servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajari, reparatii si altele asemenea

Serviciile de îngrijire social-medicala de natura medicala pot fi reprezentate de activitati complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri si altele asemenea, recomandate si realizate in conformitate cu tipurile de afectiuni pe care le prezinta beneficiarii de servicii sociale.

Serviciile de îngrijire social-medicala de natura serviciilor conexe, interdisciplinare pot fi servicii de recuperare si reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie si altele asemenea.

Datele obtinute în urma aplicarii chestionarului indica faptul ca serviciile sociale furnizate de catre organizatiile neguvernamentale sunt diversificate si acopera o gama larga de nevoi ale beneficiarilor. Serviciile pentru care au obtinut acreditarea sau urmeaza sa o obtina sunt atât servicii primare, cât si specializate într-o proportie relativ egala.

O clasificare pe domeniile de interventie si sprijin a serviciilor sociale poate fi facuta din analiza structurii bugetare si a transferului de competente între autoritatile publice. Astfel am putea clasifica serviciile sociale ca fiind destinate pentru:

protectia persoanelor vârstnice: servicii rezidentiale, servicii de îngrijire temporara sau permanenta la domiciliu

protectia copilului: centre de zi, centre de plasament, centre de primire în regim de urgenta, centre maternale, servicii de tip familial

protectia persoanelor cu dizabilitati: centre de îngrijire si asistenta, centre de recuperare si reabilitare, centre de integrare prin terapie ocupationala centre de zi, locuinte protejate

protectia familiei: centre de recuperare, centre de asistenta, centre de prevenire si centre de informare pentru victimele violentei in familie

Datele statistice ale MMSSF indicau în anul 2005 un numar de 1451 de unitati publice de asistenta sociala din care:

În urma analizei datelor privind furnizorii de servicii sociale obtinute în luna iunie 2006 s-a constatat ca numarul de unitati de asistenta sociala aflate in subordinea furnizorilor publici de servicii sociale acreditati este de 735 la nivelul întregii tari.

Capitolul 3 : Asociatia Româna Anti-Sida (A.R.A.S.)

3.1. Prezentarea generala a organizatiei

Contextul în care functioneza organizatia

n România, infectia HIV/SIDA a fost si este o problema majora de sanatate publica, cu un mare impact social si economic. De altfel, România a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a anuntat Centrul de Supraveghere a SIDA din Paris al Organizatiei Mondiale a Sanatatii cu privire la diagnosticarea unui caz de SIDA in anul 1985. Aparitia cazurilor de infectie HIV la copii a fost semnalata din anul 1989, cu notificare, începând cu anul 1990.

In 2000, HIV/SIDA a fost declarata prioritate nationala urmata de lansarea programului national de Acces accelerat la tratament si îngrijiri medicale.

Conform unei statisticii HIV/SIDA a Ministerului Sanatatii realizata de Comisia Nationala de Lupta Anti-SIDA, numarul total de cazuri cumulate (în viata si decese) HIV/SIDA în la 30 septembrie 2005 este de 15.998, dintre care 11.698 de cazuri sunt copii, iar restul adulti.

Lupta sustinuta dusa de diferitele tipuri de organizatii anti-sida a fost si este ingreunata de atitudinea societatii si a mass-media fata de aceasta problema reprezentata de HIV/SIDA. Mass-media ar trebui sa constituie un pilon principal în informarea populatiei despre HIV/SIDA, singura cale prin care poate fi inlaturata discriminarea. ARAS si-a asumat misiunea de a contribui la informarea si educarea tuturor categoriilor societatii asupra riscurilor presupuse de aceasta maladie, asupra modurilor prin care o pot preveni, precum si asupra cailor reale de transmitere a HIV.

3.1.1. Istoricul organizatiei

ARAS, Asociatia Româna Anti-Sida, este o organizatie nationala, nonprofit, neguvernamentala, apolitica, independenta, patrimoniala si umanitara. Asociatia a luat fiinta în aprilie 1992, la initiativa particulara a unui grup de persoane care au simtit necesitatea imediata de a stabili o abordare globala a problemei HIV/SIDA în România, focalizata în mod particular pe prevenire prin informare si educatie si, pe masura ce epidemia avanseaza, pe asistenta si consiliere pentru persoanele infectate sau bolnave.

ARAS a luat fiinta in concordanta cu legea 21/1924 si functioneaza conform legislatiei in vigoare.

La 4 ani de la infiintare, membrii asociatiei au sesizat nevoia unor modificari ale statutului si actualizarea lui in concordanta cu etapa de dezvoltare a asociatiei si cu solicitarea de noi servicii in domeniul infectiei cu HIV/SIDA. Regulamentul de ordine interioara urmeaza aceeasi nevoie de actualizare, ca urmare a dezvoltarii asociatiei la nivel national si a cresterii rolului asociatiei in sectorul societatii civile. (Anexa 2, Modificare a statutului ARAS).

Pornind de la principiul care spune ca "un om liber este acela care îi ajuta pe ceilalti sa fie liberi" si parafrazând, "un om sanatos este acela care îi ajuta pe ceilalti sa fie sanatosi", membrii ARAS au creat o strategie în care diversitatea vârstei si a profesiilor lor a devenit un adevarat instrument, oferind o buna cunoastere in numeroase medii sociale si profesionale si permitând astfel tehnici adaptate de informare si educatie si posibilitati de recrutare de noi voluntari.

Programele ARAS se adreseaza întregii populatii, fara discriminare, insista asupra necesitatii protejarii si respectarii drepturilor omului si demnitatii umane.

Primele sale programe au intrat în scena dupa cum urmeaza:

ARAS organizeaza prima sa campanie estivala de informare, pe litoralul Marii Negre, implicând circa 100 de voluntari; de atunci, acest tip de campanie s-a desfasurat cu regularitate în fiecare an

1993: Primul serviciu SIDA Helpline, deschis pe baza de voluntariat. Primele quilt-uri românesti, dedicate copiilor care au murit de SIDA în orfelinate, au fost desfasurate în cadrul unei ceremonii internationale de profil, la San Francisco. si acest gen de eveniment va fi reiterat anual de ARAS în spatii publice din România.

Se contureaza primul grup de autosuport pentru persoanele cu HIV/SIDA. Are loc demararea programului ARAS de asistenta psihosociala, destinat adultilor si copiilor, vizând respectarea drepturilor acestora si integrarea sociala.

Este dotat cu echipament si inaugurat cabinetul stomatologic ARAS, model de buna-practica în oferirea de servicii stomatologice (aplicarea precautiilor universale).

Primele centre de consiliere si testare voluntara pentru HIV sunt deschise la Bucuresti, Constanta si Iasi. În acelasi an, începe proiectul "Seara de Seara", adresat persoanelor implicate în sexul comercial (prostituate, proxeneti, combinatori).

Inaugurarea unui proiect vizând informarea adultilor si copiilor strazii cu privire la riscurile infectarii cu HIV si cu alte infectii cu transmitere sexuala (ITS).

Initierea unui proiect de prevenire a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile.

ARAS este membra fondatoare si coordonatoare a Romanian Harm Reduction Network [Reteaua româna de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile]. În acelasi an, asigura secretariatul Comisiei Nationale Multisectoriale SIDA. Initiatoare si participanta directa la conceptia Comisiei Nationale Multisectoriale SIDA, ARAS a contribuit masiv la elaborarea si actualizarea Strategiei Nationale SIDA, detinând, în acelasi timp, un rol important în reforma legislativa din domeniul HIV/SIDA.

Rol decisiv în redactarea aplicatiei României la finantarea disponibila prin proiectul Fondului Global si al Bancii Mondiale, program gestionat de Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei (abreviat, pe parcursul acestui document, FGSTM).

Din luna martie a acestui an, ARAS este implementator al programului FGSTM în România. În afara de Capitala, ARAS numara sapte filiale (Bacau, Buzau, Cluj, Constanta, Dolj, Iasi, Neamt, Timis), la nivelul carora - si al judetelor limitrofe - are sansa de a-si extinde programele începute la Bucuresti.

Sub înaltul patronaj al Presedintelui României, in noiembrie, ARAS a organizat si gazduit la Bucuresti prima sa conferinta cu participare internationala, axata pe "Servicii durabile pentru grupurile vulnerabile ".

ARAS este invitata sa faca parte din Colegiul Prim-Ministrului României pentru consultarea organizatiilor si fundatiilor. În colaborare cu artistul Puya si canalul TVR 2, ARAS desfasoara în 20 de orase mari ale tarii campania nationala "Învata sa alegi!", o campanie de promovare, în rândul tinerilor, a unor comportamente sanatoase si de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (ÎnvataSaAlegi.wordpress.com).

ARAS pune în practica primul serviciu de consiliere juridica prin telefon pentru persoanele cu HIV/SIDA, în cadrul unui proiect finantat de Ambasada Olandei.

3.2 Declaratia de misiune a organizatiei:

prevenirea infectiei si a raspândirii maladiei in rândul populatiei prin:

sensibilizarea si informarea publicului asupra infectiei cu HIV/SIDA, asupra pericolului reprezentat de acesta, precum si asupra mijloacelor de prevenire a infectiei si a îmbolnavirii;

desfasurarea unor activitati sistematice de educare a diferitelor categorii de public (sesiuni de informare în licee, conferinte, sesiuni stiintifice);

formarea de voluntari care sa desfasoare si sa sprijine activitatile mai sus mentionate, in spiritul principiilor asociatiei, în cadrul unor cursuri si ateliere;

umanizarea bolii: promovarea atitudinii de sprijin, toleranta si compasiune fata de persoanele deja infectate sau bolnave, apararea drepturilor si intereselor acestora;

Oferirea de servicii de asistenta materiala, morala si psihologica pentru persoanele infectate sau bolnave si pentru familiile acestora.

3.2.1. Declaratia de viziune:

In viziunea ARAS, este necesara producerea unei schimbari profunde a mentalitatii populatiei, in condiitiile agravarii epidemiei SIDA în România, astfel încât:

toata lumea sa fie familiarizata cu caile de transmitere a infectiei cu HIV;

la nivel individual, fiecare sa fie capabil sa isi evalueze riscul comportamentului si sa ia decizii în ceea ce priveste protectia, testarea si consilierea;

sa se inteleaga ca persoanele infectate sau bolnave nu constituie un risc in situatiile cotidiene;

sa se diminueze prejudecatile, falsele informatii si frica nejustificata;

toate structurile guvernamentale sa isi asume responsabilitatea controlului infectiei

3.2.2 Valori promovate de A.R.A.S.:

Non-discriminarea

Recunoasterea dreptului tuturor la informare, educare, servicii sociale si medicale de înalta calitate

Dreptul la confidentialitate

Acceptarea diversitatii, a alteritatii (persoane, organizatii, alte institutii)

Colaborarea

Caracter non-profit

Axarea pe comunitate

Voluntariatul

Profesionalismul

Flexibilitatea

Adaptabilitatea

Puncte tari ale organizatiei

- ARAS a fost primul ONG românesc axat pe servicii legate de infectia cu HIV/SIDA si una dintre primele organizatii nonguvernamentale formate din voluntari

- a creat primele grupuri de suport pentru adultii cu HIV/SIDA din tara

- a introdus in România consilierea pre si post- testare HIV si este promotoarea instruirii profesionale în domeniu, destinata profesionistilor din domeniul sanatatii medici, asistenti medicali si moase si acreditataca educatie medicala continua.

SIDA Helpline, primul serviciu national de informare cu privire la HIV/SIDA îi apartine ARAS. Din 2002 a devenit linie verde cu program permanent.

- experienta. ARAS a  oferit traininguri pentru alte ONG-uri. Ca de exemplu ACCEPT, Fundatia  Alpha transilvana din Târgul Mures, din care ulterior s-a desprins un nucleu ce a dat nastere actualului SMURD Serviciul mobil de urgenta, reanimare si descarcerare

- este initiatoarea activitatilor de informare pentru grupuri vulnerabile greu-accesibile, chiar in locul în care acestea traiesc sau lucreaza.

Puncte slabe ale organizatiei

resurse umane si finaciare insuficiente

3.3 Structura organizatiei:

Activitatea ARAS se bazeaza pe o structura organizatorica si administrativa alcatuita din Biroul National si birouri locale (reprezentante, filiale, sucursale), fiecare având sarcini bine definite.

Aceasta structura a fost stabilita de catre Adunarea Generala, în urma unui program de dezvoltare institutionala, din care au rezultat celelalte 9 filiale din tara: Bucuresti, Constanta, Piatra-Neamt, Iasi, Bacau, Brasov, Craiova, Timisoara si Cluj-Napoca.

Conform statutului organizatiei, toate filialele au autonomie financiara si in domeniul actiunilor pe care le întreprind, cu conditia ca ele sa fie în spiritul statutului si în sensul hotarârilor Adunarii Generale. Controlul activitatilor filialelor se face periodic, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara.

Asociatia isi duce la îndeplinire scopurile prin activitati sustinute de personal platit si voluntari. Personalul platit este angajat de Directorul Executiv in pozitiile de coordonare si raspundere. Voluntarii se subordoneaza coordonatorilor de programe.

3.4. Partenerii A.R.A.S.

ARAS atrage atentia guvernantilor asupra importantei mobilizarii resurselor umane si financiare necesare sanatatii publice. Organizatia a încheiat parteneriate cu: institutii guvernamentale: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
institutii locale (primariile); grupuri de lucru intersectoriale pentru diferite initiative si/sau modificari legislative: Forumul ONG-urilor, Grupul ONG Anti-discriminare, Comisia Nationala Sida.

Mai mult, încearca sa creeze o retea de lucru si sa stabileasca parteneriate cu grupari similare implicate în educatia SIDA si aplicarea de programe comune.

Printre partenerii ARAS, se numara:

I.            RAA - Romania Angel Appeal

II.         ADV - Asociatia Alaturi de Voi

III.       Asociatia Tineri pentru Tineri

IV.      Salvati Copiii România

V.         CEPCA

VI.      IOCC - Organizatia Internationala pentru Caritatea Crestin-Ortodoxa

VII.            UNOPA- Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor cu HIV-SIDA

VIII.         SECS - Societatea de Educatie Constraceptiva si Sexuala

IX.      PSI - Population Services International România.

3.4.1. Finantatori ai programelor A.R.A.S.

1. Fondul Global SIDA, TBC si Malarie
2. Open Society Institute
3. Solidarite SIDA
4. World Vision International
5. USAID
6. UNICEF
7. Comunitatea Europeana (fonduri PHARE)
8. Romanian Angel Appeal
9. Medicins Sans Frontieres
10. Medicins Sans Frontieres Switzerland
11. Ambasada Canadei, Solidarite SIDA
12. Ambasada SUA (USIS), Soros Foundation
13. Ambasada Olandei (Programul Matra)
14. Dutch Foundation
15. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

În cazul ONG-urilor nu poate fi vorba de concurenta. Practic activitatea lor este îndreptata spre ajutorarea persoanelor care se confrunta cu anumite probleme fie ele legate de stigmatizare, abuzuri, sanatate etc.

Se poate vorbi de concurenta in cazul finantarii. Este stiut faptul ca activitatea ONG-urilor se datoreaza

Capitolul 4 Mixul de marketing aplicat în proiectul educatie prin teatru - forum de la egal la egal

La începutul anului 1990, imediat dupa caderea regimului comunist, una dintre cele mai grave situatii în sanatate în Europa a fost dezvaluit: jumatate din copiii cu HIV pozitiv ai continentului traiau în România. O mare parte dintre ei locuiau în centrele de plasament. Viata nu a fost cu mult mai buna nici pentru cei care traiesc în familii ca urmare a nepasarii autoritatilor publice, lipsei de educatie si schimb de informatii între furnizorii de servicii de sanatate, parinti, profesori si societatea în general.

Imediat dupa ce starea lor de sanatate a fost dezvaluita, ei au fost, în cele mai multe cazuri, respinsi de catre scoli, facilitati de sanatate si, uneori, chiar de familiile lor. Lipsa de informare si educatie, stigmatizarea sociala si limitarea financiara în sectorul de sanatate din tara, cu multi ani de tranzitie, a facut viata dificila pentru copii si tineri cu HIV / SIDA. Chiar daca s-au înregistrat progrese în ceea ce priveste starea lor de sanatate, noi probleme au aparute din cauza vârstei lor.

SIDA este o problema majora pentru generatiile prezente si viitoare în România. Conform statisticilor din cadrul Ministerului Sanatatii, de la începutul epidemiei, 15850 de cazuri de HIV si SIDA au fost diagnosticate în România. Dintre acestea, 5791 sunt adolescentii si tinerii care traiesc cu SIDA în vârsta de 10 pâna la 24 (din care 1200 sunt ~ 10-14 de ani). Desi distributia geografica a cazurilor acopera toata tara, in Bucuresti si in judetele Constanta si Neamt numarul de copii infectati cu HIV este foarte mare. Serviciile sociale existente nu acopera toate nevoile adolescentilor infectati si în primul rând nu sunt adresate tuturor categoriilor de copii infectati- copii care nu sunt infectati, dar au pe cineva în familie infectat cu acest virus (unul sau ambii parinti, frati sau surori).

Progrese facute în tratament extinde perioada medie de supravietuire si, prin urmare,copii de ieri au devenit adolescentii de azi,si ca urmare ei trebuie sa fie informati despre starea lor, drepturile si responsabilitatile lor

"SIDA - O PROBLEMĂ CARE TE PRIVEsTE ! - Educatie prin teatru pentru prevenirea infectiei cu HIV si integrarea sociala a adolescentilor infectati/afectati de HIV/SIDA"

Este un proiect care îsi propune sa contribuie la dezvoltarea personala (a abilitatilor de viata - psiho-sociale) a adolescentilor si tinerilor afectati de HIV/SIDA si a voluntarilor si la integrarea sociala a acestora, la combaterea stigmatizarii si discriminarii persoanelor afectate de HIV/SIDA

Strategia educationala este bazata pe pregatirea unor spectacole de teatru realizate în comun de adolescenti si tineri (afectati sau nu de infectia cu HIV) si prezentarea acestora elevilor de liceu si adolescentilor din centre de plasament si din alte forme de ocrotire a copiilor în dificultate, ca si cadrelor didactice si educatorilor. Scenariile spectacolelor sunt realizate de adolescentii si tinerii partcipanti la proiect si sunt selectate în urma unui concurs de scenarii. Pregatirea spectacolelor include: exercitii de interpretare (atentie, focalizare, lucru în echipa, expresivitate si miscare), discutarea, întelegerea, învatarea rolurilor, alcatuirea scenografiei si montarea propriu-zisa a spectacolului. Pregatirea spectacolelor se desfasoara sub îndrumarea unor actori sau regizori profesionisti, cu experienta în lucrul cu tinerii. Întelegerea si crearea rolurilor ofera oportunitatea explorarii atitudinilor, intentiilor, deciziilor si comportamentelor tinerilor în circumstante de viata variate, fapt ce constituie cea mai mare valoare a strategiei de educatie prin teatru.

Strategia de comunicare pentru atingerea obiectivelor proiectului include:

Prezentarea spectacolelor de teatru - realizate într-o maniera interactiva (permitându-se întreruperea actiunii si sugerarea unui curs oarecare al acesteia);

Organizarea de discutii pe tema infectiei cu HIV, cu referire la subiectul spectacolului si în sens mai larg, la prevenirea infectiei HIV si asigurarea accesului la drepturile omului si drepturile cetatenesti pentru toate persoanele, la combaterea marginalizarii si excluziunii sociale;

Distribuirea materialelor de informare si sensibilizare create si multiplicate în cadrul proiectului: 5.000 de brosuri, 10.000 de fluturasi si 1000 de afise, 1.000 de CD-uri si 500 de casete video cu înregistrarea spectacolelor, 1.500 de ghiduri de educatie prin teatru). Materialele informative vor fi create de adolescentii si tinerili implicati în proiect si vor face parte din programul national "Educatia pentru sanatate în scoala româneasca" al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Grupurile de sprijin tematice si întâlnirile voluntarilor vor include subiecte precum relatiile cu ceilalti (prietenia, dragostea, familia, relatiile la locul de munca); sexualitatea, sarcina, infectiile cu transmitere sexuala; stereotipurile, prejudecatile, stigmatizarea si redzucerea acestora; drepturile omului.

4.1. Politica de produs:

Ca urmare a faptului ca organizatiile sociale ofera servicii, încearca sa impuna idei sau sa modifice comportamente si, numai în putine cazuri, ofera grupurilor-tinta bunuri materiale, putem afirma ca in acest caz produsul este reprezentat de scopul asociatiei ARAS de a combate stigmatizarea si discriminarea persoanelor afectate de HIV/SIDA prin implicarea lor activa la programe de tip educatie prin teatru (peer drama) si de a preveni infectarea cu acest virus în rândul adolescentilor din Bucuresti, Ilfov, Constanta si Neamt.

Proiectul educatie prin teatru s-a desfasurat pe o perioada de 9 luni: 20 Ianuarie 2007 - 20 Octombrie 2007.

Beneficiarii directi ai programului au fost:

50 de adolescenti si tineri afectati de infectia cu HIV si 50 de voluntari ARAS din aria de desfasurare a proiectului.

150 de persoane afectate de infectia cu HIV care vor viziona spectacolele de teatru si vor discuta despre experientele proprii de discriminare

adolescentii si tinerii care vor viziona spectacolele de teatru si vor primi materiale de informare despre infectia HIV

Elaborarea de scenarii: La începutul proiectului, a fost organizat un concurs de scenariu în fiecare filiala ARAS  implicata în proiect, cu suportul Inspectoratului scolar si Directiei pentru Protectia Copilului (au fost semnate contracte in prealabil cu aceste institutii). Un juriu format din personalul ARAS si o parte din clientii ARAS care nu au fost implicati în proiect au ales cel mai bun scenariu (care ulterior a fost pus in scena). Regulamentul acestui concurs si anuntul au fost realizate special pentru acest proiect, ca de altfel criteriile de desemnare a câstigatorului si tema concursului (având relevanta impresia artistica). La sfârsit a fost organizata o ceremonie de premierea a câstigatorilor, premiile alese de aceatia fiind comunicate sponsorului acestui proiect UNICEF.(s-au acordat premii pentru fiecare filiala).

86 de tineri (printre care 14 seropozitivi) au dezvoltat 62 de scenarii (35 in Bucuresti, 18 în Piatra Neamt si 9 din Constanta) în cadrul Concursului de scenarii. Alte 4 scenarii au fost dezvoltate prin improvizatie, de catre cele 27 de echipe de participanti.

De asemenea 112 seminarii (31 în Constanta, 46 în Bucuresti si 35 în Neamt) si repetitii au fost organizate cu scopul de a pregati 7 spectacole (6 au fost deja prezentate de mai multe ori, unul era înca în curs de pregatire, la sfârsitul proiectului ). 3 spectacole s-au bazat pe scenarii realizate de câstigatorii de concursuri de scenariu, si 4 au fost dezvoltate de catre echipe de teatru-forum, prin improvizatii.

Suport pentru sesiunile de training si schimb de experienta Seminarul are ca scop experienta si dezvoltarea abilitatilor de a juca într-o piesa de teatru. Acest training s-a desfasurat in doua transe:

Sesiune de training pentru personalul A.R.A.S.: coordonatorul de proiect a organizat o perioada de trei zile de instruire (20 - 22 Februarie) la Piatra Neamt pentru reprezentanti ai echipelor locale. Aceste persoane au devenit formatori de echipe de voluntari locali. Participantii au fost informati, de catre acesti formatori, cu privire la prevenirea infectarii cu HIV precum si informatii despre teatru, dans, metoda peer drama, cum se joaca un rol.

Pregatire locala pentru voluntari: 79 de adolescenti, inclusiv adolescenti seropozitivi (40 din Bucuresti, 24 din Constanta si 15 din Piatra Neamt) au devenit voluntari A.R.A.S. pregatiti sa actioneze în calitate de educatori participând la 8 seminarii. Coordonatorul local, sprijinit de lucratorul social si de consultantul peer drama, a oferit cursuri de formare pentru echipa de voluntari locali pentru a deveni educatori HIV. Rolul coordonatorului local a fost acela de instruire, cel al asistentului social de sprijinire emotionala si consiliere (atunci când a fost cazul), în timp ce consultantul peer drama a tinut cursuri despre educatia prin teatru de la egal la egal. Principalele subiecte ale pragatirii au inclus cunostinte de baza despre HIV/SIDA si consumul de droguri, precum si informatii despre metoda peer drama si cum se joaca un rol.

Schimbul de experienta pentru voluntari - coordonatorul de proiect, împreuna cu coordonatorii locali, au organizat o întalnire cu scopul de a crea cadrul necesar pentru ca echipele de voluntari sa împartaseasca experienta acumulata în cadrul proiectului. Aceasta metoda a constat în a facilita, în primul rând, dezvoltarea de abilitati necesare imbunatatirii activitatilor de prevenire a HIV prin intermediul teatrului. În al doilea rând aceasta reuniune a creat si dezvoltat relatii de sprijin între membrii echipelor.

În timpul proiectului, 56 de adolescenti seropozitivi (16 de la Bucuresti si 20 din Constanta, precum si 20 din Neamt) au facut parte din 37 grupuri de sprijin (20 in Bucuresti, 9 în Neamt si 8 din Constanta).

Resursele materiale utilizate in cadrul acestui proiect au îmbracat urmatoarele forme:

sub tipar: brosuri, afise distribuite publicului dupa încheierea primei performante

video: CD-uri, casete video cu spectacole de peer drama.

4.2. Politica de pret:

Bugetul acestui proiect a fost planificat dupa cum urmeaza:

Buget total solicitat UNICEF-ului: 76,511 USD

Contributia UNICEF-ului in asistenta solicitata: 52,131 USD

Contributia UNICEF-ului in numerar: 24,380 USD

Acest buget a fost stabilit astfel încât sa poate asigura buna desfasurare a proiectului. Costurile aferente acestui proiect au fost împartite dupa cum urmeaza:

1. Costuri legate de salariile personalului de la resurse umane:

Personalul acestui proiect, format din 13 persoane, a fost implicat în implementarea, coordonarea si evaluarea proiectului dupa cum urmeaza:

Coordonator proiect

Asistent proiect

Coordonatori locali (2 persoane)

Lucratori sociali (3persoane)

Contabili (3 persoane)

2. Transport local: bilete de tramvai sau autobuz.

Acest element al bugetului face referire la transportul local al voluntarilor pentru: repetitii, spectacole etc.

3. Costuri legate de seminarii, întâlniri:

c1. Pentru personalul ARAS:

onorariul seminaristului/instructorului: 50$ / zi

transportul, pauzele de cafea si prânzul pentru participanti

livrarile de materiale (hârtie, dosare, stilouri, toner, cartus) : 3$/participant

c2. Pentru voluntari (au avut loc patru seminarii)

pauze de cafea pentru participanti

livrari de materiale (hârtie, dosare, stilouri etc): 3$/participant

c3. Schimbul de experienta:

Coordonatorul de proiect împreuna cu coordonatorul local si cu asistentul de proiect, au organizat o întalnire în vederea crearii unui cadru optim pentru ca echipele locale participante la acest proiect sa împartaseasca din experienta dobândita.

Costul acestei întâlniri s-a datorat:

transportului, pauzelor de cafea si prânzului

livrarea de materiale de papetarie.

c4. Organizarea de întalniri cu adolescenti seropozitivi

Adolescentii seropozitivi care au devenit voluntari ARAS au avut posibilitatea sa participe la sedinte organizate bilunar de lucratorul social. La cerere , lucratorul social a oferit consiliere individuala pentru volunarii seropozitivi. Costul acestor sedinte au acoperit pauzele de cafea.

c5. Conferinta de presa:

Doua conferinte de presa au avut loc: una la începutul proiectului si una la sfârsitul proiectului. Costurile aferente acestor conferinte:

furnizarea de materiale de papetarie (coli de hârtie, dosare, stilouri, tus, cartus, etc) 3$/participant pentru 50 de participanti (2conferinte*25 participanti)

pauzele de cafea (2 conferinte * 1 zi * 25 partcipanti * 7$/participant)

4. Alte costuri legate de acest proiect:

d1. Premii pentru voluntari

Toti participantii implicati în acest proiect de educare prin teatru, au primit, ca recompensa pentru efortul depus, pachete cu produse de igiena si mâncare.

d2. Costumele pentru teatru

Acest buget va acoperi acoperi materiale necesare (diferite materiale textile, haine, etc) pentru crearea de costume pentru "actorii".

d3. Premii pentru concursul de scenariu.

d4. Spatii pentru desfasurarea spectacolelor.

Trei spectacole (unul in fiecare oras implicat în proiect, si anume: Bucuresti, Constanta si Piatra Neamt) vor fi organizate pentru autoritatile locale, organizatiile care sustin tinerii seropozitivi si alti parteneri (inclusiv alte ONG-uri si sectoare implicate in domeniul HIV/SIDA). În vederea obtinerii unui impact puternic asupra unui numar cât mai mare de participanti au trebuit închiriate sali de teatru pentru fiecare spectacol pus în scena.

5. Costurile legate de resursele materiale folosite:

e1. Brosuri, fluturasi si afise.

e2. CD-uri si casete video

6. Alte costuri

f1. Costuri legate de comunicare: telefon, e-mail (internet), au facilitat o mai buna comunicare între cele 3 sucursale ARAS implicate in proiect (Bucuresti, Constanta si Piatra Neamt).

F2. Costuri privind produse de papetarie: 50$/luna/sucursala.

În ciuda resurselor financiare folosite pentru implementarea acestui proiect, "pretul" platit de catre beneficiari a fost unul imaterial aasurat în:

timp

munca prestata în folosul comunitatii (voluntari)

acumulare de experienta si cunostinte privind prevenirea infectiei cu HIV/SIDA

responsabilizare

satisfactia participarii la un eveniment care va avea repercursiuni pozitive in viitor asupra vietii adolescentilor seropozitivi

motivarea pentru a atinge obiectivele stabilite

marirea "portofoliului" de cunostinte/prieteni

În acest proiect si-au adus aportul si tineri seropozitivi. Acestia si-au îmbunatatit abilitatile de comunicare integrându-se perfect în echipa coordonatoare.

4.3 Politica de promovare

O' Donnell: " Promovarea sanatatii este stiinta de a ajuta oamenii sa isi schimbe stilul de viata pentru o stare de sanatate optima. Schimbarea stilului de viata poate fi facilitata de o combinatie de eforturi de a creste constientizarea, schimbarea de comportament si crearea unui mediu care sprijina practicile bune pentru sanatate."

Plecând de la afirmatia lui Nickels potrivit careia: "Nu trebuie sa se porneasca de la premiza ca toata lumea cunoaste existenta unei anumite probleme sociale", A.R.A.S. a început acest proiect prin organizarea unei conferinte de presa în vederea informarii opiniei publice cu privire la demararea acestuia.  De asemenea, la încheierea proiectul, A.R.A.S. si UNICEF au organizat o conferinta pentru a prezenta rezultatele obtinute. La aceste conferinte au fost invitati sa participe: mass media din România, partenerii, voluntarii si beneficiarii acestui proiect.

Conferinta a reprezentat un prilej de a îi încuraja si a îi sustine pe adolescentii care traiesc cu HIV pentru a isi promova propriile interese in rândul factorilor de decizie, de a isi exprima problemele si a veni cu propuneri si solutii pentru rezolvarea acestora, de a afla informatii si a isi dezvolta abilitati ce le sunt utile în promovarea si apararea drepturilor ce li se cuvin. Astfel, a fost accentuata capabilitatea adolescentilor seropozitivi de a se exprima in legatura cu boala pe care o au si de a-si împartasi experientele acumulate, de a transmite celor din jur sentimentele si perceptia lor despre viata, valori, normalitate.

Raportul conferintei a fost tiparit în 1000 exemplare si a fost distribuit atât participantilor cât si reprezentantilor administratiilor publice locale, ministerelor, Camerei Deputatilor si Senatului.

Aceste conferinte nu au ramas fara un feed-back din partea mass mediei. Acestui proiect i s-a alaturat si Ziarul Urban. Conducerea ziarului a decis sa doneze un procent important din vânzari A.R.A.S-ului în vederea continuarii demersului de educare prin teatru si pe viitor.

De asemenea, pe toata durata desfasurarii proiectului, cotidianul Evenimentul Zilei a tinut la curent opinia publica cu privire la desfasurarea activitatilor aferente proiectului.

Ca parte esentiala a strategiei de comunicare, ARAS si-a propus ca mesajele cheie sa fie dezvoltate astfel încât sa faciliteze comunicarea si sa întareasca identitatea si obiectivele organizatiei ARAS. Pentru stabilirea mesajelor celor mai potrivite si reprezentative pentru misiunea organizatiei, se stipuleaza organizarea de brainstorming-uri cu participarea marii majoritatii a personalului si, dupa stabilirea acestor mesaje, organizatia trebuie sa le încorporeze în toate materialele de comunicare.

Obiectivele proiectului au fost atinse prin intermediul unei campanii media cu doua componente: reducerea discriminarii fata de persoanele infectate si promovarea mijloacelor de prevenire HIV. Pentru ca informatia sa raspunda nevoilor reale ale beneficiarilor, campania a fost completata de asigurarea unei linii telefonice:SIDA Helpline: 0 800 800 033, instrument util de informare, consiliere si referire catre servicii de profil. Operatorii Hotline sunt voluntari ARAS care au fost special instruti pentru acest serviciu.

La data de 16 aprilie 2007 a fost lansat primul site dedicat practicantilor de Teatru Forum din România: www.teatruforum.ro. Pe acest site poti afla ce presupune un teatru forum, la ce folosese, ce conditii trebuiesc îndeplinite pentru a te alatura organizatei etc.

Proiectul "Educatie prin teatru- forum" a fost promovat si prin tiparituri:

a)      1000 de afise si 10.000 de fluturasi cuprinzând informatii cu privire la metoda teatru-forum, ca si instrument de prevenire si integrarea sociala a persoanelor seropozitive, au fost distribuite în vederea informarii publicului asupra importantei acestei metode. Ambele materiale au fost testate in prealabil: afisele de catre instructori iar fluturasii de catre adolescenti

b)      Brosura a fost elaborata în colaborare cu 4 voluntari si printata în 5000 de exemplare, cuprinzând informatii cu privire la riscurile la care se expun adolescentii, referitoare la HIV/SIDA, si modalitatile de prevenire a acestora cu avantaje si dezavantaje, incluzând de asemenea informatii despre servicii adresate tinerilor: consiliere etc. Pe verso-ul acestei brosuri se ragasea un formular de înscriere pe care doritorii trebuiau sa îl completezea in vederea înscrierii în echipa de acori din urmatorul spectacol.

c)      Coordonatorul de proiect a realizat un ghid: "Educatie prin teatru - Ghiul formatorului" prin care a redat o colectie de activitati pregatitoare, "jocuri" învatate de la regizori, actori si chiar de la voluntari. Acest material a fost singurul de acest tip lansat vreodata in România. A fost printat in 1500 de exemplare

d)      Caseta video: "Ghid video pentru antrenor" (profesor sau alt educator) a fost realizat sub forma unui atelier de lucru cu o echipa de elevi de la Liceul Gh. Lazar  din Bucuresti, voluntari care au fost deja implicati în scenarii organizate în cadrul proiectului

Aceste materiale au fost dezvoltate in parteneriat cu Ministerul Educatiei, ca parte a acestui program. Folosirea acestor materiale pentru studenti vor fi prelungita de catre Ministerul Educttiei la nivel national în cadrul programului "Educatie pentru sanatate în scolile din România". Toate acestea vor asigura durabilitatea proiectului.

Pachetul (CD / caseta video + manual) au fost distribuite la diferite scoli, centre de plasament sau ONG-uri, care au fost dispuse sa dezvolte programe de educatie de sanatate, contribuind la construirea capacitatii de educatie (în special profesori de licee) de a se implica în analiza, planificare strategica si implementare în domeniul de prevenire a infectiei HIV si de atenuare a impactului SIDA.

Tombole si concursuri: dupa fiecare piesa de teatru pusa în scena au fost organizate tombole pe baza unor carti postale oferite la intrarea în sala. Premiile au constat în 100 de tricouri si 100 de sepci cu mesajul campaniei.

O alta forma prin care Asociatia Româna Anti Sida si-a facut cunoscut proiectul atât înainte de a fi lanasat cât si în timpul derularii acestuia este Radio ONG (www.radio-ong.ro)

Acesta este primul radio on-line dedicat ONG-urilor din Romania si este initiat de Fundatia SynErgetica si implementat de Federatia Donatorilor din România în parteneriat cu Fundatia SynErgetica. Acest post de radio este finantat prin programul PHARE 2005 - Consolidarea Democratiei în România.

Cu stiri, emisiuni si sesiuni de training, Radin ONG  se doreste un instrument de lucru pentru organizatiile neguvernamentale. O astfel de platforma on line înglobeaza în acelasi mediu trei mijloace de comunicare audio, video si chat, permitând astfel o interactivitate sporita între realizatorii de media si publicul utilizator de informatie. Astfel organizatiile neguvernamentale din diverse domenii social, sanatate, drepturile omului, dezvoltare, sanatate, cultura, educatie

Radio ONG se pozitioneaza ca fiind parte din programul de lucru al oricarui membru al unui ONG, ca o alternativa viabila de educare si networking prin intermediul internetului.

Politica de distributie

Piesele de teatru au fost puse in scena pentru adolescentii din licee, centre de plasament si tabere.

1240 de adolescenti, tineri si adulti au participat la 25 de spectacole organizate in:

Licee:

Liceul Calistrat Hogas - Neamt

Liceul Pedagogic - Constanta

Liceul de Arta - Constanta

Liceul Virgil Madgearu - Bucuresti

Liceul Mircea Vulcanescu - Bucuresti

Liceul C.A. Rosetti - Bucuresti

Centre de plasament:

Peris - Ilfov

Organiztii care sprijina copii cu dizabilitati

Fair Play - Constanta

Spitalul de Boli Infectioase

Institutul Matei Bals

Spitalul V. Babes

sali de teatru :

Teatrul Tineretului - Piatra Neamt, Studioul Casandra sau Clubul de Arta

Teatrul de Papusi  - Constanta

Sediul central ARAS -Bucuresti

Centre de zi din Neamt

O piesa de teatru a fost prezentata în cadrul Conferintei Nationale a persoanelor tinere steropozitive cu titlul "Este timpul ca adolescenti sa vorbeasca" 40 de tineri si 20 de reprezentanti ai altor institutii publice si altor NGO's au participat la reprezentatia care a avut loc la Constanta (" Salveaza-te pe tine de mine").

Mai multe ONG-uri s-au aratat interesate de aceasta noua metoda de informare, teatru-forum, si ca urmare au fost organizate o serie de spectacole care i-a avut ca si spectatori pe presedintii acestor organizatii.

O astfel de performanta a avut loc in Constanta în cadrul "Conferintei Nationale privind tinerii bolnavi de SIDA Este timpul adolescentilor sa vorbeasca!" la care au participat 40 reprezentanti a 20 de asociatii

Reprezentantii autoritatii locale din Neamt au participat la reprezentantii desfasurate de A.R.A.S. in cadrul conferintei Sanatatea publica si protectia copilului organizata in incinta Librariei publice.

In Bucuresti s-a tinut un spectacol in cadrul Liceului Gheorghe Lazar la care au partcipat presedintii urmatoarelor fundatii: Fundatia Noi Orizonturi, Consiliul National pentru Combaterea Disccriminarii.

Mijloacele de transport folosite: 2 microbuze utilizate atât pentru transportul persoanelor ce au pus in scena spectacolele cât si decorul folosit.

Concluzii si propuneri

Teatrul forum s-a dovedit a fi un valoros instrument de dezvoltarea a abilitatilor de viata. Toti tinerii implicati au dezvoltat abilitati de comunicare (negociere, abilitatea de a spune nu, de conflict si managementul conflictului si stresului), responsabilitate, motivatia pentru a atinge obiectivele stabilite.

Ca un bilant al acestui proiect pot fi evidentiate urmatoarele rezultate

79 de voluntari au fost instruiti pe parcursul a 8 ateliere

au avut loc 25 de reprezenatii interactive

1240 de adolescenti au fost antrenati ca "public jucator" , dintre care 110 adolescenti ce traiesc cu HIV

Modul de abordare ar trebui sa fie extins la nivel national (prin implicarea ARAS-ul dar si a altor ONG-uri).

Modul de abordare este un instrument valoros de motivare si de consolidare a parteneriatelor (acesta creeaza emotii si poate crea, de asemenea, buna dispozitie).

Mai mult timp ar trebui sa fie alocat pentru pregatirea performantele, deoarece cuvântul de ordine în ceea ce priveste munca depusa pentru punerea în scena a pieselor de teatru a fost epuizarea.

Anexa 1

Kotler subliniaza caracterul bivalent al produsului în marketingul social: pe de o parte, el reprezinta un mijloc de satisfacere a unor necesitati sau asteptari ale grupului-tinta, iar, pe de alta parte, o solutie de rezolvare a unei probleme a grupului-tinta respectiv, dar care priveste întreaga societate. Ideea este reprezentata în urmatoarea figura

Sursa: Kotler, Philip, Robert Eduardo, "Social Marketing", ECON, Dusseldorf, Wien, New York, 1991

Anexa 2

Venituri în 2007 înregistrate de ARAS