Marketing in serviciile administratiei publice locale

MARKETING IN SERVICIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Desi marea majoritate a serviciilor publice de interes local sunt organizate si coordinate de catre consiliul local in calitate de autoritate deliberative si primar in calitate de autoritate executive autonoma, iar cadrul legislative este destul de restrictive, in present se observa acordarea unei importante tot mai sporite autonomiei locale ( descentralizarii ) atat in plan territorial cat si in plan ethnic.

Consolidarea si dezvoltarea autonomiei locale au ca prim obiectiv asigurarea stabilitatii politice dar si satisfacerea nevoilor cetatenilor in concordanta c particular 757j95h itatile cererii legate de nivelul de dezvoltare economica a zonei, de problemele sociale, culturale, entice sau lingvistice.

Stiinta administratiei formuleaza acele conditii care determina existenta unei autonomii locale, reale.

Acestea sunt:

v    Existenta unei colectivitati locale, ceea ce inseamna ca, in primul rand, trebuie sa fim in prezenta unei grupari de cetateni, de locuitori care sa aiba interese si cerinte specifice, caracteristice, particulare, fata de interesele intregii colectivitati nationale;

v    Existenta unor mijloace materiale si banesti, la dispozitia colectivitatii locale si gestionarea acestora constituie o alta conditie importanta pentru a exista autonomia locala. Aceasta gestionare a mijloacelor trebuie sa fie realizata chiar de respective colectivitate.

v    O alta conditie necesara existentei autonomiei locale este ca agentii de conducere sa fie locali. Deci, autoritatile care conduc unitatile territorial-administratieve respective sa fie alese de populatia din teritoriul respective, nu sa fie numite de la centru.

v    In sfarsit, trebuie sa existe delimitare fata de autoritatile administratiei publice centrale in ceea ce priveste competenta de a decide liber in rezolvarea nevoilor locale.

Organizarea si functionarea serviciilor publice locale se bazeaza pe strategii elaborate la nivelul guvernului prin Departamentul pentru Administratie Publica-Locala dar fundamentarea lor depinde de o foarte buna cunoastere a nivelului si structurii nevoilor colectivitatilor locale si a modului specific in care locuitorii cumpara si consuma aceste servicii.

Relatiile administratiei publice locale cu cetatenii

Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean se manifesta in functie de competenta autoritatilor administratiei publice de a cunoaste si satisface exigentele acestora.

Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi:

Relatii de cooperare

Relatii de utilizare a serviciilor public

Relatii de autoritate ( sau de subordonare a cetatenlor fata de organelle administratiei)

Analizand aceste categorii de ralatii, vom evidentia necesitatea democratizarii permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre cetateni si prestatorii de servicii publice.

Relatiile de cooperare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei publice in vederea realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratie publica si cei administrati. Relatiile de cooperare pot fi grupate in doua categorii:

Relatii de cooperare directa, in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la fel aparatul, ca structurile administratiei publice.

Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii sprijina actiunea autoritatilor administratiei publice fara sa participle la respective activitate in mod direct.

Realatiile de prestari de servicii ce se constituie al doilea titp de relatii intre administratia publica si cetateni

Este evident ca administratia publica nu se limiteaza prin autoritatile administratiei publice la organizarea realizarii in concret a legii, ci ea are drept mobil organizarea unor servicii publice intr-o gama variata si complexa de probleme, servicii publice care sa presteze activitati cetatenilor. Importanta unei bune serviri a populatiei credem ca nu mai este necesar sa o subliniem, fiind de la sine inteles ca realizarea unei serviri necorespunzatoare a cetateanului determina grave consecinte sociale si politice, cu posibile repercusiuni atat asupra persoanei, cat si asupra statului.

Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natural or, au o specializare diferentiata, seea c determina o pregatire corespunzatoare a personalului din acest domeniu.

Referindu-ne pe scurt la continutul acestor prestatii, amintim ca administratia publica trebuie sa raspunda, in limita legilor, la toate interesele si nevoile cetatenilor.

Relatii de autoritate ( de subordonare a cetatenilor fata de autoritatileadministratiei publice ). Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse cetatenilor, nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participle in aceste relatii.

Astfel, obligatiile cetatenilor pot fi : de “ a face”, de exemplu, verificarea periodica a instalatiilor de incalzire; de “ a nu face”, de exemplu, sa nu produca zgomot in locuinta intre anumite ore; de “ a da”, de exemplu, plata unor taxe.

Aceste obligatii ale cetatenilor decurg fie din situatia materiala a cetatenilor, fie din situatia subiectiva a cetateanului.

Tipologia serviciilor publice locale

Ne referim in acest subcapitol la institutia serviciu public prin care se presteaza pentru cetatenii colectivitatii locale servicii de interes general in regim de putere politica. Aceste institutii ale administratiei locale se pot grupa astfel:

Servicii publice cu character statal;

Servicii publice edilitare ;

Servicii publice comerciale;

Serviciul public pentru activitati culturale.

Aceste categorii si principalele lor componente sunt prezentate in tabelul urmator:

1.3Compatibilizarea serviciilor de administratie publica locala cu exigentele europene

In anul 1998, guvernul Romaniei publica intr-o prima versiune “ Programul national de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana – PNAR” in a carui structura exista “Programul de structura administrativa”

Desi a constuit un capitol distinct in toate progrmale de guvernare, reforma administrative nu a reprezentat o prioritate, metodele centraliste s-au perpetuat in mare masura, iar schimbarile au fost lente si fragmentare .

Reforma vizeaza punerea in opera a unui system administrativ unitary in termini de practica administrativa in vederea fortificarii democratiei si garantarii respectului legislatiei in vigoare si drepturilor omului ca si protectia grupurilor minoritare.

Obiectivele reformei sunt urmatoarele:

• Restructurarea in profunzime a administratiei publice locale;
• Stabilirea de relatii mai stranse intre administratia publica locala si cetatean;
• Descentralizarea serviciilor publice insotita de o intarire a autonomiei administrative si financiare locale;
• Cresterea eficientei administratiei publice locale;
• Asigurarea profesionalismului functiei publice.

1.4Ameliorarea relatiei intre administratie si cetateni la nivel local prin extinderea utilizarii tehnologiilor informatie

Utilizarea tehnologiilor informatiei in domeniul serviciilor publice locale reprezinta suportul pentru aplicarea strategiilor de marketing interactiv in pregatirea intrarii Romaniei in societatea informatiei si in adaptarea structurilor organizationale si institutionale la noile exigente.

Posibilitatile interactivitatii tehnice pun in evidenta tipul de locuitor activ, capabil de a se implica in problemele locale si de a se transforma in cetatean activ si responsabil.

Romania, respectand criteriile de aderare la U.E, s-a angajat prin programul de reforma sa raspunda nevoilor cetatenilor sa consolideze si sa extinda participarea societatii civile la procesul decizional si sa garanteze transparenta documentelor administrative.

Prevederile programului de reforma vizand extinderea utilizarii tehnologiilor informatiei in administratie sunt:

Finalizarea studiului de fezabilitate asupra sistemului informational integrat al administratiei publice

Crearea si distribuirea noii carti de identitate electronice;

Crearea de retele Intranet pentru administratia locala, in cel putin 10 judete;

Implementarea semnaturii digitale pentru functionarii publici;

Crearea unui centru informative national al administratiei publice;

In septembrie 2001 Ministerul Administratiei Publice a inaintat si a obtinut aprobarea Guvernului pentru “Strategia de informare a administratiei publice” (e-administratie).

E-administratia ofera perspective cu atat mai interesante cu cat se sprijina pe o reorganizare a serviciilor administrative, o evolutie a rolurilor si competentelor actorilor implicate o focalizare asupra nevoilor cetateanului ( si nu asupra naturii serviciilor ) o viziune clara a beneficiilor asteptate finalmete de catre cetatean.

Mai multe fenomene survenite in ultimii ani au modificat de o maniera durabila asteptarile cetatenilor:

Imbatranirea populatiei;

Exigentele foarte mari fata de calitatea serviciilor;

Problemele de securitate;

Penuria de talente;

Concurenta sectorului privat;

Presiunea fiscala.

Evaluarea eficientei implementarii strategiei e-administratie va trebui sa conduca la concluzia ca organizatiile publice romanesti ating nivele mai ridicate de performanta asa cum sugereaza profesorul Edward T. Jennigs Jr. (“Administratie si management public”, nr.9/2007, p. 12) atunci cand:

Autoritatile sunt amabile, participative si deleaga puterea;

Exista unele relatii favorabile cu alti stakeholderi, cu alegatorii si relatii eficace cu furnizorii si partenerii;

O misiune atractiva;

O puternica misiune organizational-culturala;

O conducere stabila si eficace;

Un system eficace al resurselor umane;

Professionalism in cadrul organizatiei;

Motivare printre membrii organizatiei.

In concluzie, serviciile informatice si e-administratie au creat prestatii mai rapide si mai simple si au diminuat birocratia. Dezavantajul este ca aceste facilitati au mai putin impact in comunitati sarace si imbatranite – doua dintre grupurile – tinta principale in multe servicii publice.

1.5 Parteneriatul public-privat in intreprinderile publice locale

Incepand cu anul 2000 in Europa, se constata o modificare a echilibrelor intre colectivitatile locale si investitorii privati in sensul ca proportia dintre intreprinderile publice locale care s-au deschis capitalului catre alti parteneri este de cca. 20%.

Evolutia spre parteneriate nu este una voluntarista ci mai degraba o consecinta a insuficienteide capital si o necesitate de adaptare la contextul juridic nou creat de liberalizarea pietelor.

Motivatiile recurgerii la investitori privati sunt multiple:

Finantarea activitatii intreprinderii publice locale sau a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurilor grele, pentru a permite dezvoltarea si modernizarea acesteia in context concurential;

Utilizarea savoir-faire-ului si a expertizei tehnice a partenerului;

Dotarea intreprinderii locale cu aliati intr-un context concurential ca in serviciile publice in retea.

Parteneriatul presupune atat asocieri cu actionari privati (IMM-uri specializate in gestiunea serviciilor publice, mari grupuri, banci, personalul intreprinderilor publice locale), dar si cu alti parteneri publici-statul, organismele parapublice sau alte intreprinderi publice locale.

Aceste parteneriate se practica in principal in sectorul apa, energie, colectarea si igienizarea deseurilor, dar si in transporturi.