Universitatea Bucuresti
Facultatea de Jurnalism si stiintele Comunicarii
Curs: Marketing politic
Tutorat 2
Echipa de campanie - war-room. Va fi alcatuita din
1. Strategul de campanie.
2. Politicianul candidat - responsabil politic.
3. Purtatorul de cuvânt.
4. Fund-raiser-ul.
5. Organizatorul de evenimente.
6. Media planner
Toti trebuie implicati în activitatea de campanie (în cazul nostru, în simularea campaniei), însa doar câtiva decid: puterea de decizie este la responsabilul politic si la strategul de campanie (managerul marketingului politic).
Centrul de decizie este alcatuit din putini oameni, maxim doi, e strict specializat si slab implicat politic. Strategul nu trebuie sa fie totodata si produsul politic. Strategul nu participa propriu-zis în cursa electorala. În relatia cu actorul politic, conducerea este bicefala, apar doi poli de decizie. Conflictul poate aparea din cauza faptului ca liderul de partid devine automat în campania electorala produs si nu se poate împaca cu noua situatie de consiliat, fiind obisnuit în perioada dintre campanii sa detina decizia.
Trezorierul se ocupa de managementul financiar, cunoaste dedesubturile Legii nr. 43/2003 privind finantarea activit&# 656s1813g 259;tii partidelor politice si a campaniilor electorale. Daca în România, conform legii, trebuie anuntata Curtea de Conturi ori de câte ori scoti bani din bugetul de campanie si în ce scop i-ai scos, în SUA 10% din bugetul de campanie poate fi de la începutul perioadei electorale lichid0 si la dispozitia staff-ului electoral.
Managerul de Resurse Umane organizeaza membrii de partid si este apropiat de oameni. Practica politica a aratat ca de cele mai multe ori managerul HR se poate ridica în functia de lider executiv în partid. seful de Resurse Umane are în subordinea sa echipele de activisti si de voluntari si, prin intermediul comunicarii directe, îi determina pe acestia sa promoveze evenimentele si manifestarile de partid. El motiveaza membrii si voluntarii în actiunile lor de promovare a partidului, le insufla sentimentul de mândrie, de apartenenta la partid, astfel încât militantul se percepe ca purtator de prestigiu atunci când cheltuieste timp si resurse în folosul organizatiei de partid (se îmbraca în culorile partidului atunci când lipeste afise sau distribuie materiale promotionale). Agentia de publicitate electorala nu este platita pentru a lipi afisele electorale, ci aceasta activitate este desfasurata de catre membrii si activistii de partid:
Voluntarii pot fi sau nu membrii de partid, au un grad de fidelitate scazut fata de organizatia politica, pot fi elevi sau studenti cu motivatii conjuncturale.
Activistii sunt o resursa umana pasionala si gratuita la dispozitia partidului. Acesti militanti, uneori platiti cu sume modice, desfasoara evenimente, împart flori, baloane, fluturasi, materiale promotionale în numele partidului.
Celula de criza are un statut special în cadrul campaniei. Componentii ei întreprind activitati de gherila, ei sunt actorii principali ai campaniilor negative. Sunt celule organizate pe sistemul institutiilor de mare securitate (asemanatoare celulelor de partid comunist sau cuiburilor legionare), alcatuite din 3-4 oameni cu grad de fidelitate maxim fata de organizatie si alesi în functie de experientele anterioare în care au dat dovada de discretie. Aceste celule de criza nu se cunosc între ele, iar daca membrii lor sunt prinsi de politie sunt clandestine, pe cont propriu. Celulele de criza lanseaza:
scrisori
fluturasi "otraviti": "Coalitia pentru un Parlament Curat, un ghid pentru alegerea parlamentarilor", noiembrie 2004 - un buletin care, potrivit luptatorilor de gherila PSD, ar fi fost semnat de membrii societatii civile precum Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare, Cristian Pîrvulescu de la Pro Democratia, Ioana Avadani de la CJI s.a. si în care Traian Basescu aparea drept turnator al fostei Securitati, iar Calin Popescu-Tariceanu ca importator de autoturisme de lux scutit de taxe vamale prin hotarâri de Guvern semnate de el ca ministru
SMS-uri: SMS-ul Aliantei PNL-PD anti-Nastase: "si daca ramuri bat în geam si tu votezi cu Bombo, eu imi bag p***-n el de neam si emigrez în Congo" ori SMS-ul PSD anti Basescu: "si daca nouri grei se duc, si tu votezi PD-ul, o sa-l cam sugi pe domnul cuc, ca iese tot AN-ul"
leaflet-uri: "Basescu Violatorul!", în care candidatul PNL-PD ar fi violat o femei în 1973, pe vremea când era student la Institutul de Marina din Constanta
murdaresc cu vopsea sau graffiti afisele adversarilor sau le rup.
Gherila digitala
mobilizarea la vot în favoarea candidatului prin grupuri de discutie on-line si prin mesaje scrise prin telefonul mobil
false avertizari prin e-mail privind înghesuiala la sectiile de votare sau încercari de fraudare
flash-mob-uri organizate exclusiv prin mijloace de comunicare electronice (mitinguri ale tacerii).
Departamentul de productie încearca sa persuadeze permanent centrul de decizie. Concepe publicitatea electorala si materialele de promovare, cumpara timp si spatiu în media si influenteaza media planning-ul.
Departamentul de PR organizeaza evenimente pentru presa. Rolul fundamental îl constituie monitorizarea evenimentelor de pe piata politica la care fac apel contracandidatii. Tehnici specifice Biroului de Relatii cu Presa:
transmit comunicate de presa
organizeaza conferinte
lanseaza zvonuri
împrastie informatii neverificate despre adversari, dezinformând publicurile-tinta ale contracandidatilor.
Exemplu: Imaginea picajului - pentru a crea adversarului iluzia ca este lider în opinia publica, PSD va propune INSOMAR-ului un sondaj conform caruia Alianta D.A. are în saptamâna curenta, de pilda, 52% din electoratul urban. În saptamâna imediat urmatoare, Alianta ajunge la 41%, peste doua saptamâni la 30%, iar cu doua saptamâni înainte de alegeri la 24%, cât era, sa presupunem, procentul real înca din prima saptamâna. Astfel, se creeaza în mintea electorului iluzia picajului Aliantei, iar daca reactia Aliantei D.A. vine târziu, respectiv în ultima saptamâna, atunci ea nu va mai fi credibila.
Departamentul de productie mentine o relatie apropiata si cu planificatorul evenimentelor de teren/gross-roots planner pentru a stabili calendarul evenimentelor (cu stabilirea de activitati si vizitele în teritoriu, înainte de lansarea candidaturii, în timpul lansarii, organizarea de mitinguri, manifestatii, discoteci, petreceri) si calendarul candidatului.
Organizatorul de evenimente stie permanent care sunt activitatile prezente si ulterioare ale candidatului, ce face acum si ce va face a doua zi, stabileste calendarul evenimentelor, având în vedere ciclicitatea anotimpurilor, sarbatorile religioase sau nationale, memoria sociala. El trebuie sa fie un bun manager al timpului, sa stie sa alterneze momentele de campanie (relatia candidatului cu organizatia politica, cu resursa umana si cu simpatizantii) cu activitatile de odihna.
Mixul de marketing
Produsul
Pretul
Plasamentul (distributia)
Promovarea
Produsul va fi oferit pe piata pentru a fi cumparat sau utilizat astfel încât sa poata satisface o necesitate. Produsul poate fi: obiect, serviciu, organizatie, idee - facut în scopul de a aduce avantaje consumatorului. Elementele prin care se diferentiaza produsul: numele (brandul, marca, imaginea publica), organizatia care îl ofera pe piata (prestigiu, calitati, defecte, background), forma de prezentare (ambalajul, eticheta, sigla partidului).
Pretul include costurile pe care le plateste consumatorul. În marketingul comercial, pretul trebuie sa acopere cheltuielile de productie, sa tina cont de concurenta, sa se stabileasca în urma unei cercetari de piata, sa fie acceptabil pentru cumparator si profitabil pentru cumparator. În marketingul politic, dincolo de votul propriu-zis, pot aparea consecintele grave pe care le genereaza "pretul": inflatie, somaj, lipsa programelor de asistenta sociala, ineficienta legislativa, scaderea venitului.
Plasamentul (distributia):
departamentul de publicitate alege canalele de distributie
omul politic, respectiv candidatul poate stabili relatii cu clienti politic prin intermediari, care vor facilita audienta ofertei electorale la segmentul-tinta
departamentul de PR va manipula informatiile (va fabrica zvonuri pentru a discredita adversarii, va inventa evenimente, va inunda media cu fapte imorale ale concurentei) pentru a face vizibila diferenta calitativa a propriului candidat
strategii vor gândi aliante între diverse structuri politice sau între personalitati politice pentru a crea imaginea eficientizarii programului politic.
Promovarea înseamna informarea publicului despre oferta politica, despre candidat si modalitati de stimulare a interesului pentru oferta.
Promovare
- Advertising (obiect / brand)
Public Relations (companie/ organizatie/ mark)
Direct Marketing
Personal Sellings
Personalul (Human Resource) este asigurat de oamenii care realizeaza si concretizeaza produsul - departamentul de creatie si de productie.
Premisele fizice reprezinta logistica (organizarea de partid, sedii, birouri) si bugetul de campanie (bugetul de partid)
Profitul reprezinta avantajele reale pe care le aduce oferta electorala consumatorilor de politica sau votul - producatorilor de oferta.
Evaluarea resurselor. Alcatuirea bugetului
Practic, bugetul minimal, în campania electorala (pentru alegerile locale pentru Primaria Capitalei sau pentru alegeri generale) se concepe dupa urmatoarea ecuatie: se ia populatia cu drept de vot a Bucurestiului si se înmulteste cu 3 euro de persoana. Partidele mari, care au peste 30% din electorat, vor adauga la bugetul minimal 15% din întreaga suma. Partidele mici si independentii vor adauga, daca vor avea aceste resurse, 30% din suma la bugetul minimal.
În acord cu Legea 43 pe 2003, partidul politic se finanteaza într-un an fiscal din:
a. cotizatii ale membrilor de partid;
b. donatii;
c. venituri provenite din activitati proprii;
d. subventii de la bugetul de stat.
a. Suma cotizatiilor platite într-un an de un membru de partid poate fi de pâna la 100 de salarii de baza minime brute pe tara. PSD are 7 sute de mii de membri. Deci pe an poate colecta un maxim de 7 sute de mii ori 100 de salarii minime brute.
b. Donatiile în anul fiscal electoral pot fi de maximum 0,050% din veniturile bugetului de stat. Donatiile primite de la o persoana fizica într-un an pot fi de pâna la 200 de salarii de baza minime brute pe tara, iar donatiile primite de la o persoana juridica într-un an pot fi de pâna la 500 de salarii de baza minime brute pe tara. Lista persoanelor care au facut într-un an donatii a caror valoare cumulata depaseste 10 salarii de baza minime brute pe tara si suma totala a donatiilor confidentiale se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pâna la 31 martie a anului urmator. Partidele politice nu pot accepta donatii de la o institutie publica, de la o regie autonoma, de la o companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat; sunt interzise donatiile în bani din partea unui sindicat.
c.Surse proprii: editarea si difuzarea publicatiilor ori materialelor de propaganda proprii; actiunile culturale, sportive si distractive; închirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social-culturale; dobânzile bancare;
d.Partidele politice primesc anual subventii de la bugetul de stat. Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat.
Partidele politice parlamentare primesc o subventie de baza. Totalul subventiilor de baza reprezinta o treime din subventiile bugetare alocate partidelor politice (1/3 din 0,04% din veniturile bugetului de stat.) Partidele parlamentare primesc si o subventie proportionala cu numarul de mandate obtinute. Suma cuvenita pentru un mandat se stabileste prin împartirea restului de doua treimi din subventiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numarul total al parlamentarilor.
Partidele politice neparlamentare, care au obtinut cu cel mult 1% sub pragul electoral, (în România pragul electoral e de 5% pentru partide si 10% pentru aliante) primesc subventii egale, care se stabilesc prin împartirea sumei neutilizate, la numarul partidelor politice respective. Mai mult, suma totala acordata partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decât o subventie de baza. Sumele neutilizate dupa redistribuire, se împart tot la partidelor politice parlamentare proportional cu numarul mandatelor.
Cheltuielile partidului într-un an fiscal pot fi:
a. cheltuieli pentru întretinerea si functionarea sediilor;
b. cheltuieli de personal;
c. cheltuieli pentru presa si propaganda;
d. cheltuieli privind organizarea de activitati cu caracter politic;
e. cheltuieli de deplasare, delegatiile în tara si în strainatate;
f. cheltuieli pentru telecomunicatii;
g. investitii în bunuri mobile si imobile necesare activitatii partidelor respective;
h. cheltuieli pentru campania electorala.
Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe cladiri pentru sediile detinute în proprietate, cu exceptia celor cumparate la valoarea de inventar.
Finantarea în timpul campaniilor electorale se poate efectua potrivit Legii 43 pe 2003 astfel:
Venituri:
Prin lege speciala toate partidele care participa la campania electorala primesc o subventie de la bugetul de stat. Partidele care nu au obtinut pragul electoral pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului ori la alegerile locale nu au obtinut pragul electoral vor restitui subventia primita în doua luni de la data publicarii rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial.
Contributiile primite dupa deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice cu exceptia subventiilor de la stat pot fi folosite pentru campania electorala a unui partid numai daca sunt declarate Curtii de Conturi de catre mandatarul financiar. (trezorier) Este interzisa finantarea campaniei electorale sub orice forma de catre persoane fizice sau juridice straine. Se interzice finantarea în campania electorala de catre o institutie publica, regie autonoma, companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral ori majoritar de stat sau de catre un sindicat ori o asociatie sau fundatie.
Mandatarul financiar (Trezorierul) tine evidenta contabila a operatiunilor financiare pentru fiecare circumscriptie, în cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, si pentru fiecare candidat la functia de primar, în cazul alegerilor locale. Calitatea de mandatar financiar se dobândeste numai dupa înregistrarea oficiala la Curtea de Conturi si aducerea la cunostinta publica prin presa.
Accesul la serviciile publice de radio si de televiziune în campania electorala si la locurile speciale de afisaj electoral este garantat si se asigura potrivit dispozitiilor legilor electorale (Legea 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si Legea 67/2004 pentru alegerea administratiei locale)
Cheltuieli:
Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate de catre un partid politic în fiecare campanie electorala se calculeaza prin însumarea valorilor maxime permise pentru fiecare candidat propus pentru alegeri.
Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite în functie de salariul de baza minim brut pe tara existent la 1 ianuarie a anului electoral:
a. 150 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de deputat sau senator;
b. 20 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier judetean sau consilier local în Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
c. 15 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local în consiliile municipiilor resedinta de judet si în consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti;
d. 10 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local în consiliile municipiilor si oraselor;
e. 2 salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de consilier local în consiliile comunale;
f. 10.000 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar general al municipiului Bucuresti; (Salariu minim pe tara este de 3.100.000, cheltuielile pot fi conform legii de 31 000.000.000 lei = 31 de miliarde). În practica pentru un 1 milion 750 de mii 192 de alegatori înscrisi pe listele permanente X 3 euro de persoana = 5.250.576 euro X 36.000 lei (pe 1Euro) = 189.020.736 000. de miliarde de lei ar fi necesari pentru cine îsi propune un scor de 100%.
g. 2.000 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui municipiu resedinta de judet;
h. 500 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unui sector al municipiului Bucuresti ori al unui municipiu sau oras;
i. 20 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat la functia de primar al unei comune.
Limitele maxime ale cheltuielilor se aplica si candidatilor independenti.
La validarea bugetului, conducerea partidului sau candidatul independent va depune la Curtea de Conturi o declaratie privind respectarea plafoanelor. Sumele ce depasesc plafoanele se fac venit la bugetul de stat.
Limita maxima a cheltuielilor care pot fi efectuate de catre un partid, alianta politica sau candidat independent în campania electorala pentru alegerea Presedintelui României este de 25.000 de salarii de baza minime brute pe tara. Atunci când un candidat este propus pentru mai multe functii într-o campanie electorala, limita maxima a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabileste la valoarea cea mai mare.
Partidele care nu au obtinut cel putin 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga tara pentru candidatul pe care l-au propus, precum si candidatii independenti care se gasesc în aceeasi situatie vor restitui subventia de la buget în doua luni de la încheierea campaniei electorale.
Pentru alegerile generale din 2004, formula reala dupa care s-a întocmit bugetul de campanie de catre echipele de campanie a fost cea amintita: Numarul de persoane tintite înmultit cu 3 euro de persoana. Spre exemplu la o populatie cu drept de vot în Bucuresti (alegatori de pe listele permanente, conform BEC) de 1.750.192 pentru candidatul Cornel Dinu care si-ar propune ca scop un 10% maxim din electorat, ar avea de obtinut 175.019 voturi pe care le vom înmulti cu 3 euro costuri de persoana = 525.060 Euro X 36.000 lei = 18 miliarde 902 milioane 160 de mii de lei.
Acesti bani se încadreaza în suma prevazuta de lege (860 de mii de euro, adica de 31 miliarde lei). Problema apare însa la partidele cu scopuri pozitive propuse de câstigarea a 60-70% din electorat: unde bani necesari în campanie sunt mult peste 860 de mii de euro, cât este plafonul maxim prevazut de lege. Sa presupunem ca un actor politic ar avea drept scop 100% din electorat, atunci 1 milion 750 de mii 192 de alegatori înscrisi pe listele permanente X 3 euro de persoana = 5.250.576 euro X 36.000 lei = 189.020.736 000 de miliarde de lei ar constitui suma necesara, cu mult peste limita impusa de lege, bani care desi cheltuiti, nu vor fi declarati.
Asociatia Pro Democratia a întocmit în martie 2005 raportul "Banii si politica" cu privire la banii cheltuiti de partidele politice în campania electorala din anul 2004. Din monitorizarile si estimarile APD a reiesit ca fondurile cheltuite în campanie de Uniunea PSD+PUR pentru candidatura lui Adrian Nastase, numai pe publicitatea scrisa si stradala sunt de aproximativ de 3,5 ori mai mari decât veniturile declarate. Daca la Curtea de Conturi, Uniunea PSD+PUR a declarat ca pentru campania lui Nastase s-au cheltuit în jur de un milion de dolari, conform estimarilor facute de APD, în realitate s-ar fi cheltuit cu doua milioane de dolari mai mult. Pentru campania actualului presedinte al tarii, Alianta PNL-PD a cheltuit, conform cifrelor oficiale, 1,5 milioane de dolari, desi din calculele APD au reiesit doua milioane.
În politica banii se cheltuiesc de regula astfel:
mass - media
Central Headquarters (command center)
organizarea partidului
15-20% - cheltuielile pentru campania electorala
Resursele financiare si umane se împart în campanie conform regulii celor trei parti:
În prima treime de timp - 20% din bani
În a doua treime din timp - 30-40% din bani
În ultimele 10 zile si mai ales în ultima saptamâna - 40-50% din bani
Capitolele de buget. Bani necesari pentru fiecare compartiment, structura si preturi
Capitolul I
Pentru Departamentul de Resurse Umane - cei mai putini bani se vor aloca pentru cei mai multi oameni angrenati în campanie. La alegerile generale un partid mare va folosi între 1 mie si 2 mii de voluntari, iar pentru alegerile generale între 2-3 sute de voluntari.
Psihologic, cu cât un voluntar este platit mai bine cu atât îi scade eficienta muncii. Voluntarul trebuie sa fie motivat emotional, trebuie ca managerul de resurse umane sa stie sa maximizeze prestigiul apartenentei la grup. Importanta este gasca, spiritul gregar, compensatiile de loisir, nu banii.
Cele mai mici sume sunt platite voluntarilor: aproximativ 5 sute de mii de lei pentru întreaga perioada a campaniei. PNL a plati mai bine voluntarii, dar eficienta muncii a fost mai scazuta (În 2000 PNL a avut un numar aproape dublu de deputati fata de 2004, ceea ce poate fi folosit ca arma de atac împotriva Aliantei D.A. - marele câstigator este PD)
Militantii sunt platiti si ei cu sume modice, raportate de regula la salariul minim pe economie. Sunt încurajati în genere cuplurile de militanti (echipe mixte, fata si baiat, sunt mai convingatori decât daca apar singuri). Profilul psiho-material al activistului de partid: pensionari tineri, peste 60% femei, (au între 45-55 ani), foste cadre militare, patroni de mici IMM-uri, consignatii, buticuri, membri activi în de partid. Sunt folositi în campanie aproximativ 5-10 persoana dintr-o filiala, respectiv între 30 si 50 de activisti într-un partid.
În functie de numarul de membri, partidele implica diferit membri: partidele mici (vezi Partidul Pensionarilor) îsi implica întreg personalul, în vreme ce partidele mari (vezi PSD) sunt mult mai selective: activistul si membrul echipei de guerile sunt mult mai greu de ales din cauza numarului mare de membri.
Pentru membri din celulele de criza, banii depasesc salariul mediu pe economie. Pentru fiecare persoana implicata în activitati de gherila se pot aloca 7-12 milioane pe luna, în functie de partid si de resursele sale.
În perioada campaniei secretariatul detine un rol de contact esential: cineva raspunde permanent la telefon, preia sau trimite e-mail-uri, faxuri etc. Bugetul ia în calcul costurile de secretariat, dar si pe cele de întretinere, consumabile (hârtie, toner, imprimante) etc., bani inclusi în buget la Capitolul Cheltuieli neprevazute (aproximativ 10% din bugetul de campanie)
Capitolul II
Cercetarea pietei electorale
Un sondaj de opinie efectuat pe 700 de persoane la nivelul Bucurestiului costa aprox. 5000 de euro. Un sondaj cu 16 pagini de chestionar, efectuat pe 12000 de persoane, costa aprox. 10-12000 de euro. Sondajele se pot face mai multe în aceeasi zi, sau mai multe pe saptamâna si nu trebuie date publicitatii. (În campanie se poate face apel si la sondajele publice, dar nu cu caracter informativ, ci strategic. Orice mesaj în campanie poate avea o conotatie persuasiva: de exemplu mesajul Doar 20% dintre electorii Aliantei D.A. ar vota PNL daca Alianta s-ar desfiinta, mesajul inclus ar acela ca PD este mult mai puternic în cadrul aliantei.)
Un focus-grup pentru testarea unui material de publicitate electorala (slogan, spot radio, afis) costa 400-800 de euro în functie de institut.
Trebuie cumparata Baza de date, informatii de arhiva despre:
jurnalisti - trebuie stiut care îi este background-ul, daca a scris în favoarea sau împotriva candidatului, datele de contact (email, telefon acasa, serviciu, mobil)
elita sociala, artistica, sportiva - sunt marcatori publici de prestigiu (trebuie adusi actori ca Victor Rebengiuc sau scriitori ca Horia-Roman Patapievici fie pentru a ridica mâinile împreuna cu candidatul la lansare sau la congresul partidului, pentru a-i strânge mâna candidatului, sau pur si simplu pentru a fi în sala.) Data base va preciza background-ul actorului social si orientarile sale politice.
potentiali finantatori - cine are disponibilitati de a da bani (în primul rând cei de la care ai mai luat bani, sau care îti dau bani). Trebuie stiut ce proprietati are, ce capital si în ce domeniu este investit, care îi este cifra de afaceri, hobby-uri, likes and dislikes (pot fi cumparate de la agentii de monitorizare, ex. Mediafax, analize de continut sau colectiile de arhiva de reviste ale presei cu investigatiile, anchetele jurnalistice sau de politie referitoare la contracandidati sau la finantatori.
Capitolul III
Departamentul de creatie. Agentia de publicitate
Resursele de productie nu sunt ale Agentiei de publicitate: afisele sau spoturile pot fi produse de finantatori, oameni de afaceri, fara precizarea editurii, la presuri mult mai ieftine. Costurile de creatie ale unui produs variaza între 6 mii si 10 mii de euro. Conceptia unui spot: 10 mii de euro pentru ideile de story-board. Scad preturile atunci când vorbim despre afise stradale, postere, banner-e sau materiale adiacente: fluturasi, scrisori, leaflet-uri.
Achizitionarea de spatiu si timp media: potrivit legii electorale, toti candidatii au acces liber si gratuit pe canalele media. Înainte de modificarea Legii, pâna la alegerile generale din 2004, timpul de antena la difuzorii privati se obtinea contracost astfel:
În prime-time, la televiziune între orele 18:00 si 20:00, 30 de secunde de publicitate au costat pâna în 5 mii. În afara orelor de maxima audienta, 30 de secunde de publicitate se cumparau cu aproximativ 1 mie de euro. Preturile publicitatii radio sunt la mai putin din jumatatea celor din televiziune. În prime-time, la radio între orele 07:00 si 10:00, 30 de secunde de publicitate costa aproximativ 1500 de euro, iar în afara prime-time-ului costa 5 sute de euro.
Pagina de tabloid în întregime costa 3 mii de euro, jumatate 1500 euro. Un banner de intersectie de o suprafata de 4 metri, costa 2 mii de euro chiria pentru 3 saptamâni. Mesele din pânza, peste balcoanele blocurilor de locatari, cu acoperirea geamurilor sau balcoanelor costa 2500 de euro, în vreme ce afisele de pe bloc de o suprafata de 4 metri patrati, care nu acopera geamurile locatarilor costa 1500 de euro. Afisele din statiile RATB costa 250 de euro pentru 3 saptamâni; 300 - 400 de euro pentru afisete din statiile Metrorex.
Capitolul IV
Costurile de productie
Spotul electoral de televiziune de 30 de secunde costa cel mult 10 - 15 mii de euro (filmare si editare sau postprocesare). Un spot radio (vocea si mixajul) costa pâna în 1500 de euro. Un afis A4 costa în productie 30 de centi. Materiale promotionale (fluturasi, stegulete, pixuri, brichete, baloane) intra într-un buget global de aproape 2-3 mii de euro.
Afisele de mari dimensiuni costa 30 de euro pe metru patrat plasticul poli color pentru banner. Pentru mese, pânza poli colora costa aproximativ 12 euro pe metru patrat. Organizarea unui eveniment de masa (formatie, lumini, locatie) costa aproximativ 15 mii de euro. Daca Holograf, cea mai scumpa trupa româneasca va costa 5 mii de euro pe ora, Pavarotti va costa 3 sute de mii de euro pe ora. Organizarea unei conferinte de presa costa minim 2-3 sute de euro.
Departamentul de Fund-raising (inexistent deocamdata în România) aduna bani care se vor afla la dispozitia candidatului:
Cum strângi banii:
identificarea finantatorilor: trebuie alcatuite liste cu posibilii finantatori; banii îi obtii în primul rând de la cei care îti dau deja bani; când ceri bani nu renunti pâna nu ti se ofera un dead-line pâna la care vei primi banii sau cel putin promisiunea unei date. Fundamentala este Insistenta si crearea de oportunitati pentru a cere bani permanent. Întotdeauna trebuie precizat motivul pentru care ceri bani si suma exacta de care ai nevoie. Trebuie sa ceri întotdeauna o suma exacta de bani în functie de persoana careia îi ceri. Daca nu obtii dupa prima rugaminte, ceri o suma precisa, dar mai mica. Daca esti refuzat ceri o suma si mai mica. Nu pleci însa fara promisiunea unei date certe la care poti relua negocierea, când te poti întoarce pentru donatie. Daca obtii banii dupa prima rugaminte, nu rata ocazia sa ceri o alta suma suplimentara. Daca o obtii, poti cere alta pâna esti refuzat. Nu spui niciodata ajunge sau o.k.! Trebuie sa multumesti întotdeauna pentru suma indiferent de cantitate .
Politicienii sau candidatii nu fac fund-raising, pentru ca statutul sau mândria nu le permite sa ceara. Întotdeauna sunt locuri de munca atunci când vine vorba despre fund-raising.
În America toti candidatii în Congres pot primi donatii pe care le fac publice în absenta unui plafon. Limita prin lege exista doar în cazul candidatilor la presedintie. În Europa occidentala în mod traditional, banii din campanii sub forma de donatii nerambursabile se primesc de la stat, transparent în limita unui plafon proportional cu procentele pe care le detine partidului respectiv. În Europa si în Canada, potrivit legii, se fac donatii din partea persoanelor fizice si juridice. În America Latina nu exista legi privitoare la donatiile din campania electorala. În România sunt legi, dar nu sunt respectate de nimeni.
Sursele de donatii în SUA:
companii de afaceri
manageri de succes
membri de partid
simpatizanti
Cum se colecteaza banii:
prin telefon sau e-mail direct în contul de campanie
pe teren, din usa în usa
Tema tutorat 2- întocmirea bugetului pe echipe
Bugetul reprezinta una dintre anexele din dosarul de campanie. Dosarul de campanie al fiecarei echipe va cuprinde strategia de campanie cu obiective si scopuri reale.
Anexele: bugetul de campanie, calendarul de evenimente pe saptamânile de campanie, materialele de presa pentru campania pozitiva si de reactie rapida la campanie negativa.
Bibliografie:
|
