PREZENTAREA S.C. "COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE TARGOVISTE" S.A. SI A PIETEI ACESTEIA

Aceasta societate, dupa cum reiese si din denumire, are ca obiect de activitate, producerea si comercializarea otelurilor speciale si nu numai, ea mai produce numeroase sortimente de tabla, sarma si chiar produse derivate din acestea. Piata de desfacere este reprezentata atat de clienti interni cat si externi. In exterior numele marcii societatii este recunoscut in Europa, Asia, Africa.

In prezent societatea se afla intr-un proces amplu de restructurare, ajungand de la 10494 angajati in 1990 la 5711 angajati la inceputul anului 2000.

Societatea "C.O.S.T." beneficiaza de atentia Uniunii Europene, care a lansat in cadrul acestei societati un program denumit "Ricop", prin care se acorda credite nerambursabile in sprijinul restructurarii.

2.1. SCURT ISTORIC

S.C. COST TARGOVISTE a luat fiinta prin H.C.M. numarul 1101/1969 sub denumirea de "I.O.A.".

Primele capacitati de elaborare si forjare a otelului au fost puse in functie in perioada 1973 - 1975.

In 1975 prin H.C.M. nr. 300/01.03.1975 I.O.A. se transforma in COS, acest nume fiind cunoscut si azi. Prin H.G. nr. 29/1991 si in baza legii nr. 15/1990 a fost infiintata S.C.COST- S.A. prin preluarea patrimoniului fostului COS TARGOVISTE.

Forma de proprietate.

Structura capitalului social este:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  FPS  83,66%

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  SIF Oltenia 15,59%

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Alti actionari 0,75%

Societatea este cotata pe piata de capital, actiunile S.C. COST - S.A. fiind tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (indicativ COS) incepand cu data de 30 ianuarie 1998. Anterior, actiunile COS au fost listate pe piata RASDAQ (din 07 ianuarie 1996).

Capital social.

S.C. COST - S.A. are un capital social de 946.763.725 mii lei.

Productie si modernizare.

Prima capacitate a fost pusa in functiune in decembrie 1973, dupa care a urmat instalarea si extinderea capacitatilor pana in 1980.

Productia record a fost inregistrata in 1989, realizandu-se 813.552 tone otel.

Amplul proces de modernizari tehnice si tehnologice a fost inceput inca din anul 1994, o mare parte a acestora fiind deja finalizata. In prezent, exista in functiune in cadrul Otelariei Electrice nr.2 utilaje ce se situeaza la nivelul tehnicii de varf mondiale in elaborarea otelului cum ar fi:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cuptoare de topire intensiva, tip EBT, prevazute cu dozatoare automatizate si sisteme de captare a noxelor;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Doua cuptoare de mentinere si aliere, tip LF;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Instalatie de turnare continua cu patru fire.

Modernizarea sectorului energo-intensiv se extinde si la Otelaria Electrica nr.1, fiind in desfasurare etapa de transformare a unui cuptor electric de 10 tone in cuptor de mentinere si aliere, de tip LF. Alaturi de acestea sunt prevazute modernizari si in cadrul laminoarelor, avand ca scop reducerea costurilor si o calitate performanta a otelului.

Obiectul de activitate:

S.C. COST-S.A. produce si comercializeaza o gama larga de produse sub forma de semifabricate si bare forjate, semifabricate si produse laminate, produse trase.

Gama dimensionala:

Semifabricate:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Forjate - □ 80-400 mm; Ø 90-500 mm;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Laminate - □ 80-140 mm; Ø 85-145 mm;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Turnate continuu - □ 120 mm, □ 140 mm.

Bare:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Forjate - Ø 30-250 mm, □ 30-250 mm;

(30-125)x(50-300 )mm;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Laminate - Ø12-80 mm; □ 60-70 mm;

(6-30)x(60-120) mm; hex. 24-57 mm;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Laminate pentru armarea betonului neted si crenelat - Ø 12-40 mm.

Produse trase:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Bare - Ø 2-50 mm; hex. 8-50 mm;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Colaci - Ø 2-25 mm; hex. 8-20 mm.

Fabricatia si livrarea produselor de otel destinate vaselor sub presiune si cazanelor de abur sunt certificate in conformitate cu AD - MERKBLATT - 0/TRD 100.

Fabricatia si livrarea produselor de otel destinate lanturilor navale (U3, U2, U1) sunt fabricate in conformitate cu cerintele si regulile LLOYD'S REGISTER.

Capacitatea si structura de productie. COST a fost proiectat sa functioneze ca o unitate integrata de productie dotata cu echipamente de inalta tehnologie sturcturate pe trei fluxuri de productie

FLUX nr. 1

OTELARIA ELECTRICA NR. 1

Este pusa in functiune in 1973.

Capacitatea proiectata: 37.000 tone/an.

Capacitatea existenta; 20.000 tone/an.

Sectia OE 1 are in dotare:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    cuptor electric cu arc de 10 tone;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    instalatie de tratare a otelului, tip LF de 10 tone;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    instalatie de tratare a otelului in vid, tip VOD de 10 tone;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    instalatie de retopire a otelului sub zgura cu cristalizator fix - capacitate 1500 tone/an.

Structura de productie:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    oteluri aliate de scule;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    oteluri rapide;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    oteluri inoxidabile si refractare.

FOEJA DE BARE SI BLOCURI

Este pusa in functiune in trei etape: 1971-1975; 1976-1980; 1985-1986.

Capacitate proiectata: 37.400 tone/an.

Capacitate existenta: 16.135 tone/an.

Dotari:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Cuptoare de incalzire + preincalzire; cuptoare de tratament termic.

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Prese hidraulice - PH 1000 tf, tip Demag (capacitate 7420 tone/an) si tip Schleoman (capacitate 7500 tone/an; PH - 1600 tf, tip Schleoman (capacitate 12.500 tone/an).

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Masini de forjat radial:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    SXP 55 - destinat forjarii de bare si produse tubulare (capacitate 22.350 tone/an; dimensiuni 100-450 mm)

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    SXL 40 - cu destinatie preforjari si forjari in produse finite (capacitate 16.500 tone/an)

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    SXP 26 - cu destinatie preforjari si forjari in produse finite (capacitate 9430 tone /an)

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    SXP 16 - cu destinatie preforjari si forjari in produse finite (capacitate 4530 tone/an)

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    SS 412 - capacitate 1295 tone/an.

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Masini de polizat CENTRO-MASKIN

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Instalatie de sablare - GUTMANN

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Masini de indreptat BOONX

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Masini de debitat AMADA; WOKA; WIRTH

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Ciocane de forja

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Masini de cojit

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Instalatie REZ cu cristalizator mobil (capacitate 2500 tone/an)

FLUX nr. 2

OTELARIA ELECRICA NR. 2

Capacitate proiectata: 1.004.000 tone otel brut/an.

Capacitate dupa modernizare: 561.000 tone otel brut/an.

Sectia OE 2 are in dotare:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    cuptor electric modernizat 70 tone

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    cuptor electric tip EBT de 70 tone

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    2 instalatii de tratare a otelului, tip LF de 70; 100 tone

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    instalatie de tratare a otelului lichid in vid, tip DH

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    instalatie de turnare continua tagle

LAMINORUL DEGROSISOR SI DE SEMIFABRICATE (LDS)

Este pus in functiune in anul 1975.

Capacitate de prelucrare de 1.000.000 tone/an lingou in 780.000 tone/an blumuri si tagle.

Capacitate existenta: 247.395 tone/an.

Gama dimensionala:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    Ø 85-140 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    □ 80-140 mm;

Materia prima consta din:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    lingouri calde provenite de la OE 2;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    lingouri reci provenite de la OE 1;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    lingouri reci din exterior;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    blumuri reci din exterior.

LAMINORUL DE POFILE MIJLOCII SI USOARE (LPMU)

Este pus in functiune in anul 1975 cu o capacitate proiectata de 250.000 tone/an.

Gama dimensionala:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    otel rotund: 20-80 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    otel lat: 60 x 6 - 120 x 20 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    patrat: 60, 65, 70 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    hexagonal: 24, 29, 32, 34, 38, 40, 43, 48, 52, 57,mm;

Lungimea barelor: 4-12 m.

LAMINORUL DE POFILE MICI

Este pus in functiune in anul 1984.

Capacitate proiectata: 250.000 tone/an.

Gama dimensionala:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    pofile rotunde: 12-30 mm in colaci;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    pofile rotunde: 12-40 mm in bare.

Capacitate existenta LPMU + LPMici: 281.825 tone/an.

TRAGATORIA DE BARE

Este pusa in functiune esalonat intre anii 1978-1986.

Capacitate proiectata:67.000 tone/an.

Capacitate existenta: 33.400 tone/an.

Gama dimensionala:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    colaci: Ø 2-25 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    bare: Ø 3-50 mm;

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    bare hex. 8, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19, 22, 27, 30, 32, 36, 38, 41, 46, 50 mm.

FLUX nr. 3

LAMINORUL DE BENZI ELECTROTEHNICE (LBE)

Capacitate existenta: 32.160 tone/an.

LBE este un obiectiv de productie destinat fabricarii de benzi si table din otel silicios pentru motoare electrice si transformatoare. Sectia este prevazuta cu utilaje necesare pentru laminarea la rece, tratament termic si ajustarea benzilor si tablelor electrotehnice, pornind de la banda laminata la rece.

In anul 1976 a fost pus in functiune laminorul policilindric de tip SENDZIMIR furnizori fiind DEMAG si ASEA, cu o capacitate normala finit/laminat de 9.372/13.340 tone/luna si linia de taiere combinata (furnizor DEMAG - ASEA).

In anul 1977 au fost puse in functiune: linia de pregatire banda laminata la rece (furnizor DEMAG - ASEA), linia de tratament termic D1 (furnizor DEMAG, WELLMAN, ASEA) si linia de acoperire cu diaelcritic organic si anorganic nr.1 (furnizor DEMAG, WELLMAN, ASEA).

In anul 1978 au fost puse in functiune liniile de tratament termic B2 si C (furnizor DEMAG, WELLMAN, ASEA).

In anul 1982 au fost puse in functiune laminorul Quarto reversibil cu o capacitate nominala finit/laminat de 12.500/13.343 tone/luna furnizori fiind VOEST ALPINE si SIEMENS si un cuptor cu vacuum furnizat de EBNER.

Piata interna si externa. Calitatea produselor a permis S.C. COST- S.A. sa fie prezenta atat pe piata interna cat si pe piata externa si sa castige in fata concurentilor clienti, deveniti in timp clienti traditionali.

S.C. COST se remarca pe piata interna de produse metalurgice ca unic producator organizat de oteluri speciale, unic producator pentru industria nucleara si benzi laminate la rece pentru industria electrotehnica.

Cota de piata detinuta de COST pe sectoare de activitate este:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  auto - 82%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  rulment - 26%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  organe de asamblare - 76%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  arcuri - 90%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  constructii de masini - 63%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  scule - 55%;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  banda electrotehnica - 80%;

Produsele companiei sunt exportate in proportie de aproximativ 20% din productia totala in tarile din Uniunea Europeana, Europa Centrala si de Est, Asia de Sud-Est, Africa si Orientul Mijlociu.

Principalii concurenti. La produse forjate pe piata externa COST are urmatorii concurenti: BOHLER (Austria) si RAVNE (Slovenia). La produse laminate concurentii COST pe piata interna sunt: SIDERURGICA (Hunedoara) si OTELINOX (Targoviste); iar pe piata externa sunt: USINOR SACILOR, THYSSEN KRUPP STAHL, ASIL CELIK (Turcia), HUTA STALLOWAWOLA (Polonia), COMBINATUL ELECTROMETALURGIC OSKOL (Rusia). La produse trase concurentii pe piata interna sunt: INDUSTRIA SARMEI (Campia Turzii) si pe piata externa THYSSEN KRUPP STAHL, UNISOR SACILOR, BRITISH STEEL. Concurentii COST la productia si comercializarea benzii electrotehnice laminata la rece cu graunti neorientati, pe piata externa sunt VSV Kosice Slovacia, NOVOLIPETK Rusia si SEVERSTAHL CEREPOVETS Rusia.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA S.C. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE

TARGOVISTE-S.A.

Inainte de toate, pentru a putea desfasura o activitate eficienta orice firma trebuie sa-si organizeze activitatea. Organizarea activitatii firmei este deosebit de important a se efectua dupa principii stiintifice pentru ca ea atrage dupa sine un intreg arsenal de fenomene si procese specifice cu implicatii majore asupra rezultatului final.

Functionarea presupune o structura organizatorica (manageriala) si o organigrama care se impun a fi respectate deoarece altfel se instaleaza anarhia si nu se pot realiza obiectivele propuse. Structura organizatorica reprezinta impartirea pe compartimente a activitatii firmei la care se adauga responsabilitatile determinate de specificul domeniului. Organigrama firmei prezinta in mod schematic structura manageriala a firmei sau posturile si competentele acestora . Asadar organizarea unei societati este punctul de plecare in desfasurarea obiectului de activitate al firmei indiferent de forma de proprietate, capital social, domeniu de activitate.

In mediul economic actual se impun termeni de competitie tot mai drastici in mod critic de capacitatea de a se diferentia de concurenta printr-o preocupare continua si consecventa atat pentru cresterea gradului de prosperitate a organizatiei si a tuturor factorilor cheie implicati in activitatea acesteia.

2.2.1. ORGANIGRAMA SOCIETATII

Organigrama firmei se prezinta sub forma schemei-bloc in care sunt reprezentate prin "casute" toate verigile organizatorice ale firmei, asezate ierarhic, astfel incat sa poata fi identificate "lanturile de comanda", rangurile ocupate de fiecare "casuta", caile posibile de aplicare a principiilor delegarii sarcinilor, numele conducatorilor.

Intr-o firma moderna, fiecare angajat este dator sa cunoasca locul ocupat de el in cadrul mecanismului de ansamblu al firmei si sa lucreze conform functiei ocupate. Pentru conducatorii care au in subordine o grupare de personal, reprezentata in organigrama printr-o "casuta", organigrama le serveste la identificarea numelui si rangului colaboratorilor in rezolvarea problemelor complexe ale firmei, la comunicarea interstructurala, etc.

Atunci cand anumiti factori de conducere din organigrama firmei parasesc, din diferite motive, compartimentul in care au lucrat, postul trebuie completat, iar organigrama va fi de urgenta actualizata. Fiecare manager are nevoie de un exemplar al organigramei spre a putea comunica cu ceilalti. Aceste modificari care urmeaza a se realiza in cadrul organigramei pot fi generate si de unii factori formali cum ar fi: restructurarea firmei, restrangerea activitatilor, dezafectarea unor uzine si linii de productie, sau reprofilarea firmei. Pentru o corecta evidenta a elementelor cuprins in organigrama, precum si modificarile intervenite, organigramele se elaboreaza si se "stocheaza" in calculator. Exista programe informatice care executa si actualizeaza organigramele.

Organigrama este un document nelipsit din nici o firma, indiferent de marimea si structura organizatorica, ea face parte din manualul firmei (Regulamentul da organizare si functionare) alaturi de alte instrumente si documente precum:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Diagramele de relatii

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Descrierea posturilor

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Proceduri si tehnici administrative asociate.

Sarcinile implicate de functionarea unei firme sunt de o mare utilitate. Organigrama le sistematizeaza pe grupe sau compartimente si le intercoreleaza prin intermediul structurii organizatorice.

Avand in vedere complexitatea activitatilor desfasurate de societatea COST se impune alcatuirea unei organigrame analitice, care sa cuprinda toate compartimentele, sectiile, uzinele, birourile si atelierele la nivel global. Fiecare compartiment al organigramei are atributiuni clare, inscrise in "fisa postului", fisa continuta in manualul firmei.

Analizand organigrama, putem spune ca structura ierarhica apare detaliat prezentata pe cele doua nivele existente, orizontal si vertical. Nivelul vertical cuprinde de sus in jos urmatoarea ierarhie (evidentiata in figura 2):

Figura 2

Sursa: Compartimentul financiar-contabil al S.C. "C.O.S.T." S.A.

Nivelele ierarhice pe verticala sunt numeroase, fapt ce poate determina concluzia "birocratia" este bine instalata in societate, insa paradoxal aceasta este pe buna dreptate "instaurata", deoarece este impusa de structura activitatii firmei si de necesitatea luarii deciziilor ferme si fara echivoc in cunostinta de cauza a problemelor specifice, tehnice. La nivel inferior este greu a se lua o hotarare legata de domeniul productiei, deoarece sectiile si atelierele sunt dependente unele de altele, iar o decizie la nivel de fiecare sectie sau atelier in parte atrage dupa sine modificari sau decizii noi in restul sectiilor sau atelierelor.

Ierarhia pe nivel orizontal, este mai putin determinanta intrucat deciziile sunt adoptate sau sunt puse in aplicare de responsabilii fiecarui departament.

Responsabilitatea luarii deciziilor si aplicarii sau punerii acestora in aplicabilitate revine reprezentantilor de departamente, tinand cont de ierarhia verticala. Raspunderea atingerii scopurilor vizate de fiecare decizie in parte este data nu numai de reprezentanti, ci impreuna cu intreg colectivul din subordine (ierarhie orizontala).

LEGENDA:

1.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul A. Q.

2.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul controlul calitatii

3.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul laboratoare

4.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Laborator control nedistribuire

5.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Atelier metrologie

6.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul tehnic

7.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Atelier cercetare

8.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul PPUP

9.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   Serviciul financiar

10.   &nb 222e49c sp;   Serviciul contabilitate

11.   &nb 222e49c sp;   Serviciul An. Ec. Pret-Cost

12.   &nb 222e49c sp;   Oficiul de calcul

13.   &nb 222e49c sp;   Serviciul investitii

14.   &nb 222e49c sp;   Serviciul mecanic

15.   &nb 222e49c sp;   Biroul energetic

16.   &nb 222e49c sp;   Atelier proiectare

17.   &nb 222e49c sp;   Serviciul S.G.R.F.P.

18.   &nb 222e49c sp;   Serviciul administratie si protocol

19.   &nb 222e49c sp;   Biroul normare

20.   &nb 222e49c sp;   Biroul evaluare posturi

21.   &nb 222e49c sp;   Serviciul protectia muncii, mediului si P.S.I.

22.   &nb 222e49c sp;   Dispecer medical

23.   &nb 222e49c sp;   Serviciul fier vechi

24.   &nb 222e49c sp;   Serviciul de aprovizionare

25.   &nb 222e49c sp;   Biroul import

26.   &nb 222e49c sp;   Biroul depozite

27.   &nb 222e49c sp;   Atelier auto

28.   &nb 222e49c sp;   Serviciul marketing

29.   &nb 222e49c sp;   Serviciul export

30.   &nb 222e49c sp;   Serviciul vanzari

31.   &nb 222e49c sp;   Sectia transporturi C.F.U., R.M.R.

32.   &nb 222e49c sp;   Sectia O.E. 1

33.   &nb 222e49c sp;   Sectia F.B.B.

34.   &nb 222e49c sp;   Sectia O.E. 2

35.   &nb 222e49c sp;   Atelier DOLOMITA

36.   &nb 222e49c sp;   S.P.M.F.R.

37.   &nb 222e49c sp;   Sectia L.D.S.

38.   &nb 222e49c sp;   Sectia L.P.M.U.

39.   &nb 222e49c sp;   Sectia L.P.Mici

40.   &nb 222e49c sp;   Sectia T.B.

41.   &nb 222e49c sp;   Atelier strungaria de cilindri

42.   &nb 222e49c sp;   Sectia L.B.E.

43.   &nb 222e49c sp;   Sectia prelucrari mecanice

44.   &nb 222e49c sp;   Sectia turnatoria mixta

2.1.1.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    structura organizatorica

Structura organizatorica a unei firme este definita, asadar, printr-un set de compartimente ce grupeaza sarcinile stabile alocate pe subcompartimente si persoane si printr-o serie de legaturi de comanda si rapoarte intre aceste elemente, caracteristice organizatiei.

Se considera ca structura reprezinta un factor major in asigurarea performantei organizatiei. O structura corecta o ajuta in atingerea obiectivelor. O structura proasta duce in mod sigur la scaderea performantei. Potrivit definitiei structurii, in proiectarea acesteia se porneste de la gruparea sarcinilor, si intrucat sarcinile decurg din planuri, structura trebuie sa concorde strategiilor planificate ale evolutiei firmei. Pentru a efectua o grupare adecvata a sarcinilor este necesar sa fie avute in vedere acele diviziuni, pe orizontala si pe verticala, a muncii de conducere. Diviziunea pe orizontala implica specializarea, respectiv proiectarea posturilor. Diviziunea pe verticala implica probleme legate de lanturile de comanda si de centralizare (descentralizare). Gruparea posturilor si a sarcinilor in cadrul structurii (compartimentarea structurii) va urma o succesiune de etape ordonate pe verticala piramidei conducerii.

In fazele in care firma este condusa total de catre manageri profesionisti, structura organizatorica a firmei poate fi compartimentata dupa cinci criterii de specializare:**

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Pe functiuni ale firmei;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Pe produse;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Mixt, pe functiuni si produse;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Geografic;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Pe clienti.

Primele doua criterii reprezinta criterii de baza pentru gruparea pe compartimente a sarcinilor. Ele decurg din principalele specializari: orice activitate umana supusa diviziunii sociale a muncii sa poate compartimenta fie pe procese, fie pe produse si fiecare din cele doua variante este preferata in anumite circumstante. Problema structurii organizatorice este una legata de deciderea a doua norme de management contingentiale:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Stabilirea criteriilor de apreciere

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Identificarea factorilor de diagnosticare.

Pentru o corecta interpretare a asertiunilor legate de structura organizatorica se impune sa definim notiunea de structura. O structura organizatorica este o compozitie de compartimente care grupeaza job-urile si activitatile firmei pe specialitati, fixand totodata relatiile de lucru si subordonare necesare functionarii organizatiei. Prin urmare, structura este o constructie de compartimente articulate similar incaperilor si scheletului de rezistenta dintr-un ansamblu arhitectonic. Structura organizatiei este o parte a organizarii de ansamblu a firmei, organizarea de ansamblu implica in principal o serie de procese, simple, mergand pana la foarte complicate.

Criteriile de apreciere a structurilor vizeaza calitatile structurilor in sine. Asadar, printre criteriile de apreciere se includ cele care conditioneaza efectele procesului de structura asupra rezultatelor activitatii firmei:

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Facilitarea specializarii personalului (duce la productivitatii si satisfactiei individuale);

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuirea responsabila a fondului de salarii pentru manageri;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Dificultatea coordonarii la nivel de ansamblu si pe compartimente;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Timpul de raspuns al sistemului;

·   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Flexibilitatea adaptarii la schimbari.

Factorii de diagnosticare ale caror atribute, prin asociere (pe baza celor cinci indicatori specificati mai sus) genereaza o serie de tipuri de structuri. Se impune analizarea minutioasa a firmei pentru a identifica tipul de structura convenabil (cel mai potrivit sistemului). In alegerea structurii optime se impune o diagnoza a firmei din punct de vedere al factorilor organizationali interni. O structura organizationala presupune numeroase cheltuieli, fie cu conducerea, fie cu angajatii care lucreaza in compartimentele respective. Astfel, putem spune ca exista teoretic structuri specifice firmelor mici (pana la 500 de angajati) si structuri specifice firmelor mari (cu numar de angajati de ordinul miilor si zecilor de mii). Tipurile de structuri care sunt cele mai folosite sunt: pe functiuni, pe matrice, pe produse.

Societatea comerciala COST-S.A., avand un numar de angajati foarte mare, are posibilitatea sa aleaga ca structura adecvata una "pe produse". De obicei, cele mai mari firme prefera structurile pe produse, deoarece permit descentralizarea, pe aceasta cale formandu-se divizii de productie independente. Ele convin companiilor intrucat minimizeaza timpul de raspuns al sistemului, creeaza flexibilitate in adaptarea la conditiile de mediu si asigura totodata o eficientizare a comunicarii.

Firmele de dimensiuni medii prefera in multe cazuri structurile in matrice, deoarece acestea fac fata atunci cand conflictele determinate de conducerea bicefala (pe functiuni si pe produs) sunt insignifiante. Aceasta se intampla daca managerii pe produse se impun prin competenta.

Tinand cont ne numarul de produse din nomenclatorul de produse, firmele cu produse putine vor prefera structura functionala, iar cele cu productie diversificata (cazul societatii in speta) dau posibilitatea descentralizarii si aducerii sub forma unor unitati mici cu un nomenclator mai restrans care sunt usor de coordonat si gestionat.

Pe langa factorii organizationali interni, si factorii de mediu extern influenteaza alegerea tipului de structura prin: caracteristicile domeniului tehnologic al firmei si gradul de siguranta al functionarii firmei din punct de vedere al cererii si concurentei. Daca firma actioneaza in domeniul unor tehnologii standard, iar desfacerea pe piata este asigurata, structura cea mai buna este cea pe functiuni, deoarece este mai ieftina si nu pune probleme de adaptare. Cand domeniul tehnologic este complicat si are dinamica accentuata, cum e cazul in electronica, fizica nucleara, aeronautica si alte industrii si piata de desfacere are un caracter incert se impun structurile de tip matrice si pe produse.

Structura pe produse nu este afectata doar de factorii interni si externi (acestia avand doar o influenta mai mare) ci si de alti factori cu rol hotarator cum ar fi: planul de activitate al firmei, obiectivele si strategiile.

Structura firmei COST-S.A. are avantaje si dezavantaje, fiind similara unei constructii formate dintr-o multime coerenta de componente juxtapuse. Ca si o masina, ea trebuie descrisa si dotata cu instructiuni privind alimentarea, pornirea, oprirea, monitorizarea, intretinerea si reparatia spre a i se asigura o buna exploatare. Toate explicatiile si instructiunile referitoare la structura organizatorica se gasesc in Regulamentul de organizare si functionare, care poate fi considerat "un manual al firmei".

2.4. RELATIILE CONTRACTUALE ALE SOCIETATII CU CLIENTII

Relatiile contractuale ale societatii COST reprezinta o parte a politicii de vanzari a produselor realizate. Politica de vanzari este principala varianta a politicii economice a societatii deoarece ea concretizeaza veniturile (incasarile) estimate a se obtine (bugetarea centrelor de gestiune analizat in capitolul anterior) pe baza carora se realizeaza toate celelalte obiective economice. Politica de vanzari a societatii in discutie cuprinde doua parti delimitandu-se o politica pe piata interna si o alta pe cea externa. Acestea se elaboreaza in functie de parghiile folosite si de interesele societatii. Interesul major al firmei este acela de a-si crea relatii contractuale pe termen mediu si lung atat cu clienti interni cat si cu clientii externi.

Metodologia de elaborare a politicii de vanzari are o suita de obiective care sunt realizabile doar prin crearea de relatii contractuale stabile cu cat mai multi clienti.

2.4.1. CLIENTII SOCIETATII

Caracterul complex al pietei actuale reprezinta principalul element care genereaza organizarea unui sistem bun de relatii intre societatea COST si partenerii contractuali ai acesteia. Oferta societatii se regaseste in gama variata de produse comercializate in diferite magazine sau ca elemente de baza in procesul de productie al altor societati. Efortul societatii ca firma producatoare este acela de a se apropia de piata produselor realizate si de a se extinde continuu in cadrul ei pentru a-si asigura un relativ echilibru economico-financiar.

Nerealizarea ofertei poate genera blocaje din punct de vedere financiar atat prin imposibilitatea reaprovizionarii din lipsa de lichiditati, cat si din imobilizarea de fonduri prin crearea de stocuri supradimensionate. Din acest motiv, raporturile cu clientii constituie o preocupare permanenta a celor insarcinati din cadrul societatii cu acest obiectiv. Structura ofertei de marfuri a societatii are un corespondent si in randul clientelei. Putem spune asadar ca avem de-a face cu o clientela structurala. Pe langa aceasta societatea dispune si de relatii cu o clientela care solicita un sortiment eterogen de produse.

Incercand o grupare a clientilor sau in functie de natura marfurilor ce fac obiectul tranzactiilor comerciale dintre societatea COST si acestia, avem in vedere urmatoarele asa-zise domenii de interes (pentru care societatea produce in mod constant matrice primare). Principalele domenii sunt:

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Industria auto reprezentata in mod concret de urmatorii agenti economici care fac parte din randul clientelei fidele: ROMAN Brasov, RULMENTUL Braila, ARO Campulung Muscel.

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Industria de constructii este reprezentata de o clientela foarte diversificata si dispersata din punct de vedere teritorial in toata tara si nu numai.

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Industria producatoare scule si organe de asamblare care este o ramura de interes din ce in ce mai mare pentru societate, deoarece gama de produse solicitate de aceasta industrie este complexa si din punct de vedere financiar stimulativa.

Pe langa aceste domenii amintite mai sus, societatea COST dispune de relatii si cu alti clienti din alte numeroase ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria navala, industria siderurgica, industria metalurgica, industria aeronautica, industria electronica si electrotehnica, etc.

Referitor la clientela externa, societatea se bucura de un larg interes manifestat de o serie de firme din numeroase state ale lumii cum ar fi: tarile din Uniunea Europeana, Europa Centrala si de Est, Asia, Africa, carora societatea le livreaza aproximativ 20% din productia totala de marfuri.

2.5. DISTRIBUTIA SI COSTURILE OFERTEI

Distributia desemneaza ansamblul mijloacelor si operatiunilor care asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si/sau serviciilor realizate de catre producatori. Altfel spus, distributia reprezinta procesul prin care bunurile si/sau serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor - intermediari sau finali - asigurandu-li-se acestora facilitatile de loc, timp, marime, etc, potrivit cerintelor pe care le manifesta in cadrul pietei.

Producatorii si consumatorii, in cadrul oricarei societati sunt separati prin distanta, distributiei revenindu-i rolul de a regulariza miscarea bunurilor si/sau serviciilor intre aceste doua categorii economice pa baza elementului "distanta". Distributia in cadrul unitatilor producatoare opereaza o regularizare a activitatii de fabricatie, permitandu-le acestora o esalonare a productiei pe parcursul intregului an gestionar prin comenzi in avans si prin stocaje, operatiuni care fac ca efectele "sezonalitatilor" sau conjuncturilor cererii sa fie anihilate.

2.5.1. CIRCUITELE DE DISTRIBUTIE

Circuitul de distributie este reprezentat de modalitatea de trecere a unui produs din sfera productiei in sfera consumului. Aceasta include producatorul, consumatorul si toti intermediarii cu caracter comercial implicati in transferul respectiv. Circuitul reprezinta un organism complex ce are dimensiuni legate de lungime, latime si adancime.**

Societatea COST realizeaza transferul productiei spre consumatori prin intermediul unor circuite de distributie la nivel national si international. Tinand cont de acest fapt, circuitele pe care se bazeaza distributia marfurilor acestei societati sunt de dimensiuni cuprinse intre foarte scurte si foarte lungi. De mentionat este faptul ca interesul societatii in cauza este acela de a practica circuite foarte scurte, care nu cuprind un numar mare de intermediari, fapt care este prevazut si in politica de vanzari a societatii. In unele situatii, societatea apeleaza si la circuite de lungime medie sau chiar lunga, insa eficacitatea acestora este scazuta. Marea majoritate a contractelor se incheie intre COST si consumatorul final. Tinand cont de natura productiei societatii, politica de vanzari a acesteia a avut in vedere proiectarea unor circuite de distributie adecvate pentru a ajunge marfa la destinatarul sau. Marfurile facand parte din categoria celor industriale, "tehniciste" nu necesita antrenarea de numerosi intermediari in vederea ajungerii acestora la consumatori, deoarece pe parcursul distributiei ele nu sufera modificari precum produsele agricole, de exemplu, insa acest fapt nu inseamna ca durata de distributie poate fi oricat de mare, pentru ca altfel nu se justifica din punct de vedere financiar.

O alta caracteristica, pe langa lungime, a circuitelor de distributie este latimea sau amploarea circuitului, care la majoritatea contractelor societatii COST sunt reduse, deoarece marfurile in general au un gabarit ridicat si manipularea repetata nu este facila din punct de vedere fizic, si nu este nici economicoasa sau eficienta din punctul de vedere al costurilor.

O ultima caracteristica a circuitelor de distributie este adancimea sau gradul de apropiere al circuitului de punctele in care au loc procesele de consum ale produselor. Dupa cum spuneam, societatea foloseste si circuite de lungime medie si chiar lunga, ceea ce determina implicit o adancime profunda a circuitului, avand repercusiuni negative asupra costului distributiei.

2.5.2.   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;    COSTURILE DISTRIBUTIEI

Produsele societatii COST sunt in proportie de 100% produse de tip industrial sau de utilizare productiva, ele cuprinzand o structura foarte diferita de al materii prime la consumabile. Ele caracterizandu-se prin tehnicitate, trebuie sa raspunda unor norme precise si standardizate. Drept urmare, piata acestor bunuri este puternic particularizata pe fiecare dintre categoriile de produse componente, cerand astfel si circuite specifice.

Distributia produselor industriale se realizeaza prin intermediul canalelor de distributie. Canalele de distributie includ producatorul si consumatorul final al bunului alaturi de toti intermediarii cu caracter comercial implicati in transferul respectiv. Studiul canalelor presupune analiza intermediarilor si a diferitelor servicii interesate in miscarea marfurilor spre utilizatori precum si a problemelor referitoare la orientarea fluxului acestei miscari. Canalul nu este un simplu itinerar al deplasarii marfurilor ci o succesiune de transferuri a titlurilor de proprietate intre diferitele verigi ale lantului de distributie.

Cand este modificat produsul (o schimbare semnificativa in forma sa) prin anumite prelucrari rezultand un produs nou incepand un alt canal. In productia industriala , modificarile de forma, sunt frecvente pentru ca rezulta intr-un final produse de o mare complexitate.

In vederea realizarii productiei industriale** alegerea canalelor de distributie reprezinta o cale de a optimiza nu doar miscarea produselor ci chiar veniturile din realizarea productiei. Alegerea canalelor de distributie se realizeaza in functie de anumite criterii cum ar fi:

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuielile legate de operatiunile de conditionare si transport al produselor;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuielile legate de vanzarea propriu zisa;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuielile comerciale comune;

Costurile distributiei sunt strans legate de tipul circuitului pe care il urmeaza produsul. In cazul circuitelor foarte scurte sau directe, cheltuielile de distributie sunt reprezentate de cheltuielile mari cu stocajul intregii productii, cheltuielile de manipulare, cheltuielile cu ambalajele, cheltuielile cu intretinerea in depozit, etc. Acest circuit impune depozitarea intregii productii, urmand a livra produsele pe baza de comenzi individuale. In cazul circuitelor scurte, se folosesc asa-zisii "agenti de fabrica", independenti atat fata de producatori cat si fata de utilizatori, agenti remunerati printr-un comision proportional cu cifra de afaceri, ceea ce ridica nivelul costurilor de distributie si implicit pretul de vanzare. Orientarea (directionarea) circuitelor produselor si reteaua de desfacere a lor se realizeaza in functie de o serie de elemente cum ar fi:

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Localizarea cumparatorilor potentiali, gradul lor de concentrare/dispersare geografica, precum si zonele de piata formate;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Caracteristicile esentiale ale cererii care dau elasticitatea-posibilitati de expansiune si mobilitate, eventualul caracter sezonier;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Valoarea unitara a produsului;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Caracteristicile si gradul de tehnicitate a produselor;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Gradul de durabilitate al produselor;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Politica de marca ce se intentioneaza a se urmari;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Tipul de promovare al vanzarilor;

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Raportul dintre costul de distributie a diferitelor alternative si volumul vanzarilor ce vor rezulta .

In cadrul circuitelor lungi, cheltuielile de distributie imbraca forme diferite si complexe cum ar fi: cheltuieli repetate aceluiasi proces la mai multi intermediari, cheltuieli cu depozitarea la diversi intermediari, etc.

Pe langa cheltuielile de distributie propriu-zise mai putem remarca si alte cheltuieli legate de procesul de transferare a bunurilor industriale cum ar fi:

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuieli de transport

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuieli cu asigurari auto

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Cheltuieli cu reasigurarile

§   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp;  Taxe vamale.

Printre altele, produsele industriale realizate de societatea COST si alte societati de acest tip, mai au o serie de particularitati fie in incheierea contractelor de vanzare-cumparare, fie in legatura cu modalitatile de transport sau cu conditiile de livrare.

O analiza succinta a sistemului de distributie utilizat de societatea COST scoate in evidenta faptul ca distributia reprezinta un sector caruia societatea ii acorda o importanta deosebita, deoarece el reprezinta procesul dinamic de realizare finala a productiei si transformare in lichiditati a capitalului productiv imobilizat.

CAP 3: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE BILANT

Analiza financiara se ocupa cu activitatea de diagnosticarea a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea unui exercitiu financiar-contabil. Analiza financiara iti propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential.

Analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere.

Sursa de date pentru analiza financiara o reprezinta documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si celelalte anexe la bilant.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitati intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de rezultate).

Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza fluxurile economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata.

1.2 Descrierea bilantului financiar.

1. Situatia neta

Structura bilantului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare functionala a datelor contabile in detrimentul unei prezentari dupa criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate.

In acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala.

Se ajunge astfel la constructia unui bilant financiar in care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv dupa criteriul lichiditatii (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichiditati) si dupa criteriul exigibilitatii (dupa posibilitatea de fi scadente la un moment dat) .

Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, in modelul unui bilant in sistemul prescurtat este urmatoarea:

ACTIV PASIV

-Imobilizari necorporale  -Capitaluri proprii

-Imobilizari corporale  -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-Imobilizari financiare  -Datorii financiare (cu durata mai mare de un an)

-Stocuri  -Datorii furnizori

-Avansuri si aconturi  -Datorii fiscale

-Creante  -Datorii sociale

-Valori mobiliare de plasament

-Disponibilitati

In sinteza un bilant financiar cuprinde doua parti cu o stransa interdependenta a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv:

Ø   &nb 222e49c sp; partea de sus a bilantului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizari in activ carora le corespund capitaluri permanente in pasiv;

Ø   &nb 222e49c sp; partea de jos a bilantului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare si credite de trezorerie in pasiv.

Posturile de bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii:

Ø   &nb 222e49c sp; nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;

Ø   &nb 222e49c sp; nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.

Diferenta dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta respectiv averea neta a actionarilor , activul neangajat in datorii.

Bilanturile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societatii comerciale "C.O.S.T." sunt urmatoarele:

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N)

SN(1999) = 44997975 - 23635950 = 21362025

SN(2000) = 49872000 - 26053595 = 23818405

∆SN=23818405-21362025=

Aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (provizioane reglementate, subventii etc.).

Indicatorii echilibrului financiar

¨   &nb 222e49c sp; Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta sau de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului si care se utilizeaza pentru reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilantului.

Fond de rulment este expresia realizari echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Relatia generala de calcul este:

FR = Surse permanente - Alocari permanente

= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete

Categoriile de fond de rulment sunt urmatoarele:

fond de rulment brut;

fond de rulment net;

fond de rulment propriu;

fond de rulment strain.

Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an.

Fond de rulment net reprezinta categoria de fond de rulment cu cea mai mare operationalitate si are semnificatia marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului.

FRN= CP - AI

FRN (1999) =

FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900

Sau:

FRN=AC - DTS

FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625

FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900

Unde:

FRN = fond de rulment

CP = capitaluri permanente

AI = active imobilizate

AC = active circulante

DST = datorii pe termen scurt

FRN =

Fond de rulment propriu semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranta financiara la dispozitia intreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o intreprindere in ceea ce priveste finantarea investitiilor sale strategice.

FRP = Cp - AI

FRP (1999)= 20296425-10489275

FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200

sau :

FRP = FRN - DTL

FRP (1999)= =

FRP (2000)=

FRP=1423200-9807150=-8383950

Unde:

FRP =fond de rulment propriu

Cp = capitaluri proprii

DTL = datorii pe termen lung

Fondul de rulment strain semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile imprumutate la constituirea marjei de securitate financiara respectiv dependenta de capitalurile imprumutate in ceea ce doreste finantarea investitiilor sale strategice .

FRS = CP - Cp

FRS(1999) =

FRS(2000) =

Sau:

FRS = FRN - FRP

FRS(1999) =

FRS(2000) =

FRS=19562700-16436475=3126225

Concluzii:

Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contributia mai ridicata a fondului de rulment strain. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea echilibrului financiar in partea de sus a bilantului, datoriile financiare au o pondere mai importanta.

Fondul de rulment strain are o evolutie crescatoare ceea ce ne pune in garda in privinta efortului de indatorare pe care il face societatea "C.O.S.T.".

Fondul de rulment propriu se gaseste intr-o perioada nefasta inregistrand o scadere in termeni absoluti de 8.383.950. acest lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investitional si trebuie retinut de factorii de decizie ai respectivei societatii "C.O.S.T."..

¨   &nb 222e49c sp; Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment se defineste ca fiind necesarul de finantat ca urmare a reluarii neintrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a reinnoiri stocurilor si a creantelor.

NFR = Alocari ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creante] - DST

NFR(1999) = =

NFR(2000) =

NFR=8453587,5-2180437,5=6273150

Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

¨   &nb 222e49c sp; Trezoreria neta.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibilitati banesti ce se pot afla atat in conturile bancare cat si in casa.

TN = FRN - NFR

TN(1999) =

TN(2000) =

Sau:

TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE

TN(1999) =

TN(2000)=

TN=12532312,5-24063187,5=-11530875

O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activitatii desfasurate, se degaja un excedent de finantare, dar aceasta descreste foarte spectaculos de la un an la celalalt.

CAP iV. analiza rezultatelor firmei

O firma concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate:

Activitatea de exploatare care vizeaza sectoarele :

-   &nb 222e49c sp; industriale;

-   &nb 222e49c sp; investitionale;

-   &nb 222e49c sp; comerciale;

-   &nb 222e49c sp; prestari servicii.

·   &nb 222e49c sp; Activitati financiare - se refera in special la participatiile la capitalul altor firme precum si alte actiuni de plasament.

·   &nb 222e49c sp; Activitati exceptionale -se refera la :

-   &nb 222e49c sp; amenzi si penalitati;

-   &nb 222e49c sp; cesiunea unor elemente de activ.

A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societatii.

Contul de rezultate al societatii comerciale pe doi ani consecutivi este:

Marja comerciala

Marja comerciala este reprezentata ca sold pentru intreprinderile cu profil comercial reflectante rentabilitatea activitatii desfasurata de acel tip de intreprindere.

MC=28356750-26023762,5=2332987,5

Valoarea adaugata

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor de munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumparate de firma.

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea consumurilor externe (de la terti).

3. Excedentul brut de exploatare

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite. Excedentul brut din exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.

∆EBE=6414600-6391950=22650

4. Profit de exploatare

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atat a celor platile cat si a celor calculate din venituri exploatarii atat a celor incasabile cat si a celor de incasat.

∆PE=5622600-5687325=-64725

5.Profit curent

Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii cat si de cel al activitatii financiare fiind prin urmare rezultatul activitatii curente.

∆PC=6693150-7007400=-314250

6.Profit net

Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt renumeratii actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

∆PN=3167775-3564675=-396900

Concluzii:

Societatea "C.O.S.T.". si-a crescut marja comerciala si valoarea adaugata, dar alte rezultate sunt descrescatoare:

·   &nb 222e49c sp;    Profitul exploatarii s-a diminuat ca urmare a unei puternice cresteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente.

·   &nb 222e49c sp;    Profitul curent, care este suma dintre profitul activitatilor de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decat sensibile a rezultatelor activitatii financiare.

Acest rezultat este retinut de analistii financiari. Profitul net al exercitiului este pozitiv dar in scadere (in termeni relativi).

B. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o noua scadenta.

Capacitatea de autofinantare se poate calcula prin doua metode:

CAP V. ANALIZA CASH-FLOW-RILOR SI ELABORAREA tabloului de finanTare

¨   &nb 222e49c sp; Tabloul de finantare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finantare pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia societatii "C.O.S.T.". la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri.

Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de incasari si plati ale exercitiului incheiat.

Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este:

∆TN=∆FR-∆NFR

Se stabileste pe baza a doua bilanturi succesive :

Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua etape :

1.Determinarea variatiei fondului de rulment ca urmare a modificarii structurii capitalului in partea superioara a bilantului;

2.Determinarea variatiei trezoreriei nete ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment;

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza:

¨   &nb 222e49c sp; fluxul de resurse financiare mobilizate de societatea "C.O.S.T.". din: autofinantare, aport de capital;

¨   &nb 222e49c sp; utilizarea acestor resurse financiare (alocari) pentru: investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumutului;

Tabloul de finantare

Excedentul de trezorerie al exploatarii(ETE)

ETE reprezinta surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitatea firmei de a face fata nevoii de autofinantare a investitiilor privind cresterea firmei si a nevoii de rambursare a datoriilor financiare.

EBE = venituri incasabile - cheltuieli platibile

=(venituri incasate-cheltuieli platite) + (venituri de incasat-cheltuieli de platit)

EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450

EBE = ETE + DNFR

ETE = EBE - DNFR

ETE = 6732450-6273150=459300

Excedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumutului financiar, plata impozitului si a dividendelor.

¨   &nb 222e49c sp; Analiza cash-flow-rilor

Intreaga activitate desfasurata de societatea "C.O.S.T.", cuprinde doua categorii de operatiuni:

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp; de gestiune

-   &nb 222e49c sp;   &nb 222e49c sp; de capital

Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent repetitiv in viata economica a intreprinderii.

Operatiunile de capital vizeaza modificari in volumul si structura activelor si a pasivelor intreprinderii ca urmare a deciziilor de investitii si a celor de finantate luate de conducerea intreprinderii.

Cash-flow-ul din exploatare si cash-flow-ul de gestiune

Rezultatul operatiunilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece marimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operatiunile de exploatare, el se evidentiaza cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.

Cash-flow-ul exploatarii are semnificatia unei capacitati potentiale reiesite din contabilitate be baza contului de rezultate, pentru autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pentru remunerarea investitorilor de capital.

Daca luam in considerare rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune atunci este mai corect sa determinam un cash-flow de gestiune.

Cash-flow-ul disponibil(CFD)

Pentru cazul mai general cand se ia in calcul si rezultatul operatiunilor de capital, operatiuni ce determina modificari in volumul activelor si pasivelor intreprinderii, atunci remunerarea efectiva a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil.

In raport cu destinatiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul intreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori.

CFD=CFDactionari+CFDcreditori

La randul lor cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori se calculeaza astfel:

CAP VI. Sistemul de rate al sociatATii comerciale

Rata de rentabilitate comerciala

1.   &nb 222e49c sp; Rata marjei comerciale se calculeaza dupa formula: