OBIECTIVELE ANALIZEI FINANCIARE A FIRMEI

Marketing

 

Rambursare credit

Figura 2 . Fluxul disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti

Pentru a analiza cât mai exact si mai concret capacitatea de plata sunt utilizati urmatorii indicatori :

a)    ponderea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti în totalul activelor circulante ( C_p)

disponibilita&# 717l1116h 355;i banesti

C_p = ----- ----- --------- ----- -------- x 100

active circulante

În practica economica a rezultat ca ponderea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti în soldul activelor circulante este de 2-6% la întreprinderile care au capacitate de plata în industrie. Disponibilitatile luate în calcul sunt formate din încasarile în numerar (casa), disponibilita&# 717l1116h 355;ile din contul bancar si cecurile primite spre încasare.

În concluzie, capacitatea de plata a întreprinderii este un indicator sintetic, care are corelatii cu întreaga activitate economico-financiara si constituie un barometru sensibil si operativ al acesteia.

2.2. Analiza bilantului financiar

Bilantul contabil este definit ca " un procedeu metodic propriu contabilitatii, care prezinta grupat, sistematizat si generalizat, în expresie valorica, pe baza principiului dublei reprezentari : pe de o parte elementele de capital, precum si rezultatele obtinute de catre firma într-o perioada data, denumita exercitiu financiar" .

"Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfârsitul exercitiului financiar, precum si în celelalte situatii prevazute de lege" .

Suportul analizei statice constituie bilantul contabil, deoarece permite formularea unui diagnostic privind conditiile de echilibru financiar si al solvabilitatii, si pune în evidenta structura financiara a întreprinderii. Limitele acestui model de abordare provin din faptul ca bilantul ofera o reprezentare a patrimoniului la un moment dat. Studiul financiar al bilantului contabil constituie aspectul esential al analizei financiare. Ea se sprijina pe examinarea unei situatii contabile, reprezentata de bilant, elaborata pe baza unor reglementari de sorginte nationala si internationala, care afecteaza uneori semnificatia economica si financiara a bilantului. Totusi, prezinta avantajul ca furnizeaza analistilor financiari informatii cu caracter relativ uniform si ofera posibilitatea efectuarii de comparatii semnificative. Astfel, analiza bilantului contabil serveste reflectarii echilibrului financiar pe termen scurt si lung sub doua aspecte, si anume : modul cum s-a realizat si consecintele sale în planul solvabilitatii, lichiditatii si capacitatii de plata.

« Din Hotarârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,

in baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica de persoanele juridice in baza prevederilor din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in România, precum si sediile permanente din România care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie.

Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime:

- total active: 3.650.000 euro;

- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;

- numar mediu de salariati în cursul exercitiului financiar: 50 întocmesc situatii financiare anuale care cuprind:

- bilant;

- cont de profit si pierdere;

- situatia modificarilor capitalului propriu;

- situatia fluxurilor de trezorerie;

- note explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute mai sus întocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:

- bilant prescurtat;

- cont de profit si pierdere;

- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot întocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie însotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.

Pentru situatiile financiare ale anului 2006, întocmite potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, încadrarea în criteriile de marime prevazute se efectueaza la sfârsitul exercitiului financiar al anului 2006, pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale anului 2005 » .

2.3. Conceptul de bilant lichiditate-exigibilitate

Din punct de vedere financiar, bilantul reprezinta o descriere a resurselor investite (pasivele) si a alocarii acestora (activele) si reflecta realizarea echilibrului financiar al agentului economic pe termen scurt prin compararea scadentei pasivelor cu lichiditatea activelor.

Bilantul lichiditate-exigibilitate, care mai poarta numele de bilant financiar sau de bilant patrimonial, se construieste pe baza bilantului contabil, având în centrul sau notiunea de patrimoniu si de drepturi si obligatii ce apar în legatura cu posesia si folosirea elementelor sale.

Astfel analiza lichiditatii-exigibilitatii se sprijina, pe de o parte pe conceptia patrimoniala a întreprinderii, iar pe de alta parte pe criteriile de clasificare a posturilor bilantere. În optica acestui tip de analiza "întreprinderea apare ca o entitate juridico-economica ce poseda un patrimoniu inventariat în activul si pasivul bilantului"[11]. Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a unei întreprinderi la data încheierii exercitiului o reprezinta activul net contabil, respectiv capitalurile proprii calculate ca diferenta între activul total si datoriile totale contractate. Acest indicator se mai numeste si situatie neta (SN).

SN = ACTIV - DATORII TOTALE

Acest indicator intereseaza nu numai actionarii si proprietarii întreprinderii, care vor sa cunoasca valoarea pe care ei o poseda, dar, în egala masura, si creditorii pentru care activul realizabil constituie gajul creantelor lor. Daca situatia neta este pozitiva si crescatoare înseamna ca aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net sau reporturi din exercitiile precedente. Cresterea situatiei nete marcheaza, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii întreprinderii, respective a valorii capitalurilor proprii. Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o stare prefalimentara care este consecinta încheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare.

" Daca un activ sau o datorie are legatura cu mai mult de un element din formatul de bilant, relatia sa cu alte elemente trebuie prezentata in notele explicative, daca o asemenea prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor financiare anuale.

Actiunile detinute la entitatile afiliate trebuie prezentate numai in cadrul elementelor prevazute in acest scop.

Toate angajamentele sub forma garantiilor de orice fel trebuie, in cazul in care nu exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative, si trebuie facuta distinctie intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala. De asemenea, trebuie facuta o prezentare separata a oricarei garantii valorice care a fost prevazuta. Angajamentele de acest tip care exista in relatia cu entitatile afiliate trebuie prezentate distinct" .

Constructia bilantului financiar, pornind de la elememtele continute în bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate-exigibilitate astfel :

a)    ordonarea activelor dupa criteriul lichiditatii

Elementele de active sunt structurate în functie de cresterea

gradului de lichiditate începând din partea de sus a activului bilantier. Lichiditatea reprezinta aptitudinea unui activ de a se treansforma, fara termen, în moneda, dar si fara pierdere de valoare. Astfel, în activ se vor înscrie elementele cele mai putin lichide, respectiv imobilizarile (necorporale, corporale, financiare), numite si nevoi sau întrebuintari permanente datorita rotatiei lente a capitalurilor investite. Se înscriu apoi activele circulante, numite si nevoi sau întrebuintari temporare. Se considera cel mai adesea ca distinctia dintre imobilizari si active circulante corespunde distinctiei dintre active cu lichiditate mai mica de un an si active cu lichiditate mai mare de un an, deci se leaga de "aplicarea unui criteriu de durata si reflecta în fapt structura în termen a activului"[13].

Aceasta grupare a posturilor de activ presupune niste riscuri de clasament legate de încadrarea imobilizarilor în afara exploatarii în categoria stocurilor si a creantelor (în cazul creantelor nesigure).

b)ordonarea elementelor de pasiv dupa gradul crescator de exigibilitate.

Exigibilitatea reprezinta însusirea pasivelor de a deveni scadente la un anumit termen. Astfel, se vor înscrie mai întâi datoriile pe termen lung înscrise în categoria resurselor permanente care sunt împrumuturile pe termen lung si mediu cu scadenta mai îndepartata (mai mare de un an). Datoriile pe termen scurt regrupeaza ansamblul datoriilor cu scadenta mai mica de un an, numite si resurse temporare. Analiza datoriilor în functie de gradul lor de exigibilitate prezinta o mare importanta pentru evaluarea riscului întreprinderii si stabilitatea finantarii sale. Apoi se vor înscrie capitalurile proprii, provenite de la asociati cât si din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve, profit nerepartizat) iar apoi, capitalurile din surse publice (subventii, provizioane reglementate si alte fonduri). Aceste resurse nu au o anumita scadenta, deci nu sunt exigibile (decât în situatii extreme de faliment) si de aceea pot fi numite si resurse permanente sau capitaluri permanente.

Aceasta grupare în functie de exigibilitate contine, de asemenea, riscuri de clasament arbitrar al posturilor de pasiv, si anume riscuri legate de încadrarea necorespunzatoare a creditelor bancare curente în categoria resurselor temporare, în situatia în care acestea sunt acordate relativ continuu întreprinderii.

Pregatirea datelor din bilantul contabil într-o forma adecvata nevoilor de analiza conduce la urmatoarea configuratie a bilantului financiar.

BILANŢ FINANCIAR

Pe orizontala, schema bilantului are doua parti :

partea de sus (nevoi, respectiv capitaluri permanente) care reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care îl compun, adica echilibrul financiar pe termen lung.

partea de jos (nevoi, resurse temporare) evidentiaza conjunctura, ciclul de activitate surprinzând echilibrul financiar pe termen scurt.

Bilantul financiar pune în evidenta doua reguli principale ale finantarii pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe între durata unei operatii si durata mijloacelor de finantare si anume : nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti, vor fi acoperite din capitaluri permanente, în timp ce nevoile temporare vor fi, în mod normal, finantate din resurse temporare. În concluzie, bilantul financiar serveste aprecierii solvabilitatii si lichiditatii. Indicatorii calculati pe baza bilantului lichiditate-exigibilitate sunt : fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta, care permit aprecierea calitatii activitatii desfasurate de firma.

2.3.1.Fondul de rulment-indicator complex al echilibrului financiar al firmei

Pentru mentinerea echilibrului financiar, firma trebuie sa asigure egalitatea dintre componentele de acelasi fel dintre cele doua mari mase patrimoniale din care se compune bilantul contabil, adica ar trebui sa respecte doua egalitati fundamentale :

activele imobilizate=capitaluri permanente

activele circulante=datorii pe termen scurt.

Fondul de rulment reprezinta «un concept si în acelasi timp un

Indicator pe cât de vechi pe atât de actual »[14] si unul din principalele instrumente utilizate si la noi, dupa 1998, în analiza echilibrului financiar static. O prima apreciere a fondului de rulment este cea traditionala care îl priveste ca pe o marja de securitate pentru creditorii întreprinderii. Originea acestei aprecieri se afla în practica bancara. Într-adevar, atunci când un bancher examineaza o cerere de credite este preocupat sa afle daca întreprinderea va fi în masura sa ramburseze creditul la scadenta. Astfel, capacitatea de rambursare este conditionata de raportul dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea datoriilor întreprinderii.

Fondul de rulment se obtine ca marime folosind informatiile din bilantul financiar si reprezinta un indicator « senzor », prin care este apreciata situatia financiara a întreprinderii la un moment dat, starea ei de echilibru. El semnifica « o marja de siguranta » pentru gestiunea financiara a întreprinderii, pe seama acestuia urmând a se face fata obligatiilor scadente în situatia în care, în derularea activitatii, intervin factori nedoriti, cum ar fi : neonorarea unor obligatii de catre unii clienti ai întreprinderii, goluri în aprovizionare, stagnarea în fabricatie, neobtinerea la timp a nuor credite comerciale ori împrumuturi bancare, fenomene social-politice negative, dar în acelasi timp si ilustrare a felului în care se realizeaza finantarea nevoilor pe seama capitalului permanent al întreprinderii .

Altfel precizat, în definirea fondului de rulment patrimonial se pleaca de la ideea ca o întreprindere, pentru a fi solvabila, trebuie sa asigure echilibrul surselor de aceeasi natura,componente ale activului si pasivului, respectiv al surselor relativ permanente, cu durata mai mare de un an si sursele mobile, cu durata mai mica de un an (activ circulant si obligatii pe termen scurt) . În practica respectarea acestor conditii este imposibila. Aceasta pentru ca firma ar trebui sa aiba o activitate economica si financiara fara întreruperi si în permanenta sa dispuna de lichiditati suficiente pentru a-si achita obligatiile. La aceasta se adauga faptul ca activele circulante sunt asimetrice din punct de vedere al riscului fata de obligatiile de plata pe termen scurt. Aceasta înseamna ca firma stie cu certitudine scadenta obligatiilor pe termen scurt, dar se afla în incertitudine în ceea ce priveste încasarile sau transformarea în lichiditati a activului circulant. Pentru a înlatura acest dezavantaj este necesar ca firma sa îsi finanteze doar o parte din activele circulante din sursele atrase pe termen scurt iar cealalta parte, din capitaluri permanente .

Într-o apreciere cvasigenerala prin fond de rulment se întelege ansamblul resurselor necesare pentru finantarea activitatii curente de productie. Când sursele permanente sunt mai mari decât necesitatile permanente întreprinderea dispune de un « fond de rulment ». Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finantare poate fi utilizat pentru reînoirea activelor circulante. Astfel, fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care garanteaza solvabilitatea întreprinderii permitând acesteia conservarea unei anumite autonomii, respectiv a unei independente financiare fata de creantierii sai.

În mod frecvent, aborderea fondului de rulment în activitatea practica porneste de la modalitatile sale de calcul, fara a preciza continutul acestui concept. Modul de calcul si valentele informationale dau un suport logic de interpretare rationala a bilantului contabil.

Variante ale fondului de rulment

Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe acceptiuni în conditiile absentei normalizarii din analiza contabil-financiara astfel :

a)        Fondul de rulment brut sau total se circumscrie sferei economice, productive, a activitatii întreprinderii, corespunzator totalului elementelor de active circulante( stocuri si productie în curs de executie, creante si disponibilita&# 717l1116h 355;i).

Fondul de rulment brut defineste ansamblul resurselor care acopera nevoile de exploatare, valorile realizabile pe termen scurt si lichiditatile.

b)        Fondul de rulment net sau permanent este indicatorul determinat pe baza bilantului financiar si se mai numeste fond de rulment lichiditate sau financiar(FRF). Utilizarea fondului de rulment, potrivit acestei acceptiuni, este necesara pentru a aprecia cât de consistenta este lichiditatea întreprinderii si, implicit, cât de consolidat este echilibrul financiar pe termen scurt. Acesta trebuie sa aiba o marime « optima » pentru a permite constituirea de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii întreprinderii, în conditii de eficienta si de a imoboliza un volum cât mai mic de capital permanent, deoarece costul acestuia este mult mai mare decât al capitalului pe termen scurt( dobânda). Fondul de rulment reprezinta o marime de calcul rezultata prin prelucrarea informatiilor din bilant, potrivit urmatoarelor doua modalitati :

În aceasta ipoteza fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente necesare finanatarii mijloacelor circulante.

În a doua varianta fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporale sau partea activelor circulante nefinantata din datoriile pe termen scurt.

« Indicatorul care releva gradul de libertate în luarea deciziilor privind dezvoltarea întreprinderii este fondul de rulment propriu respectiv excedentul de capitaluri proprii fata de imobilizarile nete, determinat dupa relatia :

FR propriu = capitaluri proprii - imobilizari nete. » .

În functie de marimea celor doua mase bilantiere din partea de sus a bilantului financiar, pot fi puse în evidenta urmatoarele trei situatii :

1) FRF<0  2)FRF = 0 3)FRF>0

1) capitaluri permanente < activ imobilizat net si activ circulant net < datorii pe termen scurt FRF < 0.

Valoarea negativa a fondului de rulment financiar reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finantare : nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

Aceasta se contrapune însa unui grad scazut de lichiditate provocat la rândul sau de cresterea ponderii activelor imobilizate în totalul plasamentelor financiare. În aceste conditii lesne se poate întrevedea ca întreprinderea nu va putea face fata cererilor creditorilor sai de a-si onora la termen obligatiile decât în situatia în care fie ca va prodeda la lichidarea unor active imobilizate (terenuri, cladiri, participatiuni, alte valori mobiliare), fie ca va încerca sa obtina o amânare la plata sau noi împrumuturi pentru a face fata acestor plati, dar cu o scadenta mai îndepartata.

Fenomenul pune în evidenta faptul ca echilibrul financiar al întreprinderii este periclitat, compromis si fara consistenta. Aceasta situatie genereaza un dezechilibru financiar care trebuie analizat în functie de specificul activitatii desfasurate de întreprinderea respectiva. În general se considera ca o întreprindere productiva nu ar trebui sa se gaseasca într-o astfel de situatie, întrucât pot interveni fenomene imprevizibile care fac sa apara riscul dezechilibrului si deci imposibilitatea de a onora obligatiile scadente cum sunt : falimentul unor clinti sau a unor banci, clienti incerti, incendii, inundatii si alte calamitati naturale. Din prudenta, pentru a se evita astfel de situatii delicate si nedorite, este necesar ca întreprinderea sa dispuna într-o anumita proportie de active circulante pe care sa le poata transforma cât se poate de rapid în lichiditati, înainte ca datoriile sa devina scadente. În acest fel se evita blocajele în circuitul financiar, se creaza posibilitatea restabilirii urgente a echilibrului sau financiar.

Prin exceptie, fondul de rulment financiar negativ poate fi înregistrat în cazul acelor întreprinderi care prin profilul activitatii lor lichideaza si reînoiesc foarte rapid stocurile, cum sunt întreprinderile comerciale cu ridicata si cu amanuntul sau cele care lucreaza pe baza de avansuri sau garantii, cum sunt întreprinderile furnizoare de energie electrica si gaze, întreprinderile care, pe de alta parte benefiziaza si de o serie de facilitati în privinta platilor fata de furnizorii lor.

2) capitaluri permanente = activ imobilizat net si activ circulant net = datorii pe termen scurt FRF = 0

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate. Pentru a asigura si mentine echilibrul financiar atentia întreprinderii trebuie concentrata spre mentinerea posibilitatilor de transformare a acestor active în lichiditati la termenele dorite si spre a confrunta permanent aceste termene cu termenele de exigibilitate ale datoriilor sale pe termen scurt. O astfel de situatie pune în evidenta fragilitatea echilibrului financiar al întreprinderii, o consistenta discutabila a acestuia, ceea ce poate conduce la suspiciuni din partea partenerilor de afaceri si implicit la diminuarea credibilitatii firmei pe piata. În aceste conditii preocuparea trebuie sa o constituie respectarea graficelor de aprovizionare, a programelor de productie si comercializare, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, astfel încât prin acest mecanism sa se raspunda exigilibitatii obligatiilor de plata.

3) capitaluri permanente > activ imobilizat net si activ circulant net > datorii pe termen scurt FRF > 0

Deoarece fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune în evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului finanaciar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului finanaciar pe termen scurt.

De asemenea activele circulante transformabile în lichiditati vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt dar în egala masura si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila întreprinderii sub aspectul solvabilitatii sale.

Existenta unui fond de rulment net pozitiv, într-o proportie mai redusa, nu este însa suficienta pentru a avea în perioada imediat urmatoare siguranta derularii normale a activitatii financiare. Daca aceasta nu este dublata de masuri care sa elimine fenomenul Incetinirii vitezei de rotatie a capitalului circulant, sa înlature cauzele care conduc spre o lichiditate necorespunzatoare la unele active circulante, atunci nu se vor putea întrevedea posibilitatile ca întreprinderea sa evite pe deplin, în perioadele imediat urmatoare, perturbatiile ce ar putea aparea în functionarea ei cotidiana.

Fondul de rulment propriu ( FRP)

Fondul de rulment financiar poate fi analizat si în functie de structura capitalurilor permenente formate din capitalurile proprii si datoriile cu scadenta mai mare de un an. Indicatorul care releva acest grad de autonomie financiara este fondul de rulment propriu adica excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizarile nete, determinat conform relatiei :

Rezultatul negativ al acestei relatii este denumit fond de rulment împrumutat (FRÎ) si reflecta masura îndatorarii pe termen lung, pentru finantarea nevoilor pe termen scurt :

Existenta unui fond de rulment financiar pozitiv nu exprima întotdeauna o situatie de echilibru financiar în conditii de autonomie financiara. Daca FRF este un fond constituit integral pe seama împrumuturilor pe termen lung, marja de siguranta pe care acesta o are pentru finantarea nevoilor temporare protejeaza întreprinderea de riscul insolvabilitatii numai pâna la scadenta acestor datorii si nu în perspectiva. Din acest motiv valoarea fondului de rulment propriu asigura un anumit grad de autonomie sau de libertate în luarea deciziilor de investitii privind dezvoltarea întreprinderii.

Din cele aratate mai sus se desprinde necesitatea si importanta analizei sistematice a fondului de rulment în contextul preocuparilor pe care managerul financiar le are în privinta asigurarii si mentinerii echilibrului financiar. De asemenea se mai poate constata ca regula de baza folosita în proiectarea echilibrului financiar, este ca totalul plasamentelor în active circulante sa fie realizate, atat pe seama excedentului pe care capitalul permanent îl are fata de activele imobilizate, cât si pe seama datoriilor pe termen scurt. Echilibrul financiar prezinta un caracter extrem de dinamic generat la rândul sau de natura si comportamentul surselor adecvate finantarii acestei nevoi.

Valoarea informativa deosebita a fondului de rulment, conferita de calitatea acestuia, de a realiza legatura între cele doua parti ale bilantului financiar, conduce la aprecierea ca fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate adica rezultatul arbitrajului între finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.

Semnificatia financiara a fondului de rulment rezulta din modul de abordare al acestuia. Abordat prin etajul inferior al bilantului, fondul de rulment constituie un element important de apreciere a conditiilor echilibrului financiar, în timp ce abordarea acestuia prin etajul superior permite aprecierea modalitatilor de finantare a investitiilor întreprinderii (corporale, necorporale si financiare). Totusi, în literatura de specialitate calitatea sa de instrument eficace este contestata, în pofida semnificatiei sale analitice. Existenta unui fond de rulment pozitiv sau negativ conduce în mod automat la aprecierea solvabilitatii sau a insolvabilitatii ci rolul sau trebuie apreciat în corelarea cu alti indicatori : nevoia de fond de rulment, gradul de lichiditate a activelor circulante, gradul de exigibilitate a datoriilor cu scadenta mai mare de un an.

2.3.2. Nevoia de fond de rulment

Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe între nevoile temporale si resursele temporare, bilantul financiar pune în evidenta un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR). Nevoia de fond de rulment reprezinta capitalul permanent atras în circuit, peste nivelul activelor imobilizate. Ea rezulta din miscarea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt si variaza în functie de un plafon minim al activelor circulante impus de necesitatea de a asigura continuitatea aprovizionarilor, fabricatiei si comercializarii, evitandu-se în acest fel eventualele perturbatii ale ciclului de exploatare. Plafonul maxim se refera la limita superioara a datoriilor admise. Dintre cele doua marimi de calcul activele circulante prezinta un caracter de obiectivitate, întrucât nevoia de active circulante este impusa de o serie de factori obiectivi cum sunt : profilul de activitate, nivelul performantelor tehnologice, conditiile de aprovizionare, modul specific de organizare si înfaptuire a fabricatiei, conditiile si modalitatile de comercializare a produselor, modalitatile de decontare cu furnizorii si beneficiarii.

Daca NFR > 0 rezulta un plus de nevoi temporare în raport cu resursele posibile de mobilizat. Situatia poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv încetinirea încasarilor si urgentarea platilor.

Daca NFR < 0 rezulta un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante sau necesitatile temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Asemenea situatie poate fi apreciata favorabil, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mare, adica s-au urgentat încasarile si s-au relaxat platilor. Acesta este un caz frecvent întâlnit în cazul întreprinderilor cu activitate comerciala, datorita creditelor furnizor mult mai mari decât creditele clienti. În acest caz, nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara, care nu trebuie finantata, ci dimpotriva, ea finanteaza fondul de rulment si trezoreria. În caz contrar, nevoia de fond de rulment negativa, evidentiaza o situatie nefavorabila datorata unor întreruperi temporare în aprovizionarea si reînoirea stocurilor sau în activitatea de productie.

2.3.3. Relatia fundamentala a trezoreriei

" Ansamblul operatiilor banesti si financiare efectuate de orice agent economic în scopul procurarii si cheltuirii mijloacelor banesti, exprima modul cel mai general continut conceptului de trezorerie".[19]

Trezoreria neta este o corelatie dintre disponibilita&# 717l1116h 355;ile banesti ale unitatii si contributia bancilor prin credit la acoperirea necesarului de mijloace circulante si reprezinta capacitatea întreprinderii de a face plati imediate din propriile disponibilita&# 717l1116h 355;i.[20]

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Înregistrarea unei trezorerii nete în cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul întreprinderii în viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti pentru întarirea pozitiei ei pe piata.

În cadrul analizei patrimoniale diferentz dintre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria neta(TN).

Exista trei ipostaze ale indicatorului trezorerie neta :

a)        trezoreria neta pozitiva (FRF > NFR) este expresia desfasurarii unei activitati eficiente. Excedentul de finantare se va regasi sub forma disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti în conturi bancare si în casa. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza într-o îmbogatire a trezoreriei întrucât întreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care-i permit atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt cât si efectuarea diverselor plasamente eficiente. Se poate vorbi de o autonomie financiara pe termen scurt.

Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti pentru întarirea pozitiei întreprinderii pe piata. Deci trezoreria neta pozitiva este rezultatul întregului echilibru financiar al firmei.

b)        trezoreria neta negativa (FRF < NFR) semnifica un dezechilibru financiar la încheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta întreprinderii de resursele financiare externe. Situatia de dependenta limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretata ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi cu o astfel de situatie, care sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie încredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

c)        trezoreria neta este nula (FRF = NFR) exprima echivalenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment si corespunde unei situatii în care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat fara excedent sau deficit. Fondul de rulment financiar permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment si atunci întreprinderea poate evita dependenta sa fata de sursele de trezorerie.

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu la altul, se desprinde un indicator denumit cash-flow determinat conform relatiei :

unde TN (TN₀) - trezoreria neta la începutul si sfârsitul exercitiului contabil.

Daca cash-flow-ul perioadei este pozitiv, aceasta semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare, o majorare a valorii activului net real.

Un cash-flow negativ sugereaza o diminuarea a capacitatii reale de finantare a investitiilor semnificând o saracie a activului net real, o reducere a valorii proprietatii. Unul din factorii care determina trezoreria neta este rentzbilitatea economica. Între rentabilitate si lichiditate ( reflectata în trezorerie) exista relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare obtinute prin cresterea rentabilitatii vor fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare si de cointeresare a factorilor de productie. Factorii de productie astfel stimulati vor determina o accelerare a rotatiei capitalurilor întreprinderii iar gradul mai ridicat de lichiditate este un factor de sporire a rentabilitatii.

Totodata, trezoreria este dependenta fata de variatia nevoi de fond de rulment, respectiv a decalajelor între încasarile creantelor si platilor datoriilor scadente. De aceea se impune determinarea unui fond de rulment optim a carui existenta trebuie sa fie certa. Indiferent de strategia adoptata de firma, trebuie adoptata acea politica generala de echilibru care sa mentina fondul de rulment la nivelul mediilor fluctuatiilor nevoii de fond de rulment, aceasta fiind marimea minima necesara ( fig. ) a fondului de rulment. Fondul de rulment optimal este cel care mentine echilibrul financiar al întreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor.

Aceasta politica de echilibru între fondul de rulment si necesarul de fond de rulment este cea care asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de rentabilitate si lichiditate : diminuarea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor « lenese » va determina cresterea rentabilitatii, iar reducerea solicitarii de credite va determina cresterea autonomiei financiare.

FR<NFR

FR=NFR

TN(+)

TN(-)

TN(+)

timp

valori

FR>NFR

Figura nr. 3 « Politica de asigurare si mentinere a echilibrului financiar pe termen scurt »

Mentinerea echilibrului financiar pe lânga cele enuntate mai sus trebuie sa vizeze si alte reguli :[22]

Regula echilibrului financiar minim presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramâna la dispozitia întreprinderii pe durata unei perioade care sa corespunda la minim aceleia de imobilizare. În acest scop întreprinderea trebuie sa prevada o marja de securitate sub forma fondului de rulment financiar pozitiv ;

Regula îndatorarii maxime potrivit careia trebuie sa aiba loc urmatoarea inegalitate :

Datorii pe termen lung si mediu ≤ capitaluri proprii

si

Datorii pe termen lung si mediu ≤ autofinantare medie anuala x 3

Regula finantarii maxime potrivit careia pentru fiecare operatie de investitie recurgerea la îndatorarea pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din valoarea investitiei prevazute.

Analiza patrimoniala prexinta anumite limite privind sfera de cuprindere a problemelor evidentiate. O prima limita izvoraste din însasi conceptia patrimoniala potrivit careia, întreprinderea este definita ca o entitate juridica ce poseda un patrimoniu, înainte de a fi o unitate de productie. Astfel, analiza lichiditate-exigibilitate evidentiaza în principal, riscul de insolvabilitate în detrimental riscului de exploatare. Masura riscului de insolvabilitate este evidentiata de modul în care se realizeaza echilibrul financiar. Existenta unui fond de rulment financiar pozitiv ramâne în conceptia patrimoniala conditia esentiala a unei situatii financiare bune. O alta limita a analizei patrimoniale consta în faptul ca acorda putina importanta aspectelor privind rentabilitatea mijloacelor circulante si perspectivelor de crestere a întreprinderii. Întrucât modelul de analiza nu permite evidentierea influentelor diferitilor factori asupra fondului de rulment, echilibrul financiar lichiditate-exigibilitate nu este decât aparent. Aceasta deficienta a condus la un model de analiza concentrat pe o notiune dinamica ce poate fi dimensionata în raport cu volumul de activitate al întreprinderii.

2.4. Echilibrul financiar functional

Analiza echilibrului functional serveste evidentierii unor aspecte financiare si structurale, precum si legaturilot cu gestiunea previzionala, raspunzând astfel cerintelor managerilor.

Conceptia functionala cu privire la agentul economic se îndeparteaza de cea patrimoniala de care tine seama contabilitatea, adica faptul ca aceasta este persoana juridica ce dispune de un patrimoniu. Ea vede agentul economic ca o entitate economica al carui obiectiv este producerea de bunuri si servicii în care scop se exercita un ansamblu de functii economice :[23]

functia de consum

functia de repartitie

functia de investire si dezinvestire

functia de finantare.

Combinatiile acestor functii reflecta un anumit comportament specific agentului economic, îl descrie si trage concluzii asupra consecintelor sale financiare, mai ales asupra trezoreriei.

În centrul analizei functionale se situeaza ciclul de productie sau de exploatare pentru realizarea caruia se parcurg urmatoarele faze :

-faza de aprovizionare constituie etapa în care se procura materiile prime si materialele necesare desfasurarii activitatii, îmbracând forma materiala a stocurilor fizice.

-faza de productie cuprinde procesul de transformare a stocurilor în produse finite, proces care antreneaza sau nu fluxuri monetare.

-faza de comercializare presupune ca întreprinderea sa asigure, pe de o parte, finantarea pe perioada cât produsele finite sunt în stoc, iar pe de alta parte, sa dispuna de sursele financiare necesare angajarii unor cheltuieli de comercializare pâna în momentul vânzarii respectivelor produse finite.

-faza de încasare a creantelor-clienti echivaleaza cu stingerea respectivelor debite.

Fiecare stadiu al ciclului de exploatare reprezinta veriga unui lant functional propriu întregii organizari a întreprinderii. În functie de natura activitatii sale economice, una sau doua verigi ale acestui lan functional pot lipsi (cazul întreprinderilor de comert si servicii).

Analiza functionala implica, pe de o parte, o noua conceptie a întreprinderii, iar pe de alta parte un nou continut pentru analiza financiara. Obiectivul analizei functionale îl reprezinta impactul diferitelor operatii ale întreprinderii asupra trezoreriei. De exemplu platile în numerar sunt operatii cu incidenta imediata asupra trezoreriei, în timp ce creditele acordate sau obtinute dau nastere unor decalaje între momentul efectuarii operatiilor si cel al încasarilor sau platilor propriu-zise. Gruparea posturilor bilantiere în vederea analizei se va baza pe legatura acestora cu ciclul de exploatare. De asemenea, operatiile de încasari si plati independente de ciclul de exploatare sunt circumscrise functiei de repartitie si influenteaza capacitatea de autofinantare a întreprinderii.

2.4.1. Prezentarea bilantului functional

Bilantul contabil permite doar o apreciere cantitativa a activelor si pasivelor agentului economic. Analiza financiara atinge un grad mai mare de detaliu, recurgând la o regrupare a componentelor bilantului contabil conform obiectivelor urmarite.

Analiza functionala presupune o grupare prealabila a diferitelor operatii realizate de întreprindere în raport cu natura, destinatia sau functia lor, de unde si originea expresiei de « analiza functionala ».

Bilantul functional respecta principiile contabile de întocmire, printre care si principiul dublei reprezentari. Un prim aspect al acesteia îl constituie ansamblul operatiilor efectuate de agentul economic, pe diferite categorii : operatii de exploatare, de investitii si de finantare. Un al doilea aspect al dublei reprezentari este cel concret, material, al încasarilor si platilor generate de aceste operatii. El îmbraca forma operatiilor de repartitie sau de trezorerie. Analiza functionala nu trateaza trezoreria ca rezultanta a celorlolte operatii, ci o integreaza în comportamentul general al agentului economic.[24]

În construirea bilantului functional, clasificarea posturilor de activ si pasiv nu obliga la criterii temporale (termen lung, mediu si scurt), gruparea acestora efectuându-se dupa destinatia capitalurilor reunite de întreprindere (resurse - în pasiv) si a angajamentelor acesteia (utilizari - în activ). Un aspect particular îl reprezinta problemele tehnice vizând transpunerea bilantului contabil în bilant functional.

În cadrul bilantului functional, operatiilw sunt structurate pe urmatoarele functii:

functia de investitii

functia de finantare

functia de exploatare.

Functia de investitie grupeaza imobilizarile necorporale, corporale si financiare pe cele doua categorii: de exploatare si în afara exploatarii, indifferent de durata lor de viata.

Ciclul de investitie începe cu cumpararea investitiei si se termina atunci când aceasta este vânduta sau scoasa din functiune. Imobilizarile regrupate prin functia de investitie, constituie nevoi sau alocari stabile (aciclice) care în mod necesar sunt finantate din resursele durabile (aciclice) existente în pasivul bilantului. Termenul de ciclicitate este rezervat utilizarilor si resurselor care se refera la ciclul de exploatare.

Functia de finantare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii, datoriile financiare indiferent de scadenta lor, ca si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli care sunt asimilate resurselor proprii.

Functia de exploatare regrupeaza operatiile legate direct de activitatea ciclica (curenta) a productiei si de schimburile comerciale si se refera la fluxurile de aprovizionare, productie, vânzari, generatoare de stocuri care se reînoiesc cu o anumita regularitate. Posturile de activ legate direct de operatiile ciclului de exploatare constituie active circulante de exploatare (ACE), care trebuie finantate din datoriile de exploatare (DE). Atât activele circulante,cât si resursele pentru finantarea lor au caracter ciclic. Toate celelalte posturi, reflectând operatiuni diverse sunt regrupate în categoria activ circulant în afara exploatarii (ACAE) având corespondent în pasiv datoriile în afara exploatarii (DAE), iar cele privind disponibilita&# 717l1116h 355;ile banesti formeaza activul si respectiv pasivul de trezorerie.

Rolul bilantului functional consta în aprecierea structurii financiare a întreprinderii reflectata de evolutia trezoreriei nete si în exprimarea legaturii dintre structura financiara a întreprinderii si natura activitatii sale. Analiza bilantului functional îsi propune sa investigheze nevoile întrreprinderii si modul de finantare a acestora, prin realizarea unui instantaneu al derularii diferitelor cicluri.

Scematic bilantul functional se prezinta astfel :

2.4.2. Indicatorii bilantului functional

În vederea ilustrarii diferitelor fatete ale echilibrului financiar se recurge la interpretarea prin intermediul ansamblelor construite pe orizontala sa, denumita si analiza orizontala.

Prin acest tip de analiza se urmareste echilibrul financiar de la sfârsitul exercitiului, echilibrul financiar permanent între resursele degajate de aceasta. Obiectivul analizei orizontale a bilantului functional este valabil cu obictivul general al analizei pe baza de bilant, de urmarire a echilibrului general, a riscului de faliment si a vulnerabilitatii structurii financiare a agentului economic. Echilibrul între posturile din bilantul functional este pus în evidenta de cele patru niveluri ale bilantului functional :[25]

I.           Fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG)

II.                Nivelul nevoii de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)

III.             Nivelul nevoii de fond de rulment în afara exploatarii (NFRAE)

IV.            Nivelul valorii de trezorerie.

Ca si în cazul analizei lichiditate-exigibilitate se vor studia relatiile dintre acesti indicatori, relatii care reflecta diferite ipostaze ale echilibrului financiar.

1.Fondul de rulment functional

În optica functionala, realizarea echilibrului financiar al întreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranta, ci a unui fond de rulment care sa permita acoperirea nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare.

Surplusul resurselor durabile sau stabile (proprii sau straine) în raport cu nevoile stabile (valorile imobilizate) reprezinta fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finantarea operatiilor ciclului de exploatare. În acest caz relatia de calcul a FRNG este :

sau

Resursele stabile sunt afectate utilizarilor stabile si fondul de rulment functional corespunde soldului acestor afectari.

Aceeasi valoare a FRNG este data de marimea nevoilor ciclice si de trezorerie, stabilita conform relatiei :

unde :

ACE = active circulante de exploatare

ACAE = active circulante în afara exploatarii

D = disponibilita&# 717l1116h 355;i

DE = datorii de exploatare

DAE = datorii în afara exploatarii

CT = credite de trezorerie.

Fondul de rulment functional reflecta echilibrul financiar partial al agentului economic adica echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la credite pe termen scurt. Daca fondul de rulment disponibil va fi superior sau inferior nevoilor angajate de exploatare (FRNG util), întreprinderea va avea lichiditati, sau dimpotriva va fi obligata sa angajeze noi credite pe termen scurt pentru finantarea nevoilor de exploatare.

În timp, fondul de rulment net global poate sa creasca sau sa se reduca. Dintre cauzele care pot conduce la cresterea fondului de rulment net global, mantionam sporirea resurselor durabile, urmare a cresterii aportului asociatilor, a rezultatului exercitiului, a provizionelor si a datoriilor financiare sau ca urmare a reducerii activelor imobilizate prin vânzarea acestora, scoaterea din functiune a celor neproductive, dimiduarea unor active fara valoare. De asemenea, pot fi întâlnite situatii în care se înregistreaza o reducere a fondului de rulment net global, urmare a scaderii resurselor stabile ca efect al înregistrarii de pierderi, distribuirea de dividende, scaderea amortizarilor, rambursarea datoriilor, precum si ca urmare a cresterr activelor imobilizate.

Un fond de rulment pozitiv permite acoperirea imobilizarilor din surse proprii si ofera posibilitatea acoperieii unei parti din ciclul de exploatare. Trebuie avut în vedere ca afectarea unei parti din fondul de rulment ciclului de exploatare, supune agentul economic unui cost de oportunitate si îi diminueaza performantele financiare . Însa un fond de rulment negativ este un indiciu al riscului de insolvabilitate al agentului economic, pentru ca îl face dependent de bancile care pot sau nu sa-i reînoiasca creditele pe termen scurt la care trebuie sa apeleze pentru a­-si finanta complet utilizarile stabile.

2. Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar functional întrucât pune în evidenta acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporale si reînoibile permanent în cadrul acelorasi cicluri de exploatare. Partea ramasa nefinantata ar trebui sa fie mai mica sau cel putin egala cu fondul de rulment functional, astfel calitatea necorespunzatoare a ciclului de exploatare conduce la un dezechilibru functional care va afecta trezoreria întreprinderii.

Astfel, activitatea unui agent economic reclama nu numai finantarea nevoilor stabile ci si acoperirea unei nevoi imediate. Nevoile de finantare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizarile ciclice corespund avansarilor de fonduri pe care întreprinderea e constrânsa sa le afecteze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime si materiale, productie în curs de fabricatie, produse finite In depozit si altele) si pentru a acorda termene de plata partenerilor sai comerciali (clinetilor), carora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrari sau le-a prestat servicii. În legatura cu stocurile, întreprinderea trebuie sa achizitioneze marfuri pentru a le pune la dispozitia clientiloe sai daca exercita o activitate de comert. Daca exercita o activitate de productie, ea trebuie sa achizitioneze materii prime, semifabricate, produse finite. În toate cazurile întreprinderea efectueaza o avansare de fonduri, consuma lichiditati pentru a-si constitui stocuri, e confruntata cu o nevoie de finantare a stocurilor .

Diferenta dintre nevoile de exploatare si în afara exploatarii, pe de o parte si datorii de exploatare si diverse, pe de alta parte, constituie nevoia de fond de rulment totala (NFRT sau NFR).

Aceasta nevoie de fond de rulment este determinata prin luarea în calcul a elementelor pe termen scurt ale activului si pasivului. Desi fiecare dintre aceste elemente ramâne în întreprindere o perioada acurta de timp, ele se reînoiesc permanent. Dar stocul, în ansamblul sau, face obiectul unei reînoiri permanente. In concluzie, reînoirea utilizarilor si a resurselor ciclice confera NFR caracterul unei nevoi de finantare permanenta, durabila, chiar daca fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilantului.

Nevoia de fond de rulment totala are doua componete :

a)    nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)

b)    nevoia de fond de rulment în afara exploatarii (NFRAE)

Analiza nevoii de fond de rulment de exploatare trebuie sa fie corelata cu obiectul de activitate, evolutia cifrei de afaceri si contextul economic în cadrul caruia firma îsi desfasoara activitatea. Astfel, în cazul agentilor economici cu activitate de productie este normal ca NFRE sa fie pozitiva, degajând o nevoie de exploatare, datorita specificului activitatii care reclama imobilizarea stocurilor, un interval mai mare de timp necesar încasarii produselor livrate. Dimpotriva, în cazul agentilor economici cu activitate de comert sau servicii, unde durata de stocaj si a creditului clientilor este neglijabila, NFRE va fi negativa degajând o sursa de exploatare.

Marimea nevoii de fond de rulment pentru exploatare se repercuteaza direct proportional asupra vânzarilor. O cifra de afaceri mai mare reclama o crestere a nevoii de fond de rulment. O abatere importanta a marimii nevoii de fond de rulment de la marimea cifrei de afaceri va impune o analiza mai profunda a cauzelor acestei abateri. Astfel pot exista doua situatii :

- Cresterea foarte rapida si nestapânita a cifrei de afaceri : caz în care întreprinderea cunoaste o crestere rapida a nevoii de fond de rulment paralela cu cea a cifrei de afaceri.

- Cresterea insuficienta a cifrei de afaceri când în decursul mai multor exercitii financiare întreprinderea beneficiaza de o trezorerie satisfacatoare. Ca o reactie la cresterea insuficienta a cifrei de afaceri, Intreprinderea accepta conditii noi de reglementare vis-a-vis de clientii sai, concretizate în cresterea creantelor sale. Aceasta antreneaza o crestere brusca a nevoii de fond de rulment, care degradeaza situatia trezoreriei.

Marimea acestui indicator este data de urmatoarea relatie :

sau

Daca activele circulante de exploatare depasesc datoriile de exploatare, NFRE evidentiaza capitalul investit de întreprindere peste nivelul celui atrs din pasivele circulante. În acest context necesarul de fond de rulment de exploatare capata caracterul unei veritabile investitii cu acelasi titlu ca si imobilizarile de exploatare. Nevoia de fond de rulment pentru exploatare are un caracter dual incluzând o dimensiune evolutiva determinata de volumul activitatii, fluctuatia cifrei de afaceri, a stocurilor, cât si de variatia creditelor clienti si a celor furnizori. Componenta structurala determina partea stabila a nevoii de fond de rulment. Fiind echivalenta a unui activ imobilizat, NFRE trebuie finantata de resursele durabile, adica de fondul de rulment functional care devine echivalent finantarii stabile a NFR.

Figura nr.4 Caracterul dual al nevoii de fond de rulment pentru exploatare

În termenii componentelor bilantului functional necesarul de fond de rulment în afara exploatarii se determina ca diferenta între nevoile brute în afara exploatarii si resursele în afara exploatarii.

Nevoia de fond de rulment în afara exploatarii este influentata de termenii de negociere a creditelor cu furnizorii de imobilizari. Totusi, în cadrul necesarului total de fond de rulment, partea în afara exploatarii are o pondere neglijabila. În ceea ce priveste finantarea se apreciaza ca necesarul de fond de rulment în afara exploatarii si o parte din necesarul de fond de rulment pentru exploatare trebuie acoperita din credite pe termen scurt.

3.Trezoreria functionala

În conceptia functionala trezoreria este « definita în raport cu fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, regrupând tot ceea ce nu cuprinde aceste prime componente ale bilantului functional. Daca ciclurile de investitii, finantare si exploatare sunt reflectarea abstracta a dublei reprezentari a operatiilor patrimoniale, trezoreria este aspectul concret al fluxurilor monetare angajate de respectivele operatii »[28].

În bilantul functional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de diferenta activelor si pasivelor de trezorerie, respectiv de trezorerie excedentare si credite bancare curente, care nu se reînoiesc automat cu fiecare ciclu de productie :

Cu cât pasivele de trezorerie cresc, cu atât mai mult situatia financiara a întreprinderii devine vulnerabila. Echilibrul functional are la baza relatia fundamentala a trezoreriei care se determina pornind de la egalitatea dintre activul si pasivul bilantului functional :

AIAE + IE + ACE + ACAE + D = RPR + ÎMPR + DE + DAE + CT

Prin comutarea termenilor se obtine :

(ACE - DE) +(ACAE - DAE) + (D - CT)=(RPR + ÎMPR) - (AIAE + IE)

(NFRE + NFRAE) + TN = FRNG

unde : AIAE = active imobilizate în afara exploatarii

IE = imobilizari de exploatare

ACE = active circulante de exploatare

ACAE = active circulante In afara exploatarii

D = disponibilita&# 717l1116h 355;i banesti

RPR = resurse proprii

ÎMPR = Imprumuturi pe termen mediu si lung

DE = datorii de exploatare

DAE = datorii în afara exploatarii

CT = credite de trezorerie.

Ecuatia fundamentala a trezoreriei devine :

Pot fi puse în evidenta sase categorii de structuri functionale :

Figura nr.5 Structuri functionale

Prin detalierea celor sase categorii de structuri functionale se pot pune în evidenta modalitatile de realizare a echilibrului financiar functional :

nevoile de fond de rulment sunt finantate în întregime din resursele stabile (FR pozitiv) sau partial din resursele stabile si resursele ciclice, a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii pozitive.

Figura nr.6 "Modalitati de realizare a echilibrului financiar functional"

resursele stabile si ciclice finanteaza partial nevoia de fond de rulment, diferenta fiind acoperita din credite de trezorerie.

Creditele bancare curente, dar si resursele în fondul de rulment, finanteaza o parte din activele fixe, nevoile de fond de rulment si disponibilita&# 717l1116h 355;ile. Aceasta situatie este critica daca nu este ocazionala.

Resursele induse de ciclul exploatarii se adauga surplusului de resurse permanente, pentru a finanta nevoile ciclice si a degaja un important excedent de lichiditati.

Resursele în fondul de rulment acopera partial activele imobilizate, nevoile de fond de rulment, generând o trezorerie neta pozitiva. În acest caz furnizorii si avansurile de la clienti finantând ciclul de productie si o parte din imobilizari, se impune examinarea resurselor durabile.

Resursele permanente finantând partial activul imobilizat, insuficienta lor este compensata de creditele furnizori, avansurile de la clienti si creditele bancare curente. Dependenta financiara externa a întreprinderii fiind mare, structura de finantare trebuie revazuta.

4.Alti indicatori de echilibru construiti pe baza bilantului functional

a)gradul de acoperire a capitalurilor investite

resurse stabile

A_CI = ----- ----- ----------------- x 100

Capitaluri investite

unde capitaluri investite = active imobilizate + necesarul de fond de rulment de exploatare.

Indicatorul trebuie sa aiba o valoare apropiata de 1, capitalurile investite fiind acoperite prin resurse stabile pentru a limita riscul de întrerupere a finantarii. Daca este inferior acestei limite, atunci corespunde finantarii unei parti a utilizarilor stabile si mai ales a NFRE prin credite pe termen scurt.

b) gradul de acoperire interna a capitalurilor investite ( A_ICI) sau marja autofinantarii

capacitatea de autofinantare

A_ici = -------- ----- ------ ----- x 100

Capitaluri investite

Acest indicator masoara autonomia unui agent economic fata de partenerii sai financiari si furnizeaza un indiciu asupra gradului de recuperare a capitalurilor investite.

c) finantarea curenta a NFR

credite pe termen scurt

FC_NFR = -------- ----- ------ --- x 100

nevoia de fond de rulment

Arata partea din finantarea pe termen scurt alocata de catre agentul economic necesarului de fond de rulment de exploatare si în afara exploatarii.

d) finantarea nevoii de fond de rulment de exploatare prin fondul de rulment(FFR_NFRE)

fond de rulment

FFR_NFRE = -------- ----- ------ ----- x 100

necesar de fond de rulment

Indicatorul reflecta raportul de marime dintre o resursa (FR) si nevoia pe care este destinata sa o finanteze (NFR).

e) rata de finantare a cifrei de afaceri (R_CA)

fond de rulment net global

R_CA = -------- ----- ------ --- x 100

cifra de afaceri

Aceasta rata reflecta marja de securitate a întreprinderii. Se apreciaza ca pentru majoritatea întreprinderilor aceasta rata sa fie cuprinsa între 30-90 zile.

f) rata de finantare a activelor circulante (R_AC)

fond de rulment net global

R_AC = -------- ----- ------ ---- x 100

active circulante

Permite aprecierea proportiei în care fondul de rulment net global concura la acoperirea din punct de vedere financiar a activelor circulante.

g) rata de acoperire a nevoii de fond de rulment total (R_b)

fond de rulment net global

R_b = -------- ----- ------ ------------ x 100

necesar de fond de rulment total

Aceasta rata ofera o imagine a derularii ciclului de exploatare. Daca R_b > 100 înseamna ca fondul de rulment a asigurat finantarea integrala a nevoii de fond de rulment si o parte din trezoreria de activ.

h) rata NFRT (R_NFRT)

necesar de fond de rulment total

R_NFRT = -------- ----- ------ ----------- x 100

cifra de afaceri

Se apreciaza ca aceasta situatie este favorabila când nivelul acestei rate scade, ceea ce semnifica o ameliorare a trezoreriei.

i) rata de finantare NFRT prin trezorerie (R_NFRT/TR)

sold de trezorerie

R_NFRT/TR = -------- ----- ------ ----- ----- ----- x 100

Necesar de fond de rulment total

Marimea acestei rate este subunitara si reflecta masura în care trezoreria concura la acoperirea financiara a nevoii de fond de rulment totale.

Conceptia functionala a marcat profund analiza financiara moderna însa ea nu a condus la abandonarea analizei lichiditate. Cele doua metode pot coexista si utilizarea uneia sau alteia depinde de obiectivele analizei si interesele utilizatorului[29]. Totusi bilantul functional prezinta câteva neajunsuri si anume: nu respecta principiul unitatii de casa prin alocarea resurselor la nevoi specifice; atribuie trezoreriei o valoare reziduala si o trateaza drept o rezultanta a alocarii diferitelor resurse la nevoile specifice; ofera o optica perimata a echilibrului financiar considerând ca daca fondul de rulment nu raspunde în acelasi sens evolutiei necesarului de fond de rulment, aceasta conduce la degradarea trezoreriei prin recurgerea la credite pe termen scurt.

2.5. Echilibrul financiar dinamic

2.5.1. Instrumentele analizei dinamice a bilantului contabil

În opozitie cu analiza statica sau alaturi de ea a aparut necesitatea unei analize dinamice a bilantului contabil, care sa explice cum s-a realizat în timp constatat echilibrul financiar deja printr-o analiza statica.Aceasta pentru ca echilibrul financiar este un echilibru dinamic spre care agentul economic tinde perpetuu, cautându-si mereu centrul de greutate.

Instrumentele utilizate de analiza dinamica sunt tablourile de flux, care pun în evidenta fluxurile generate de activitatea de investitii, finantare si exploatare a întreprinderii, pe parcursul unuia sau mai multor exercitii financiare.

Tabloul de flux este documentul financiar care reflecta toate operatiile care au contribuit la evolutia patrimoniului si a structurii financiare a unui agent economic.

International Accounting Standard 7 « Situatia fluxurilor de trezorerie », elaborat de IASC( International Accounting Standard Comitee) se ocupa în exclusivitate de tabloul de flux de trezorerie, tartând contabilitatea si cerintele de întocmire aferente acestei situatii financiare.

Prima forma a acestui standard a aparut în 1976 sub denumirea de « Situatia surselor si utilizarilor de fonduri ». Dupa numai un an s-au adus noi modificari acestei norme aparând sub denumirea de « Situatia modificarii pozitiei financiare ». Ultima modificare a avut loc în 1992, desavârsind forma actuala a I.A.S.7 care se aplica începând cu 1 ianuarie 1994.

În România, actul normative care prevede obligativitatea întocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie este Ordinul nr.94/20 februarie 2001 al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. Aceasta reglementare priveste întocmirea, prezentarea, aprobarea si publicarea situatiilor finanaciare ale întreprinderii.

Necesitatea elaborarii unui tablou de flux este actuala din doua considerente:

- schimbarile în conjunctura economica mondiala impun adâncirea si multiplicarea analizelor financiare privind echilibrul financiar la nivel microeconomic.

- particularitatile etapei traversate astazi de economia româneasca impun urmarirea permanenta si interventia operativa sau care  vizeaza un termen mai lung în ceea ce priveste situatia financiara a agentului economic.

În cadrul tablourilor de flux se disting doua familii :

tablouri bazate pe fluxuri de utilitati si resurse

tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie.

2.5.2. Tabloul de finantare nevoi - resurse

Tabloul de finantare explica modul de formare a fondului de rulment net global si modul de utilizare al acestuia, pâna la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilantului de la sfârsitul exercitiului contabil. Se stabileste, în principal, pe baza a doua bilanturi succesive si a contului de profit si pierdere aferent exercitiului analizat.

Trezoreria întreprinderii variaza nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului dar si ca urmare a cheltuielilor platibile pentru investitii cât si a fluxurilor de capital si dobânzilor generate de activitatea financiara si exceptionala în cursul exercitiului.

Tabloul de finantare cuprinde doua parti :

I. Prima parte analizeaza modul de realizare, în dinamica a echilibrului structural între elementele stabile ale bilantului functional adica variatia FRNG. Aceasta parte a tabloului este rezultatul politicii de investitii si de finantare promovata de întreprindere în decursul perioadei analizate.

∆FRNG = ∆Resurse durabile - ∆Întrebuintari stabile

Cresterea fondului de rulment net global dovedeste capacitatea întreprinderii de a degaja un excedent monetar net din operatiile de investitii, finantare si exploatare si de a-si îmbunatati sensibil situatia trezoreriei. Reducerea fondului de rulment net global dovedeste un dezechilibru financiar, care corelat cu o crestere a necesarului de fond de rulment net global conduce la un dezechilibru al trezoreriei.

II. Partea a doua a tabloului de finantare explica variatia fondului de rulment net global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional, evidentiind aspectele conjuncturale ale activitatii si incidentele lor asupra trezoreriei.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este :

∆FRNG = ∆NFR+(-)TN

Tabloul de finantare nevoi-resurse este prezentat în anexa nr.3.

2.5.3. Tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie

Toate operatiunile pe care întreprinderea le realizeaza se regasesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o conditie necesara perenitatii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerata viabila numai daca activitatea sa degaja în mod permanent, trezorerie. Trezoreria permite aprecierea performantelor firmei, având si un rol strategic, în ceea ce priveste nivelul sau de dormare cât si modul de utilizare. Degajarea trezoreriei este dovada pozitiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, pietele sale, concurentii si constrângerile exterioare.

a)    Excedentul de trezorerie al exploatarii este expresia trezoreriei generate în cursul exercitiului financiar numai de operatiile privind exploatarea.

b)    Excedentul de trezorerie degajat de ansamblul operatiilor de gestiune care se mai numeste si partea lichida a capacitatii de autofinantare

c)    Excedentul de trezorerie al operatiilor de investitii si finantare.

Explicatiile privind variatia trezoreriei rezulate din activitatea curenta, activitatea de investitii si de finantare sunt oferite de tablourile fluxurilor de trezorerie :

a.     Tabloul fluxurilor de trezorerie

b.    Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei

c.     Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie.

Tabloul fluxurilor de trezorerie caracterizeaza mai bine situatia financiara a agentului economic sub aspectul solvabilitatii si al riscului de faliment. Acest model de analiza evidentiaza gradul de libertate de care dispune întreprinderea în gestionarea lichiditatilor, în raport cu potentialul sau. Studiul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea flexibilitatii trezoreriei si furnizeaza informatii privind vulnerabilitatea întreprinderii.

Tabloul stabileste urmatorii indicatori :

excedentul de trezorerie globala

fluxul de trezorerie disponibila.

Tabloul fluxurilor de trezorerie este prezentat în anexa nr.4.

Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei este un instrument util în analiza financiara a unei întreprinderi având rolul de a explica variatia trezoreriei care constituie o informatie mai obiectiva decât variatia fondului de rulment.

Schema functionala a acestui tablou evidentiaza contributia a trei functii esentiale ale întreprinderii la variatia trezoreriei exercitiului :

functia de exploatare ( Soldul A)

functia de investitie ( Soldul B)

functia de finantare (Soldul C).

Acest tablou arata ca fluxul net de trezorerie rezultat din operatiile de finantare depinde de modul în care trezoreria exploattrii acopera nevoile de finantare determinate de activitatea de investitii. Acest aspect este pus în evidenta de soldul A - B.

Analiza fluxurilor de trezorerie trebuie realizata în functie de natura activitatii întreprinderii si de situatia sectorului caruia îi apartine. Elaborat pe o perioada de mai multe exercitii tabloul permite cunoasterea politicilor de investitii si de finantare ale firmei si a gradului de acoperire a nevoilor prin capacitatea de autofinantare.

Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie reprezinta tipul de tablou care nu descrie situatia finanaciara a agentului economic, ci da indicii asupra comportamentului financiar pe care acesta ar trebui sa-l aiba pentru a-si asigura o crestere echilibrata. Cresterea echilibrata pe care o sugereaza modelul, este asigurata atunci când se cunosc si se stapânesc pragurile de investitii si de finantare.

Pe planul politicii financiare, tabloul plurianual arata ca în masura în care echilibrul nu a fost realizat la nivelul activitatii economice, întreprinderea trebuie sa ia în calcul elementele financiare curente si, în ultima instanta, sa recurga la mijloace exceptionale.

Tabloul plurianual sintetizeaza pe o perioada suficient de lunga fluxurile economice si financiare degajate de activitatea întreprinderii.

2.6. Previziunea echilibrului financiar

Pornind de la proportionalitatea dintre cresterea cifrei de afaceri si cei doi factori ai echilibrului financiar ( acvtivi si datorii) metoda normativa foloseste un sistem de rate cinetice pentru a stabili[30] :

a)        Structura normativa ( de obtinul în mod normal) a echilibrului financiar la o cifra de afaceri previzionata (prin studii de marketing), pentru exercitiul urmator ;

b)        Modificarile în cifra de afaceri, ca urmare a modificarii duratei stocajului, a duratei de încasare a clientilor, a duratei de plata a furnizorilor sau ca urmare a modificarii structurii costurilor aferente vânzarilor ;

c)        Cifra de afaceri obtinuta, la un capital social dat sau prevazut sa creasca în exercitiul urmator.

Analiza ratelor de rotatie permite aprecierea comportamentului fiecarei componente a nevoii de fond de rulment, deoarece ratele masoara ritmul de reînoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte. Studiul lor este logic în optica analizei lichiditate-exigibilitate care recomanda o marja de secutitate, sub forma fondului de rulment finanaciar, pentru absolvirea decalajelor (întârzierilor si accelerarilor) ce pot apare la nivelul activelor si pasivelor sub un an.

Ratele exprimate prin coeficienti de rotatie au o putere informativa mai redusa ramânând sub aspectul continutului niste marimi abstracte, care nu ne redau în termeni concreti realitatea economica. Aceste limite pot fi depasite daca se utilizeaza ratele de rotatie exprimate prin numarul de zile. Fiind exprimate sub forma de marimi concrete, ratele exprimate sub forma duratelor de rotatie au o putere informativa superioara tuturor indicatorilor financiari utilizati în analiza exprimati în marimi absolute sau relative. Pornind de la relatia de calcul ce exprima durata de rotatie globala a capitalurilor prin cifra de afaceri, prin descompunerea activului, respectiv a datoriilor în componentele valorice ale cifrei de afaceri, se obtin durate de rotatie specifice fiecarui element de activ sau de pasiv în raport cu ponderea corespunzatoare în cifra de afaceri[31].

Active(datorii) Elemente de activ(datorie)

----- ----- --------- x 360 = 360 x -------- ----- ------ --------- x

CA Componente valorice ale CA

Componente valorice ale CA

x -------- ----- ------ ------------

CA

Durata de rotatie globala=durate de rotatie specificexrate de structura

Rata 1 x Rata 2 = rata 1 x rata 2

Relatia 1.

Elementele de activ sau de datorie necesare dimensionarii ratelor cinetice reprezinta marimi medii ale soldurilor din bilant, iar componentele valorice ale cifrei de afaceri se preiau din contul de profit si pierdere.

Pe baza ratelor cinetice se poate întocmi bilantul întreprinderii sub forma ratelor cinetice, iar pe baza lui pot fi dimensionati indicatorii echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate exprimate în numar de zile de recuperare a elementelor patrimoniale prin cifra de afaceri. Indicatorii financiari în marimi cinetice, având caracter dinamic, vor surprinde mai bine echilibrul financiar al întreprinderii, în conditii de relativa stabilitate economica a firmei ( nu intervin modificari sensibile în conditiile de exploatare ale firmei si în structura costurilor de productie).

Convertirea marimilor cinetice în marimi absolute se face dupa relatia :

Indicator de echilibru financiar în marimi absolute =

CA x rata cinetica

----- ----- ----------------

360

Relatia 2.

În vederea determinarii indicatorilor echilibrului financiar folosind ratele cinetice se parcurg trei etape :

se determina soldurile medii bilantiere

determinarea structurii cifrei de afaceri

întocmirea bilanturilor sub forma ratelor cinetice.

Pe baza datelor bilantului exprimat sub forma ratelor cinetice se determina indicatorii echilibrului financiar exprimati în numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri (fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta). Aceste marimi cinetice nu sunt decât echivalentul indicatorilor financiari în marimi absolute determinate dupa relatia 2.

Aceasta relatie folosita devine fundamentala pentru calculele de previziune financiara dupa metoda normativa. Data fiind existenta unei cifre de afaceri pentru anul urmator ( fundamentala prin studiile de marketing), se pot determina indicatorii echilibrului financiar. Marimile estimate vor fi aproape de marimea lor reala, daca nu intervin modificari sensibile în conditiile de exploatare specifice întreprinderii, respectiv în rotatia capitalurilor si în structura costurilor.

2.7. Analiza echilibrului financiar prin punctul de echilibru

O modalitate de reflectare permanenta a starii generale a firmei o reprezinta punctul de echilibru.

Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate, sau punctul « mort) reflecta volumul de vânzarfi pentru care veniturile acopera integral cheltuielile. Analiza echilibrului firmei presupune clasificarea cheltuielilor în doua categorii si anume :

cheltuielile fixe reprezinta o componenta a cheltuielilor totale care nu depind de volumul vânzarilor : cheltuieli de administratie, chirii pentru spatii comerciale, deprecierea liniara a activelor fixe, dobânzi bancare.

Cheltuieli variabile : sunt cele a caror evolutie este dependenta de variatia volumului desfacerilor.

Contributia marginala (limita) reprezinta al treilea element al analizei starii de echilibru a firmei si se determina ca diferenta între pretul de vânzare si cheltuielile variabile pe unitate de produs. Contributia marginala reprezinta proportia în care fiecare leu provenit dinvânzari acopera pe de o parte cheltuielile fixe, iar pe de alta parte, poate genera profit. Pentru a evalua starea generala de echilibru se poate folosi varianta stabilirii prin volumul desfacerilor de marfuri (cifra de afaceri) deoarece în cele mai multe cazuri este aproape imposibila estimarea volumului fizic pe sortiment. Aceasta presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

stabilirea contributiei marginale totale :

C_M = D - C_V = CA - C_V

Unde : C_M - contributia marginala totala

CA - cifra de afaceri

C_V - cheltuieli variabile totale.

stabilirea contributiei marginale la un leu desfacere ( C_Md )

C_M

C_Md = --------

CA

determinarea punctului de echilibru ( D_O)

C_F

D_O = ------

C_Md

Un volum al desfacerilor situat sub D_O nu va acoperi integral cheltuielile perioadei de gestiune si va genera pierderi, dupa cum se poate observa din graficul urmator :

			Cheltuieli variabile

Punctul de echilibru fizic

Graficul nr.1.1

III.Studiu de caz

.1. Particularitati privind activitatea desfasurata de firma

3.1.1. Scurt istoric si evolutie

Societatea comerciala care va fi analizata în continuare se numeste SC GLOBAL CONSTRUCT SRL.

SC Global Construct SRL functioneaza cu sediul administrativ în strada Mihai Eminescu, nr. 32, selimbar unde este localizata si unitatea de productie.Societatea are în proprietate terenurile si cladirile unde îsi desfasoara activitatea.

SC Global Construct SRL selimbar poate fi contactata la numerele de telefon: 572306 sau 571157, tele-fax: 571157.

Aceasta societate comerciala s-a înfiintat în anul 1998, având ca obiect de activitate urmatoarele:

a)    exploatarea forestiera si prelucrarea primara a lemnului, productia de ambalaje de lemn

b)    comertul cu amanuntul prin standuri în piete, târguri si oboare a masei lemnoase.

Pe lânga aceste activitati firma mai presteaza servicii de transport rutier de marfuri în general si transport de masa lemnoasa în special, care formeaza obiectul secundar de activitate.

Capitalul social la data constituirii societatii, în valoare de 20 lei(Ron) a fost subscris si varsat de doi asociati, în numerar. Capitalul social este divizat în 20 parti sociale, fiecare actionar detinând câte 10 parti sociale. Fondurile banesti si materiale necesare constituirii si functionarii societatii au fost asigurate integral pe seama aportului la capitalul social.

În februarie 2000, Adunarea Generala a Asociatilor decide majorarea capitalui social cu 11100 lei, reprezentând aportul celor doi asociati în natura, si anume:

un teren extravilan în valoare de 5200lei

mijloace de transport în valoare de 5800lei

Urmarind activitatea desfasurata de la înfiintare pâna în prezent se poate afirma ca firma SC Global Construct SRL a parcurs trei etape de dezvoltare:

etapa I între anii 1998-2000: În aceasta perioada dotarea tehnica era redusa si erau angajati putini muncitori.

-etapa II între anii 2000-2002: În acasta perioada firma îsi extinde capacitatea de productie ajungând la sfârsitul anului 2002 la 5216mc lemn exploatat. Este amenajat noul sediu al firmei între localitatile selimbar si Vestem. Din fonduri de investitii proprii si împrumuturi bancare au fost constituite spatiile de productie si anume: platforma de ciment pentru depozitarea lemnului neprelucrat, atelierul de divizare al lemnului, atelierul uscatorie si tâmplarie.

În anul 2002 printr-o hotarâre a Adunarii Generale a Asociatilor firma îsi completeaza obiectul de activitate cu:

-prelucrarea bruta si impregnarea lemnului

-fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii(mobila, usi, ferestre si binale)

-productie de mobilier pentru birouri si magazine

-import-export de marfuri si servicii enumerate în obiectul de activitate

-vânzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule si alte tipuri de comert cu amanuntul.

-etapa III între anii 2002-2005: În aceasta perioada conducerea firmei continua sa-si îmbunatateasca dotarea tehnica cumparând doua autocamioane pentru transportul lemnului. De asemenea, creste considerabil numarul salariatilor de la 35 în anul 2002, la 66 la sfârsitul anului 2004. Toate aceste investitii au ca rezultat cresterea volumuli total de lemn exploatat de la 5260mc la 9500 mc la sfârsitul anului 2004.

De la înfiintare pâna în prezent situatia masei lemnoase exploatate si prelucrate si prelucrate se poate prezenta în urmatorul tabel:

Tabel 1.1

Principalele produse urmarite a se realiza din activitatea de exploatare a lemnului sunt: busteni furnir, busteni gater, iar din activitatea de prelucrare: lemn pentru constructii, scânduri pentru dusumea, lambriuri, mobila. Firma lucreaza în principal pe baza de comenzi primite de la agenti economici din Sibiu si din tara, în special firme de constructii si fabrici de mobila.

Pentru realizarea produselor din lemn are în dotare un gater, doua circulare, sase fierastraie mecanice, uscatoare, retezate si unelte, scule pentru tâmplarie. Pe lânga acestea au fost asigurate în timp utilaje specifice pentru desfasurarea activitatii de exploatare si transport a lemnului (trei tafuri, doua tractoare, doua ifroane si trei autocamioane), precum si autoturisme.

Potentialul uman al societatii este dat de numarul, structura si calificarea personalului. La începerea activitatii erau angajate sase persoane, iar odata cu extinderea acesteia numarul de salariati a crescut în medie cu 15 muncitori pe an În perioada 2001-2004 numarul de salariati cu carte de munca ai SC Global Constuct SRL a avut urmatoarea dinamica crescatoare:

Tabel 1.2.

La data analizei structura de personal dupa calificare si sex era urmatoarea:

Tabel 1.3.

Structura de personal pe nivel de pregatire este urmatoarea:

Tabel 1.4

Structura personalului firmei pe grupe de vârsta si sex:

Tabel 1.5

-numar de salariati-

Din cele prezentate se poate constata ca SC Global Construcut SRL are un personal tânar (vârsta medie este de 38 ani la femei si 37 ani la barbati). Ponderea cea mai mare în totalul personalului este detinuta de personalul necalificat (74,2%) din care marea majoritate sunt barbati, fapt datorat specificului activitatii unitatii. Se lucreaza în doua schimburi (8ore/schimb). Aceasta situatie poate fi îmbunatatita prin cresterea numarului de muncitori calificati.

3.1.2 Structura organizatorica

Societatea SC Global Construct SRL este organizata conform statutului si contractului de societate. Organul suprem de conducere este Adunarea Generala a Asociatilor care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala, aproba structura organizatorica a societatii si decide cu privire la contractarea de credite si la acordarea de garantii bancare, îsi da acordul asupra contractelor individuale de munca înainte de înregistrarea lor la Camera de munca, aproba si modifica programul de activitate si bugetul societatii si modifica competentele si raspunderile administratorilor. În cazul SC Global Construct SRL , Adunarea Generala a Asociatilor este formata din doi asociati.

Societatea este administrata de catre administratori numiti de AGA care o reprezinta în relatiile cu tertii. Administratorii sunt raspunzatori pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la dispozitiile legale de la statut sau pentru greseli în administrarea societatii. Principalele atributii ale acestora sunt: organizarea evidentei contabile si administrative a societatii, elaborarea si aprobarea Regulamentului de ordine interioara a societatii prin care se stabilesc îndatoririle si responsabilitatile personalului, aproba încheierea sau rezilierea de contracte. Administrator al societatii este directorul general.

Organigrama conducerii firmei este formata din: un director general, un contabil sef si trei sefi de schimb.

Unitatea economica foloseste ca modalitate de reprezentare a structurii organizatorice pentru cunoasterea si analiza acesteia organigrama pe functiuni. Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri, care ofera o viziune imediata a dezvoltarii structurii ierarhice si functionale a firmei prezentând distributia functiilor si sarcinilor în interiorul unitatii. Organigrama SC Global Construct SRL este prezentata în figura urmatoare:

ORGANIGRAMA SC GLOBAL CONSTRUCT SRL

Adunarea generala a asociatilor

Administratori

3.1.3. Activitatea de exploatare si prelucrare a lemnului

Dupa cum reiese din organigrama societatea SC Global Construct SRL îsi desfasoara activitatea în doua zone diferite: punctual de exploatare si punctual de prelucrare si livrare a produselor lemnoase. Astfel pentru a-si asigura material prima necesara firma cumpara parchetul de la SC Ocolul Silvic Valea Sadului si îl exploateaza. În acest sens conducerea asigura deplasarea si întretinerea unei echipe de muncitori forestieri specializati precum si transportul lemnului cu mijloace proprii de la sursa la sectia de prelucrare.

Structura de productie cuprinde trei ateliere de productie si un atelier auxiliar pentru întretinerea si reparatia mijloacelor de transport.

Materialul lemons brut ce intra în deposit este curbat si sortat pe categorii astfel:

busteni din care se obtine cherestea pentru constructii;

busteni furnir;

busteni care nu corespund calitativ pentru producerea materialelor de mai sus si care vor fi destinati obtinerii lemnelor de foc.

Cheresteaua se obtine prin prelucrarea lemnului în gatere sau

cu fierastraie mecanice. Debitarea se poate face pe directia longitudinala, radiala, semiradiara, tangentiala pentru a asigura un anumit randament calitativ si cantitativ al bustenilor. Cheresteaua se clasifica astfel:

-dupa dimensiuni - lunga(1,8-3 m), scurta(1,7-2,75 m) si subscurta(0,45-0,95 m);

-dupa umiditate : verde(peste 30%), zvântata(25-30%), semizvântata(18-24%) si uscata(15-18%);

-dupa specia lemnoasa : cherestea rasinoase si cherestea foioase (stejar,fag, paltin).

-dupa forma: grinzi, rigle, scânduri, frize;

-dupa destinatie: pentru mobila, pentru materiale de constructii si cu destinatie speciala.

Produsul finit - cheresteaua este realizat din esenta si la dimensiunea comandata de beneficiar.

Procesul de productie poate fi structurat în urmatoarele etape:

a. debitarea bustenilor:

-bustenii grosi sunt trecuti prin gater rezultând produse gaterate;

-produsele gaterate de diverse dimensiuni sunt divizate la circular sau cu fierastraie mecanice pe dimensiuni;

-bustenii subtiri care nu necesita gaterarea sunt prelucati prin fierastraiele mecanice.

b. Materialele lemnoase obtinute sunt asezate pe dimensiuni astfel încât sa fie usor identificate si livrate la solicitarea clientilor.

c. Deseurile rezultate sau produsele secundare( rumegus, resturi de lemn) sunt transportate în afara halei de productie si valorificate prin vânzarea la populatie sau prin utilizarea la centrala termica a firmei.

d. Materialele necesare pentru obtinerea dusumelei, lambriurilor, parchetului, mobilei sunt depozitate în sectia uscatorie si uscate în functie de destinatie.

e. Materialele uscate sunt prelucrate în sectia de tâmplarie.

3.1.4. Mediul comercial si concurential

Firma a devenit o unitate economica integrata în ramura industriei de exploatare forestiera si prelucrare si dispune de capacitatile de productie ce asigura în conditii de calitate executarea în totalitate a lucrarilor necesare activitatii de pregatire, executie, comercializare si valorificarea productiei si serviciilor.

Se poate spune ca firma SC Global Construct SRL se afla în relatii de buna colaborare cu firme din Sibiu si participa la târguri în tara pentru vânzarea marfii. Principalii clienti ai SC Global Construct SRL sunt: SC Comsib SRL Sibiu, SC Con-A SRL Sibiu, SC Constructii SA Sibiu, SC Icos SRL Ocna Sibiului.

Începând cu anul 2001 firma a exportat cherestea în Grecia, Sudan si Kosovo. Astfel, în anul 2003, 28,7% din cifra de afaceri a firmei provine din export, iar în anul 2004 ponderea exportului în cifra de afaceri este de 52%. În viitor conducerea firmei intentioneaza sa exporte si în alte tari si sa-si extinda cota de piata zanola.

Principalii furnizori de materii prime sunt: SC Ocolul Silvic Valea Cibinului, SC Ocolul Silvic Valea Sadului(furnizorii de lemn) iar combustibilul este procurat de la SC Ana-Oil SRL si de la Petrotil.

Principalii concurenti ai firmei sunt: SC Pinul Orlat, SC Pârâul Cristian. Materialele lemnoase oferite de acestia nu pot fi comparate calitativ cu cele ale firmei analizate deoarece aceasta este cea mai veche firma de profil din zona si superioara concurentilor sai atât din punct de vedere al organizarii cât si în ceea ce priveste dotarea tehnica si gama variata de produse lemnoase oferite.

Evolutia în timp a firmei determinata atât de investitiile pentru dezvoltare si modernizare a condus la diversificarea productiei urmârindu-se în timp cresterea prestigiului ei. Dupa 6 ani de activitate de exploatare si prelucrare a lemnului, gratie ascensiunii sale în anul 2004, SC Global Construct SRL devine membra a Asociatiei forestierilor din România. În acest sens conducerea firmei se angajaza sa respecte regulile silvice pentru exploatarea si transportul masei lemnoase, sa le ofere agentilor economici de profil si sa prezinte la sfârsitul fiecarui an situatia valorificarii masei lemnoase pe beneficiari. De la înfiintare pâna în prezent firma nu a fost sanctionata pentru nerespectarea regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase.

Pentru viitor conducerea firmei intentioneaza sa construiasca un magazin de desfacere a marfii si sa-si îmbunatateasca activitatea de productie a mobilei prin extinderea atelierului de tâmplarie si dotarea acestuia cu scule performante. De asemenea se are în vedere achizitionarea mijloacelor de productie necesare pentru obtinerea placajelor din lemn. În ceea ce priveste evidenta contabila în curând se va trece de la evidenta manuala la evidenta computerizata. Odata cu extinderea atelierului de tâmplarie vor fi angajati muncitori calificati astfel încât în urmatorii 5 ani sa creasca cu cel putin 20% ponderea personalului calificat în totalul personalului.

Merita mentionata contributia adusa de conducerea firmei pentru realizarea diferitelor obiective locale ale comunei selimbar. Astfel, cu ocazia organizarii întâlnirii fiilor satului din august 2005, personalul SC Global Construct SRL a construit la intrarea în comuna o poarta de lemn scluptata în amintirea evenimentului, firma fiind sponsorul principal al acestei manifestatii. De a lungul timpului firma si-a dovedit importanta pe plan local intervenind cu sponsorizari substantiale ori de câte ori i se solicita sprijinul.

3.1.5. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari pe perioada 2001-2004

Pentru a creea o imagine de ansamblu a firmei este necesara construirea unui sistem de indicatori. Principalii indicatori urmariti în analiza si recalculati pe baza indicilor ratelor de inflatie sunt prezentati în tabelul nr.1.6.

Tabel nr.1.6.

Concluzii privind evolutia principalilor indicatori care caracterizeaza activitatea economica financiara a societatii comerciale :

Analizând Indicatorii potentialului tehnico-ecomonic pe perioada 2001-2004 se constata o crestere a indicatorului productie marfa fabricata de la 259800 lei în 2001 la 545400 lei în 2005. Daca se ia în considerare efectul inflatiei cresterea reala a acestui indicator este cu 112,5% în 2004 fata de 2001 si poate fi pusa pe seama extinderii capacitatii de productie si sporirii numarului de salariati. Aceeasi tendinta de crestere o înregistreaza si productia fizica pe cele doua componente ale sale.

Indicatorii imobilizarilor corporale indica o crestere a valorii acestora pe perioada 2001-2002 dupa care valoarea reala a acestora începe sa scada. Cresteri mari se înregistreaza pe posturile de stocuri si clienti si o crestere mai lenta se observa în cazul disponibilita&# 717l1116h 355;ilor din casierie si conturile bancare. Pe ansamblu activele circulante sporesc cu 98%. Daca analizam ponderea elementelor componente ale activelor circulante se observa o crestere a ponderii clientilor cât si a stocurilor ca urmare a cresterii afacerii. Ponderea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor a scazut în timp ce a clientilor a crescut. Deci firma a încasat mai putin ducând o politica de stimulare a clientilor prin acordarea unor termene mai lungi de plata. Deoarece firma livreaza cherestea si la persoane juridice externe apar decalaje mari între momentul livrarii si cel al decontarii. Evolutia activelor circulante pe perioada 2001-2004 poate fi redata în graficul 1.

Evolutia activelor curente pe perioada 2001-2004

Graficul nr.1

Viteza de rotatie a activelor circulante este un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor curente. O accelerare are ca efect o eliberare iar o încetinire are ca efect o imobilizare de

active circulante. Urmarind evolutia acestui indicator pe perioada analizata se constata o încetinire pronuntata a vitezei de rotatie pe perioada 2001-2003( 17 zile) si o încetinire mai lenta în 2004 fata de 2003 (2 zile). Aceasta situatie este datorata în exclusivitate cresterii soldului mediu al activelor circulante întrun ritm superior celui al cresterii cifrei de afaceri.

Urmarind indicatorii Potentialului uman se observa ca numarul de salariati se tripleaza în 2004 fata de 2001, în timp ce indicatorul productivitatea muncii descreste. Un aspect important ce se utilizeaza în analiza de ansamblu a productivitatii muncii este corelatia dintre indicele productivitatii anuale a muncii si indicele salariului mediu. Pentru a analiza acest aspect se vor folosii datele din tabelul 1.7.

Tabel nr. 1.7.

Daca ritmul de crestere al productivitatii anuale devanseaza ritmul de crestere al salariului mediu anual ( I_Wa>I_sa ) atunci se asigura echilibrul dintre productie si salariu. Pentru efectuarea analizei se utilizeaza indicele de corelatie ( I_c ) care On cazul nostru poate fi calculat dupa urmatoarea relatie:

Indicele corelatie =I_sa / I_wa

Unde I_wa = indicele de crestere a productivitatii anuale a muncii

I_sa = indicele de crestere a salariului mediu anual

I_c02/03 = 85,35 / 81,83 = 1,04

I_c03/04 = 163.3 / 98.85 = 1,65

I_c04/05 = 135.5 / 79.61 = 1,7

Valoarea supraunitara a indicelui de corelatie arata ca sporirea cheltuielilor salariale nu este justificata de o crestere a productivitatii muncii.

În ceea ce priveste Indicatorii potentialului financiar se pot desprinde urmatoarele concluzii:

în perioada analizata asociatii nu au adus aporturi în natura sau în numerar pentru majorarea capitalului social si nici nu si-au retras aportul dar a avut loc modificarea valorii capitalului social datorita inflatiei.

s-a înregistrat o crestere a fondurilor proprii datorita reinvestirii profitului si a altor elemente de acumulare.

ponderea capitalului propriu în pasiv are o tendinta crescatoare(68% în 2001, 69% în 2002 si 80% în 2003).

în ceea ce priveste capitalul împrumutat ponderea acestuia în totalul pasivului creste în 2002 fata de 2001 ca urmare a contractarii de noi împrumuturi pe termen lung. În anul 2003 sunt rambursate toate datoriile pe termen lung si dobânzile aferente în valoare de 32300 lei.

În concluzie, la o prima vedere, SC Global Construct SRL îsi finanteaza activitatea cu preponderenta din surse proprii.

Indicatorii rezultatelor economico-financiare

Urmarind evolutia indicatorului cifra de afaceri se observa ca în perioada 2001-2003 a crescut de circa 1,5 ori iar pe 2003-2004 de 2,3 ori. Luându-se în considerare efectul inflatiei cifra de afaceri înregistreaza o crestere cu 52,2% în 2003 fata de 2001 si cu 39,6% în 2004 fata de 2003. Analizând influenta factorilor care determina evolutia acestui indicator (randamentul activelor fixe productive, numarul de salariati, gradul de înzestrare tehnica a muncii, ponderea activelor fixe productive în totalul mijloacelor fixe) se pot formula urmatoarele concluzii:

-în anul 2001 cifra de afaceri este de 256600lei iar în 2002 ajunge la 36400 lei. Cresterea cu 107400 lei poate fi pusa pe seama sporirii randamentului activelor fixe productive si a numarului de salariati. Reducerea gradului de înzestrare tehnica a muncii datorita cresterii numarului de salariati într-un ritm superior celui al mijloacelor fixe a execitat o influenta negativa asupra acestui indicator conducând la diminuarea acestuia cu 34900 lei.

-în perioada imediat urmatoare, respectiv 2002-2003 se înregistreaza o crestere mai lenta a cifrei de afaceri cu 26600, dar si în aceasta perioada cea mai mare contributie la sporirea cifrei de afaceri este adusa de factorul grad de înzestrare tehnica a muncii. De asemenea aceasta crestere mai poate fi pusa pe seama cresterii randamentului activelor fixe productive. Influenta negativa asupra evolutiei acestui indicator este data de scaderea ponderii mijloacelor fixe productive în totalul mijloacelor fixe.

-perioada 2002-2003 poate fi caracterizata prin cresterea cu 39,8% a cifrei de afaceri, respectiv 155600. Actiunea factorilor negativi(grad de înzestrare tehnica a muncii si compozitia tehnologica) este compensata de ceilalti factori cu influenta favorabila (cresterea numarului de salariati si a randamentului activelor fixe productive).

Având în vedere indicatorul valoarea adaugata se observa o majorare a acestuia cu 26800 lei, respectiv cu 17% în 2002 fata de 2001. În perioada urmatoare (2002-2003), valoarea adaugata înregistreaza o usoara reducere.

Totusi, pe ansamblu situatia poate fi apreciata ca fiind buna. Analizând elementele componente ale valorii adaugate se pot desprinde urmatoarele concluzii:

-rezultatul exploatarii(profit) detine cean mai mare pondere în valoare adaugata în primii trei ani , iar în anul 2004 cheltuielile cu personalul sunt mai mari decât profitul din exploatare din cauza cresterii numarului de salariati;

-cheltuielile cu personalul reprezinta unul din elementele cele mai dinamice care detine o pondere impostanta si în cresterea în valoarea adaugata. Situatia este normala în conditiile în care ritmul de crestere al valorii adaugate realizata de un salariat este superior celui de crestere al renumerarii personalului. În cazul SC Global Construct SRL conditia enuntata mai sus nu este respectata.

-amortizarea s-a majorat de la an la an ca urmare a cresterii valorii medii a imobilizarilor corporale si a modificarilor intervenite în structura acestora. Este respectata corelatia amortizarii cu productia exercitiului deoarece cheltuielile cu amortizarea la un leu productia exercitiului s-au redus.

-Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate detin cea mai mica pondere în valoarea adaugata. Desi acestea cresc de la un an la altul scade ponderea lor în valoarea adaugata.

-ponderea cheltuielilor financiare în valoare adaugata nu depaseste 10% dar este în continua crestere.

Cresterea valorii adaugate s-a datorat în mare parte cresterii productiei exercitiului. Pentru caracterizarea mai exacta a acestui indicator se va determina gradul de integrare pe verticala a activitatii pe baza relatiei:

G_iv = valoarea adaugata / cifra de afaceri

Acest indicator arata cu cât bogatia creata de firma se aporpie de cifra de afaceri iar evolutia acestuia pe perioada 2001-2004 este redata în graficul nr.2

Graficul nr.2

Veniturile totale cresc pe perioada 2001-2003 cu 52,3% si în intervalul urmator cu 41%. Structura veniturilor totale este reprezentata în jur de 99% din venituri din exploatare si 1% venituri financiare si exceptionale. Veniturile din exploatare au fost realizate în totalitate din productia vânduta. Veniturile financiare sunt formate în cea mai mare parte din dobânzi încasate si într-o proportie mai mica din venituri din dobânzi.

Pe parcursul celor patru ani firma a obtinut profit însa acesta a avut o evolutie crescatoare si descrescatoare dupa cum se poate observa în graficul nr.3. Diminuarea profitului de 2,2 ori în 2004 fata de 2002 s-a datorat atât majorarii cheltuielilor de exploatare( de 1,4 ori) cât si a celor financiare.

Rata profitului scade în perioada 2002-2004 cu 33% datorita evolutiei profitului net într-un ritm mai lent decât cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii economice creste cu 19,8% în 2001 fata de 2002 fiind influentata favorabil de cresterea profitului de exploatare si nefavorabil de cresterea capitalului propriu si datoriilor pe termen lung.

Rata rentabilitatii financiare creste în cea mai mare parte pe seama accelerarii vitezei de rotatie a activului total si într-o mica masura pe seama eficientei activitatii de exploatare.

Rata rentabilitatii capitalului avansat înregistreaza aceeasi evolutie ca si celelalte rate analizate mai înainte. Reducerea acestei rate este determinata atât de cresterea activelor în special a celor fixe cât si de diminuarea profitului de exploatare.

Prin nivelul lor, ratele financiare se înscriu în limitele considerate normale ceea ce atesta o activitate eficienta a firmei. Printre aspectele negative ce pot fi puse în evidenta: reducerea vitezei de rotatie a activelor circulante si ponderea mica a disponibilita&# 717l1116h 355;ilor în totalul activelor circulante.

Graficul nr.3

3.2. Analiza echilibrului financiar la SC Global Construct SRL

3.2.1 Diagnosticul lichiditatii, solvabilitatii si al capacitatii de plata

Analiza echilibrului financiar al firmei SC Global Construct SRL este efectuata în scopul determinarii si aprecierii din punct de vedere calitativ a activitatii desfasurate. Realizarea echilibrului financiar presupune, între altele, obtinerea unor coeficienti optimi de lichiditate, solvabilitate si capacitate de plata.

3.2.1.1.Analiza ratelor lichiditatii

Scopul analizei lichiditatii si solvabilitatii îl constituie identificarea starii societatii comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare pentru a asigura stingerea obligatiilor si restabilirea echilibrului financiar.

Elementele necesare calcului ratelor de lichiditate sunt extrase din bilantul contabil si prezentate în tabelul urmator:

Tabel nr. 2.1.

Pe baza datelor din tabelul de mai sus se calculeaza urmatoarele rate ale lichiditatii:

Active circulante

Rata lichiditatii generale =

datorii pe termen scurt

Active circulante-stocuri

Rata lichiditatii imediate =

datorii pe termen scurt

disponibilita&# 717l1116h 355;i banesti

Rata lichiditatii efective =

datorii pe termen scurt

Tabel  nr.2.2. -%-

Interpretarea ratelor lichiditatii:

Marimea si evolutia arata ca firma SC Global Construct SRL, din punct de vedere al lichiditatii se situeaza în limita inferioara a acceptabilitatii, fara a fi totusi alarmanta.

Daca în anul 2002 lichiditatea generala esa foarte mica, în urmatorii doi ani lichiditatea generala creste sÎ se apropie de valori acceptabile astfel încât în 2004 activele circulante devanseaza datoriile curente.

Cu cât gradul lichiditatii imediate este mai aproape de 1 si chiar mai mare decât 1 cu atât obligatiile pe termen scurt sunt exigibile si pot fi achitate mai rapid. În cazul nostru valoarea indicatorului lichiditatii imediate se situeaza sub valorile optime în anii luati în analiza.

Valoarea indicatorului lichiditatii effective se situeaza cu mult sub valorile optime ajungând la limita inferioara, indicând ca disponibilita&# 717l1116h 355;ile effective nu pot acoperi nici 1% din datoriile pe termen scurt la finele anilor analizati.

Din cele prezentate anterior rezulta ca valoarea indicatorilor de lichiditate arata o instabilitate financiara a societatii în perioada analizata. Dar aceasta situatie nu trebuie sa fie alarmanta deoarece exista în acelasi timp si o tendinta de ameliorare a lichiditatii. Pentru îmbunatatirea lichiditatii se recomanda gestionarea atenta a încasarilor si platilor în scopul realizarii unei corelatii corespunzatoare si luarea de masuri pentru sporirea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti deoarece ponderea acestora în datoriile curente este foarte mica. Sporirea disponibilita&# 717l1116h 355;ilor poate fi realizata si prin încasarea de avansuri de la clienti în momentul acceptarii comenzii( din contabilitate rezulta ca firma nu are miscari în contul 419 "clienti-creditori", deci nu încaseaza avansuri de la clienti).

3.2.1.2. Lichiditatea si ciclul conversiei numerarului

Pentru fundamentarea masurilor de crestere si protejare a lichiditayii este necesara analiza tuturor etapelor ciclului numerarului. Un mijloc util de exprimare a fluxului numerarului firmei îl constituie analiza modelului ciclului conversiei numerarului care masoara intervalul de timp în care firma are imobilizate fondurile sale în capital de lucru (active circulante).

Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul urmator:

Tabel nr. 2.3.

Determinarea ciclului conversiei numerarului presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a)determinarea perioadei de conversie a stocurilor

stocuri

perioada conversie a stocurilor =

costul bunurilor vândute

b)determinarea perioadei conversiei clientilor:

clienti

perioada conversie a clientilor =

cifra de afaceri

c)determinarea perioadei de amânare a platilor:

furnizori

perioada de amânare a platilor =

costul bunurilor vândute

d)ciclul conversiei numerarului = perioada conversiei stocurilor+ perioada încasarii clientilor - perioada amânarii platii

Tabel nr.2.4 -zile-

Concluzii:

Ciclul conversiei numerarului reflecta intervalul de timp net în zile dintre cheltuielile în numerar ale firmei pentru resursele productive si ultima reîntoarcere a numerarului investit.

Societatea SC Global Construct SRL în perioada analizata îsi mentine un ciclu scurt de conversie a numerarului. Astfel, în anul 2002 firma adopta o politica de reducere a ciclului numerarului pentru protejarea lichiditatii prin prelungirea perioadei de amânare a platilor catre furnizori. In acest an s-au scurs în medie 36 zile de la cumpararea materialului lemons, combustibililor si a altor materii prime si pâna la vânzarea produselor finite, iar contravaloarea produselor vandute a fost încasata dupa 16 zile, în medie. În perioada urmatoare ciclul de conversie al numerarului se lungeste ajungând la 45 de zile în anul 2004 pe de o parte ca urmare a cresterii perioadei de încasare a clientilor prin amânarea încasarilor, iar pe de alta parte din cauza reducerii perioadei de amânare a platilor.O situatie favorabila indica perioada conversiei stocurilor care se reduce de la an la an ceea ce înseamna ca firma fabrica si vinde produsele sale într-o perioada scurta de timp.

3.2.1.3. Analiza factoriala a lichiditatii

Lichiditatea este o stare partiala, componenta a starii de echilibru economico-financiar pe termen scurt a unei societati comericale. De aceea este foarte importanta studierea cauzelor, factorilor de influenta ai lichiditatii în perioada analizata utilizându-se urmatorul model de analiza factoriala.

Modelul de analiza:

CA ∏ A_t Cr + Db

R_l = ------- x ------- x ------ x ----- ----- ------- = K_F x R_e x g_t x g_{Cr x Db}

DTS CA ∏ A_t

Unde R_l = rata lichiditatii immediate

CA = cifra de afaceri

DTS = datorii pe termen scurt

∏ = profit; A_t= active totale; Cr= creante

Db = disponibilita&# 717l1116h 355;i

K_F = rotatia obligatiilor

R_e = rentabilitatea economica

g_t   = gradul de participare al activelor totala la obtinerea profitului

g_{Cr x Db} = ponderea activelor lichide în total active

Tabel nr.2.5.

Concluzii:

În anul 2003 fata de 2001 s-a înregistrat o crestere cu 23% a ratei lichiditatii immediate. Cresterea ponderii creantelor si disponibilita&# 717l1116h 355;ilor banesti în totalul activului a avut o influenta favorabila asupra lichiditatii immediate conducând la cresterea acesteia cu 24%.

Analizând comparative anul 2004 cu anul 2003 se constata o sporire a lichiditatii imediate cu 19%.

Din situatia prezentata se poate observa o legatura directa între lichiditate-rentabilitate-echilibru financiar. Realizarea si mentinerea echilibrului financiar presupune existenta si îmbunatatirea lichiditatii care este foarte sensibila la variatia rentabilitatii, a eficientei întregii activitati si la mentinerea agentilor economici în afaceri.

3.2.1.4 Analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata

Solvabilitatea, respective capacitatea de plata sunt elemente ale lichiditatii, prin care se evidentiaza proprietatea pe care o are partea materiala a capitalului de a se transforma în bani sau capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respective de a-si onora platile la termenele scadente.

Capitaluri proprii

Rata solvabilitatiii patrimoniale = ----- ----- ----------------- x 100

Total pasiv

Active totale

Rata solvabilitatii generale = ----- ----- ---------- x 100

Datorii totale

Capital propriu

Rata autonomiei financiare = ----- ----- --------- ----- -------- x 100

Capital propriu +împrumutat

Tabel nr.2.6. -%-

Dupa analiza clasica a echilibrului financiar prin studiul lichiditatii, solvabilitatii si capacitatii de plata se poate desprinde concluzia ca firma este solvabila adica este capabila sa-si ramburseze toate obligatiile immediate si îndepartate catre terti. Firma este solvabila chiar daca lichiditatea nu este tocmai satisfacatoare în perioada 2002-2003 si cu tendinte de îmbunatatire în 2004. În concluzie exista tendinte de realizare a echilibrului financiar.

3.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului

3.2.3.1. Analiza bilantului lichiditate-exigibilitate

Notiunea de "bilant financiar" sau bilant al lichiditatii sta la baza analizei lichiditate-exigibilitate. Datele necesare analizei echilibrului financiar sunt preluate din bilantul financiar, rezultat prin tratarea prealabila a posturilor de active si pasiv din bilantul contabil.

Problemele de analiza sunt:

analiza situatiei nete

analiza fondului de rulment

analiza nevoii fondului de rulment

analiza trezoreriei nete

BILANŢUL FINANCIAR

Tabel nr. 3.1.

Analiza situatiei nete (patrimonial net)

Analiza situatiei nete se poate realize în marimi absolute si în marimi relative, urmarindu-se evolutia acesteia în dinamica, pe total, cât si prin prisma elementelor componente.

Situatia neta = activ - datorii totale

Elementele de calcul si sursele de finantare a patrimoniului net sunt prezentate în tabelul nr.

Tabel nr. 3.2.

Concluzii:

În perioada analizata, situatia neta este pozitiva si crescatoare în primii doi ani, iar în 2004 valoare indicatorului scde de 58300 RON.

Cu toate aceste situatia neta reflecta o getiune economica sanatoasa. La finele anului 2004 s-au înregistrat o crestere a activului bilantier comparativ cu situatia înregistrata în 2003 cu 1,38% concomitant cu scaderea accentuata a datoriilor cu 34%.

Cresterea situatiei nete, de la un an la altul, indica o îmbogatire patrimoniala a întreprinderii, o crestere a valorii acesteia pe seama realizarii si reinvestirii unei parti din profitul net.

Analiza fondului de rulment

Analiza fondului de rulment este necesara pentru a aprecia cât de consistenta este lichiditatea întreprinderii si, implicit, cât de consolidate este echilibrul financiar.

Fondul de rulment reprezinta o marime de calcul rezultata prin prelucrarea informatiilor din bilantul financiar, potrivit urmatoarelor:

FRF= Capitaluri permanente - Avtive imobilizate nete

FRF= Active circulante nete - Datorii financiare pe termen scurt

FRF= Capitaluri proprii - Active imobilizate nete

FRÎ= FRF-FRP = Datorii pe termen mediu si lung

Modelul de calcul al fondului de rulment este prezentat în tabelul nr. 3.3.

Tabel nr.3.3.

Pentru identificarea cauzelor finale care conduc la modificarea fondului de rulment se utilizeaza procedeul balantier. Datele necesare analizei sunt prezentate în tabelul nr. 3.4.

Tabel nr. 3.4.

Concluzii

În anul 2002 fondul de rulment financiar si fondul de rulment propriu înregistreaza valori negative, ceea ce reflecta faptul ca o parte din resursele temporare au fost utilizate pentru finatarea unor nevoi permanente. Aceasta situatie indica o stare de dezechilibru financiar care poate deveni critica, sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, care au asigurat finantarea imobilizarilor înainte ca aceasta sa intre în functiune si sa-si dovedeasca eficienta scontata prin degajarea unui surplus monetar din vânzari.

Pentru a face fata obligatiilor scadente immediate întreprinderea trebuie sa procure lichiditati fie prin vânzarea unor active, fie prin încercarea de a obtine din partea creditorilor sai, amânari la plata cu consecinte nefavorabile asupra credibilitatii din partea partenerilor, fie va apela la noi împrumuturi diminuându-si astfel autonomia financiara.

În perioada urmatoare, respective în anul 2003 situatia este în curs de îmbunatatire, fondul de rulment înregistrând o crestere, dar ramânând în continuare negative. Realizarea îmbunatatirii situatiei

s-a  realizat prin reducerea valorii reale a activelor imobilizate ca effect al inflatiei.

În anul 2004, existenta fondului de rulment pozitiv este un semn bun, întreprinderea tinzând spre starea de echilibru financiar.

Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment-trezoreria neta

Potrivit bilantului financiar, între nevoile temporare si resursele aferente trebuie sa existe un echilibru care este evidentiat cu ajutorul indicatorului nevoii de fond de rulment. Analiza acestuia si corelatiei cu ceilalti indicatori ai echilibrului financiar se poate face în marimi absolute prin prisma elementelor care o determina.

Necesarul de fond de rulment(NFR) se determina potrivit relatiei:

NFR= Nevoi temporare - Resurse temporare

Tabel nr. 3.5.

Concluzii

În anii 2002 si 2003 nevoia de fond de rulment înregistreaza valori negative, ceea ce semnifica un surplus de resurse temporare în raport cu necesitatile de finantare ale capitalurilor circulante. Asemenea situatie poate fi apreciata favorabil daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari. Deoarece creditele furnizorilor sunt mai mari decât creditele clientilor, nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara care nu trebuie finantata ci finanteaza fondul de rulment si trezoreria.

In anul 2004, nevoia de fond de rulment este pozitiva ceea ce exprima existanta unui surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de imobilizat. Aceasta situatie evidentiaza un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte, respective încetinirea încasarilor si urgentarea platilor.

În acelasi timp putem aprecia ca normala cresterea nevoi de finantare a ciclului de exploatare, ca o consecinta directa a realizarii unor stocuri materiale sporite atât din punct de vedere fizic, functie de obligatiile asumate prin contractile încheiate cu clientii, cât si din punct de vedere valoric, functie de evolutia preturilor de aprovizionare a stocurilor.

Trezorerie neta reprezinta un alt indicator al echilibrului financiar, rezultat al deducerii din fondul de rulment financiar a nevoi de fond de rulment

TN = FRF - NFR

În situatia data, trezoreria neta pozitiva din primii doi ani denota un excedent de finantare, respective o îmbogatire a trezoreriei. Situatia este inversa în 2004 când fondul de rulment nu asigura finantarea integrala a necesarului de fond de rulment degajând o trezorerie neta negativa adica un deficit monetary care trebuie acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt, deci apelarea la surse financiare externe.

3.2.2.2. Analiza bilantului functional

Bilantul functional sta la baza analizei echilibrului financiar si a "solidaritati structurale" a întreprinderii. Potrivit modului de structurare a elementelor bilantului functional, realizarea echilibrului financiar functional este pusa în evidenta de cele patru niveluri ale sale:

fondul de rulment functional

nivelul nevoii de fond de rulment pentru exploatare

nivelul nevoii de fond de rulment în afara exploatarii

nivelul trezoreriei nete

Bilantul functional la SC Global Construct SRL pe anii 2002,2003,2004 se prezinta astfel:

Tabel nr.3.6.

Concluzii

În structura activului, cea mai mare pondere o au nevoile stabile, urmate de nevoile ciclice si trezoreria de active. În cadrul resurselor, cele durabile detin o pondere hotarâtoare în totalul pasivului.

În dinamica, ca tendinta, toate elementele de active si pasiv au înregistrat abateri absolute, ca rezultat al largirii activitatii economice. Se remarca, pe de o parte, cresterea ponderii nevoileor ciclice legate de desfasurarea activitatii productive si într-o mai mica proportie a trezoreriei de active, în 2004 firma înregistrând o trezorerie neta negativa. Structura bilantului functional si dinamica elementelor acestuia ne reflecta o buna orientare a politicii firmei impunându-se revederea strcuturii de finantare.

3.2.3. Aprecierea în dinamica a echilibrului financiar

Documentele de sinteza reflecta echilibrul financiar fie prin surprinderea lui la un moment dat, la sfârsitul de exercitiu financiar fie prin intermediul analizei statice a bilantului contabil, fie prin reflectarea evolutiei elementelor financiare prin intermediul analizei dinamice a bilantului contabil.

Sursele informationale utilizate pentru întocmirea tablourilor de flux sunt:

bilantul financiar si functional (tabel nr.3.1 si tabel nr.3.6.)

contul de profit si pierdere

tabloul imobilizarilor si amortizarii.

Contul de profit si pierdere pe anii 2003,2004

Tabel 4.1.

Tabloul imobilizarilor si amortizarilor

Tabel nr 4.2.

3.2.4.1 Tabloul de finantare "nevoi- resurse"

Partea I a tabloului de finantare

Tabel nr. 4.3.

Partea a II-a a tabloului de finantare

Tabel nr.4.4.

Interpretarea tabloului

Obiectivul principal al analizei tabloului de finantare îl constituie modul de asigurare a echilibrului financiar al agentului economic de care depinde securitatea acestuia si, indirect, a tertilor cu care intra în legatura. Analiza tabloului de finantare este concentrata pe conceptele de fond de rulment net global, nevoia de fond de rulment si trezorerie.

În cazul firmei SC Global Construct SRL resursele durabile cresc în raport cu nevoile stabile determinand cresterea fondului de rulment net global. Aceasta dovedeste capacitatea întreprinderii de a degaja un excedent monetar net din operatiile de investitii si finantare cât si din activitatea de exploatare. În cadrl politicii de finantare a investitiilor poate fi observata contributia capacitatii de autofinantare a firmei care este în principal utilizata pentru achizitionare de imobilizari datorita sporirii volumului de activitate.

Se observa ca în ambele resurse de origine interna au fost insuficiente pentru a finanta investitiile si variatia nevoi de fond de rulment de exploatare care este în crestere. Daca aceasta crestere continua cu aceleasi caracteristici se va impune contractarea de credite.

3.2.4.2. Tablouri ale fluxurilor de trezorerie

A.   Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei

Tabel nr. 4.5.

Interpretare:

Acest tablou evidentiaza contributia a trei functii esentiale ale întreprinderii la variatia trezoreriei exercitiului: exploatarea, investitia si finantarea. Din prima parte a tabloului se observa ca firma a obtinut un excedent de lichiditati la nivelul exploatarii însa aceasta performanta nu se mentine la nivelul celei din anul 2003 când acest excedent era foarte mare. Reducerea fluxului trezoreriei curente este consecinta scaderii capacitatii de autofinantare. Functia de investitii pune în evidenta în ambele exercitii un necesar de trezorerie nascut din aceste operatii.

În 2004 trezoreria exploatarii nu acopera nevoile de finantare determinate de activitatea de investitii, iar pentru relansare firma trebuie sa faca apel fie la împrumuturi, fie la o crestere de capital.

B.   Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie

Tabel nr. 4.6.

Interpretare:

Soldul current ar trebui sa fie egal aproximativ cu 0 pentru a se asigura a crestere optima. Societatea analizata nu raspunde acestei cerinte având un sold puternic pozitiv în perioada analizata. Alaturi de aceasta, soldul financiar este puternic negative ceea ce denota ca societatea investeste de o maniera nesatisfacatoare.

Conditiile de realizare a echilibrului financiar în anul 2003 sunt caracterizate printr-un deficit al contului current, echivalent unui consum de lichiditati. Acest deficit implica, fie o politica de dezinvestire, fie o decizie de crestere a capitalui. Daca deficitul de trezorerie nu este acoperit continuitatea exploatarii ar putea fi comprimisa. În acest an soldul E este pozitiv, soldurile F si G sunt negative, situatia firmei putând fi încadrata ca " deficit dilema". Inseamna ca firma a investit prea mult în active în conditiile unei rentabilitati insuficiente. În acest caz se impune finantarea acestuia prin cesiuni de imobilizari sau printr-o crestere de capital.

În anul urmator situatia se îmbunatateste în sensul ca se restabileste echilibrul financiar, asigurându-se finantarea cresterii nevoilor de exploatare si a investitiilor productive.

Concluzii si propuneri

Într-o maniera globala, echilibrul evoca idea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar se traduce prin punerea în balanta a resurselor financiare de care firma dispune pe o anumita perioada cu necesarul sau de resurse, în aceeasi perioada. La partea de resurse se au în vedere veniturile proprii realizate din încasari aferente activitatii de exploatare, financiare si exceptionale precum si eventualele încasari de la bugetul statului sau din credite bancare. În necesarul de resurse sunt incluse platile ce urmeaza a fi facute, reprezentând diferite cheltuieli de exploatare, financiare si exceptionale. De asemenea prin analiza echilibrului financiar se studiaza si posibilitatile de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii si din resurse externe. El constituie o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, în conformitate cu obiectul sau.

În prezenta lucrare a fost efectuata o analiza a echilibrului financiar al unitatii economice SC Global Construct SRL selimbar utilizând metode de analiza clasice si moderne. Din calculele concrete effectuate în studiul de caz se desprind urmatoarele concluzii:

În periaoda analizata lichiditatea firmei nu este satisfacatoare dar are tendinta de îmbunatatire. Principala cauza a mentinerii unei lichiditati slabe o reprezinta încetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante datorata în exclusivitate cresterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm superior celui de crestere al cifrei de afaceri. De asemenea, reducerea ratei rentabilitatii economice a influentat nefavorabil lichiditatea imediata. Din analiza factoriala a lichiditatii immediate s-a putut observa ca usoara îmbunatatire a acesteia a fost datorata cresterii ponderii creantelor si disponibilita&# 717l1116h 355;ilor în totalul activelor si în egala masura de cresterea rotatiei obligatiilor. Analiza lichiditatii a fost completata cu studiul ciclului conversiei numerarului adica a intervalului de timp dintre angajarea cheltuielilor în numerar ale firmei si ultima reîntoarcere a numerarului investit. Analiza efectuata în acest sens pune în evidenta un aspect negative cu consecinte immediate asupra lichiditatii si anume cresterea perioadei de încasare a clientilor si reducerea celei de amânare a platilor.

Ratele solvabilitatii si capacitatii de plata indica existenta capacitatii de rambursare a obligatiilor fata de terti la termenele scadente.

Urmarind microechilibrul raportlui dintre creante si obligatii se poate constata ca acesta nu este respectat în cazul prezentat deoarece durata de recuperare a creantelor este cu mult inferioara duratei de rambursare a obligatiilor, iar cifra de afaceri creste într-un ritm inferior celui de crestere a creantelor. Toate acestea influenteaza negative fluxul de disponibilita&# 717l1116h 355;i al firmei. Prin urmare firma trebuie

sa-si fundamenteze strategia privind politica comerciala si de aprovizionare prin cresterea cifrei de afaceri si prin amânarea obligatiilor concomitant cu reducerea recuperarii creantelor.

Din analiza bilantului financiar se poate constata ca în anii 2002 si 2003 nu a fost asigurata marja de securitate a firmei sub forma fondului de rulment, ceea ce indica faptul ca o parte din resursele temporare au fost utilizate pentru finantarea unor nevoi permanente. În anul 2004, fondul de rulment fiind pozitiv si necesarul de fond de rulment nefiind finantat integral din fondul de rulment se degaja o trezorerie neta negativa.

Analiza bilantului functional pune în evidenta modalitatile de acoperire a stocurilor de utilizari de catre stocurile de resurse adica modul de acoperire a nevoi de fond de rulment pentru exploatare din fondul de rulment functional. Astfel în anul 2002 creditele primate de la furnizori finanteaza ciclul de exploatare si o parte a imobilizarilor. În anul 2003 doar 22% din aceste resurse sunt destinate finantarii nevoilor permanente deoarece s-a actionat în directia consolidarii si sporirii resurselor permanente prin cresterea fondurilor propri, rezervelor si adaugarea la acestea a diferentelor din reevaluare. În concluzie, regula echilibrului finanaciar functional nu a fost respectata la firma SC Global Construct SRL.

Principalele mAsuri care se impugn pentru îmbunatatirea activitatii viitoare si restabilirea echilibrului economico-financiar a firmei de exploatare si prelucrare a lemnului SC Global Construct SRL sunt:

A.Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante care va determina îmbunatatirea lichiditatii. Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt foarte variate, ele fiind specifice fiecarei faze a procesului de productie: aprovizionare, productie si vânzare.

În faza aprovizionarii principalele cai de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt:

-aprovizionarea cu materii prime si materiale sa se realizeze de la sursele cele mai apropiate si cu cheltuieli de transport cât mai mici

-asigurarea unui stoc permanent de material lemons si combustibili

-reducerea pierderilor de materiale prin îmbunatatirea conditiilor de depozitare si de pastrare a lemnului, modernizarea operatiilor de încarcare-descarcare precum si asigurarea securitatii produselor finite.

În faza productiei principalele cai de accelerate sunt:

-perfectionarea procesului tehnologic prin abandonarea mijloacelor de productie rudimentare

-reducerea si chiar eliminarea întreruperilor neprevazute din procesul de productie ca urmare a prelungirii executarii unor reparatii

-organizarea corespunzatoare a productiei si muncii prin utilizarea tuturor capacitatilor de productie si folosirea integrala a timpului de lucru

-cresterea calitatii produselor din lemn oferite

În stadiul vânzarii, caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt:

-încheierea contractelor de livrare a productiei cu cantitati, dimensiuni si termene bine stabilite.

-urmarirea operativa si sistematica a modului în care sunt respectate clauzele contractuale

-urmarirea încasarii sumelor în curs de decontare si aplicarea de sanctiuni economice si financiare în cazul nerespectarii clauzelor contractuale.

B.Reducerea ciclului de conversie a numerarului prin:

-reducerea perioadei de conversie a stocurilor care se poate realiza prin masurile enuntate mai sus

-reducerea perioadei de încasare a clientilor care se poate realize prin urgenterea platilor

-prelungirea perioadei de amânare a platilor. Aceasta strategie este limitata si nu prea poate fi pusa în aplicare datorita specificului activitatii. Furnizorii materialului lemons cer sa fie platiti la cumpararea parchetului si nu dupa exploatarea lui.

C.O atentie deosebita trebuie acordata personalului firmei prin reducerea pierderilor de timp în cadrul zilei de munca, întarirea ordinii si disciplinei pe durata programului de lucru, angajarea unor cheltuieli suplimentare pentru calificarea personalului si nu în ultimul rand îmbunatatirea conditiilor de munca. Sunt indicate masurile de stimulare a personalului prin cresterea salariilor si acordarea de sporuri suplimentare pentru conditiile grele de munca.

D.Deoarece activitatea de exploatare si prelucrarea a lemnului necesita un process tehnologic complex conducerea firmei trebuie sa acorde o atentie deosebita asigurarii si eficientei mijloacelor fixe prin întretinerea permanenta si efectuarea unor reparatii sistematice a mijloacelor fixe astfel:

-executarea lucrarilor de control si mentinere a utilajelor la fiecare schimb de lucru de catre personalul sin întretinere

-chiar daca firma are un atelier de întretinere si reparatii la anumite intervale de timp este necesara efectuarea reparatiilor periodice a utilajelor care nu pot fi transportate de la locul instalarii acestora.

Se poate concluziona ca echilibrul financiar al firmei SC Global Construct SRL nu a fost realizat pe perioada analizata, principala cauza fiind necorelarea creantelor cu obligatiile, dar pe ansamblu situatia financiara a societatii poate fi considerata satisfacatoare. Firma poate fi în continuare viabila si profitabila daca obtine de la banci credite pe termen scurt. Perspectivele sale de crestere economica sunt încurajatoare deoarece cifra de afaceri înregistreaza o crestere importanta în perioada 2002-2004 si se preconizeaza o crestere mai mare în perioada urmatoare mai ales pe seama exporturilor.

În absenta unei industrii solide de fabricare a mobilei lemnul exploatat de firmele românesti ia cel mai ades calea exportului, în special în forma semiprelucrata sub forma de cherestea si nu sub forma finita. Din acest motiv statul ar trebui sa ia masuri pentru stimularea industriei prelucratoare a lemnului prin acordarea de facilitati fiscale firmelor care produc si exporta mobila. De asemenea trebuie acordata o atentie deosebita de catre stat protectiei padurilor. Fondul forestier al României detine aproape 27% din suprafata tarii. Aceasta cifra indica bogatiile naturale forestiere ale României care nu se limiteaza doar la materiile prime pe care padurile le furnizeaza ci si la peisajul forestier rural, care ar putea constitui surse de câstig importatnte firmelor de turism. Padurile asigura necesarul de masa lemnoasa al populatiei si al industriei, dar exploatarea fara retinere a materialului lemons din paduri determina distrugerea mediului înconjurator si aparitia alunecarilor de terenuri care pun în pericol viata oamenilor.

---