Activitatea de cercetare stiintifica îsi prezinta doua aspecte complementare având carcaterul de cercetare fundamentala (CF) respectiv cercetarea aplicativa (CA).
Cercetarea fundamentala are menirea de a promova descoperiri de noi legi, teorii, etc., care contribuie la îmbogatirea cunoasterii umane. Activitatea de cercetare fundamentala este 555b11f "privilegiul" unor oameni de stiinta, care prin aspiratiile lor intelectuale deosebite pentru cunoastere si prin talentul lor contribuie la realizarea unor descoperiri cu efecte fundamentale asupra culturii si civilizatiei istorice ale omenirii. Importanta cercetarii fundamentale s-a putut remarca în mod particular dupa cel de al doilea razboi mondial, când guvernele statelor beligerante au recunoscut implicatiile cercetarilor fundamentale asupra dezvoltarilor tehnologice, cu consecinte directe asupra deznodamântului conflagratiei mondiale. In aceasta recunoastere un accent deosebit s-a acordat cercetarilor din domeniul stiintelor naturii, în particular fizicii si chimiei, biologiei, stiintelor ingineresti si mai recent informaticii. Cercetarea stiintifica fundamentala a fost sprijinita guvernamental sau academic pentru concentrarea unor forte intelectuale si materiale deosebite.
Cercetarile fundamentale si în zilele noastre sunt finantate în primul rând din fonduri bugetare publice, dat fiind caracterul precompetitiv al acestei activitati de cercetare, fara o actiune imediata de producere a unor profituri pentru agenti economici. Oferta pe "piata" a cercetarii fundamentale fiind mult mai mare decât cererea, obtinerea fondurilor de finantare pentru proiectele de cercetare se realizeaza mai greu, câteodata si datorata efectelor colaterale negative ale aplicatiilor abuzive. Dar sa facem a scurta trecere în revista a principalelor laturi care conditioneaza cadrul de functionare al activitatii de cercetare competitiva.
Cine este de fapt beneficiarul cercetarii fundamentale? Cine este finantatorul sau administratorul acestei activitati? Cine este evaluatorul activitatii de cercetare, de validare a rezultatelor obtinute?
Principali beneficiari ai rezultatelor cercetarilor sunt însasi oamenii de stiinta din ramura sau chiar acelasi subiect de cercetare, care constituie "publicul" pentru care lucrarile stiintifice sunt publicate. Comunitatea stiintifica este în masura sa valideze rezultatele cercetarilor si sa influneteze sfera finantatorilor în vederea motivarii interesului pentru proiectele majore de cercetare. De asemenea, rezultatele cercetarilor stiintifice sunt transmise prin comunitatea academica catre generatiile tinere participante în sistemul educational. În aceasta conexiune de transmitere a cunostintelor eficienta majora ofera insasi cercetatorii care sunt membri activi în obtinerea rezultatelor, ei fiind formatori si nu numai informatori asupra rezultatelor stiintifice. În ultima instanta beneficiarul major este societatea, comunitatea umana, despre care astazi se vorbeste în termeni de "societatea cunoasterii".
Finantarea cercetarii fundamentale este de provenienta bugetara (bani publici), dar mai rareori si prin companiile co-interesate prin facilitati fiscale, care administreaza organisme dedicate si pe baza evaluarii respectiv selectarii competitive a acestora stabileste eligibilitatea pentru contracte de finantare a temelor de cercetare selectate.
In vederea cunoasterii diferitelor prioritati stabilite pe nivel national si international, astazi cercetatorul trebui sa fie accesat la informatii prin Internet, absolut necesara pentru actualizarea informatiilor curente privind ofertele de colaborare, asocieri în consortii de proiecte prioritare, etc.
Cercetatorul trebuie sa fie în masura sa redacteze la timp proiectul de cercetare dupa criteriile de evaluare precompetitiva si sa administreze proiectul de cercetare în conformitate cu criteriile finantatorului. Redactarea unor proiecte de cercetare trebui învatata si valorificata pentru participarea cu succes la competitii pentru fonduri de cercetare. Aceasta abilitate este fundamentata în disciplina "Project Management" care se preda în facultati si în care se acorda grade de masterate si doctorate.
"Politica stiintei" promovate este creditata de calitatea persoanelor sau institutiilor de cercetare, care pot dovedi competenta si eficacitate. Performantele precedente ale ofertantilor constituie un argument de credibilitate în fata finantatorului si a evaluatorilor. Aceste criterii, pe baza carora evaluatorii stabilesc ordinea valorica de clasificare a proiectelor propuse, constituie conditii primare în câstigarea dreptului de eligibilitate pentru finantare. Publicatiile proprii realizate în reviste de specialitate cotate cu recunoastere internationala (ISI = International Scientific Information, care prezinta factori de impact pentru publicatiile respective), citarea publicatiei respective, numarul granturilor câstigate, numarul de contracte si cooperari realizate, demonstrarea ca ofertantul are o logistica corespunzatoare în derularea proiectului de cercetare, echilibrul si realismul devizului propus, prezentarea gradului de noutate si originalitatea în solutionarea temei propuse, rezultatele scontate de a fi obtinute, etc., constituie argumente de credibilitate pentru persoana sau institutia participanta la competitie.
In ultimul timp se poate identifica o amplificare gradului de sprijin financiar acordate proiectelor aplicative fata de cele fundamentale. Acest lucru se datoreaza faptului ca finantatorii doresc în general rezultate palpabile pe termen mai scurt, ceea ce este mai greu de oferit în cazul proiectelor CF. Ofertantii de proiecte trebuie sa aiba argumente convingatoare pentru acceptarea proiectelor lor, prin motivarea faptului ca cercetarea fundamentala sau aplicativa este ceea care asigura un suport stiintific indispensabil activitatilor de cercetare aplicativa si dezvoltarilor tehnologice, precum si formarea si promovarea de specialisti tineri.
De asemenea printre argumentele de baza poate fi amintita si accentuarea adevarului ca proiectele de cercetare fundamentala pot genera rezultate ale cercetarilor aplicative prin formularea unor proiecte integrate cu eliberarea barierelor artificiale câteodata ridicate chiar de cercetatorii cu o formatiune declarata pentru cercetarea fundamentala sau aplicativa. Astazi exista o recunoastere unanima ca cercetarea fundamentala (CF), cercetarea aplicativa (CA) si dezvoltarea tehnologica (DT) capata din ce în ce mai mult aspecte interdisciplinare si cercetarea stiintifica poate juca un rol determinant în dezvoltarea economica si social-culturala a unei natiuni.
Sa analizam cum este conceputa astazi politica stiintei la nivel European, asa numita Community Research organizata în Programul Cadru VI (FP6 = "Framework Programme VI") pentru perioda anilor 2002.2006!
Cunoasterea prioritatilor în domeniul cercetarii comunitare europene este necesara deoarece Uniunea Europeana a formulat politica stiintei pe care o sprijina sistematic prin grija Comisiei Europene (CE), care tine seama de hotarârile Consiliului si ale Parlamentului European.
Documentul încurajeaza procesul de convergenta al programului de cercetare structurat în trei blocuri de activitati:
1. Focusing and Integrating Community Research (Focalizarea si integrarea cercetarii comunitare)
2. Structuring the European Research Area (Structurarea ariei europene de cercetare)
3. Strengthening the foundations of the European Research Area (Întarirea fundatiilor ariei europene de cercetare, prin crearea Spatiului European de Cercetare definit prin "retele de excelenta" si "proiecte integrate").
Actualmente domeniile prioritare de cercetare sunt definite pentru urmatoarele tematici: Nanotehnologii si nanostiinte, Materiale multifunctionale inteligente (obtinerea materialelor si componentelor cu performante superioare atât structural cît si functional prin controlul nanostructurilor), Procese noi de produtie si dispozitive, Tehnologii informatizate (modelarea computerizata), stiinte biologice (nanobiotehnologii pentru sanatate si combaterea epidemiilor majore, calitatea hranei si riscurile asupra sanatatii), stiinta mediului, noi resurse energetice ecologice si biocompatibile pentru aeronautica si transport, Dezvoltarea sustinuta, modificari globale si ecosisteme.
În deceniile urmatoare activitatea de cercetare va fi focalizata catre fenomene moleculare si pe scara mezoscopica, materiale si structuri autoorganizate (selfstructured systems), sisteme si mecanisme bio-moleculare, multidisciplinaritate în cercetarea materialelor organice si anorganice, respectiv procese biologice, integrarea nano-sistemelor electronice cu entitati biologice si complexe moleculare, detectarea electronica a entitatilor biologice, promovarea si controlul celulelor dezvoltate pe suporturi artificiale, etc.
În aceasta prezentare scurta s-a facut o trecere în revista a principalelor aspecte în care cercetarea stiintifica îsi gaseste încadrarea la începutul mileniului trei într-o viziune a lumii din ce în ce mai globalizata. Viitorul specialist format în cadrul sistemului educational universitar sau academic îsi gaseste sansa de realizare în masura în care dobândeste o pregatire profesionala tehnica si culturala temeinica, de a fi capabil pentru integrarea cât mai usoara si rapida în competitia pentru munca de echipa performanta.
Informatii pot fi obtinute de pe Internet referitoare la programele de cercetare actualizate: https://www.cordis.lu
|
