UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
MASTERAT MARKETING SI NEGOCIERI IN AFACERI
Conducator stiintific
Masterand :
Bucuresti
2009
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
MASTERAT MARKETING SI NEGOCIERI IN AFACERI
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING A INTREPRINDERII LA FIRMA
S.C. "
Conducator stiintific
Masterand:
Bucuresti
CUPRINS
Introducere.......................4
Capitolul 1 Organizarea activitatii de marketing, problema majora a conducerii intreprinderii.. 5
Probleme definitorii ale organizarii activitatii de marketing...5
Actualitatea organizarii de marketing pentru intreprinderile romanesti......................10
Capitolul 2 S.C.
. Obiectul de activitate si cadrul legal de desfacere a activitatii firmei........................11
2.2. Resursele firmei si cadrul organizatoric de desfasurare a activitatii.......................13
2.3. Oferta si amploarea activitatii.................16
2.4. Clientii si concurentii firmei................
Concluzii .......... ..... ...... 20
Bibliografie ..............................21
INTRODUCERE
Un instrument important al infaptuirii scopurilor si obiectivelor oricarei intreprinderi il constituie organizarea activitatii de marketing.
In atitudinea atat a conducerii, cat si a intregului personal, sa se reflecte insusirea opticii de marketing, prin maniera in care se aplica principiile managementului modern la toate nivelurile intreprinderii si in activitatea de marketing.
Conducerea activitatii de marketing presupune previzionarea, organizarea si coordonarea ei cu celelalte activitatii ce se desfasoara in cadrul organizatiei, dar si antrenarea intregului personal la insusirea si adoptarea opticii de marketing, precum si controlul modului de infaptuire a politicii de marketing elaborata in intreprindere.
Organizarea activitatii de marketing trebuie privita atat ca proces cat si ca structura, ca proces, organizarea urmareste ordonarea actiunilor ce se desfasoara in scopul realizarii obiectivelor stabilite permitand definirea si delimitarea functiunii de marketing si a componentelor ei: activitati, atributii si sarcini, organizarea urmareste gruparea activitatilor, atributiilor si sarcinilor, pe baza anumitor criterii si repartizarea acestora, in scopul infaptuirii lor, pe grupe de lucru si persoane in vederea asigurarii in cele mai bune conditii a infaptuirii obiectivelor fixate. Rezultatul organizarii structurale il constituie structura organizatorica, ce permite desfasurarea intregii activitatii conform viziunii de marketing, insusita si receptata la toate nivelele, de catre toti lucratorii
Cadrul organizatoric al desfasurarii activitatii de marketing reflecta si rolul ce se atribuie functiunii de marketing in cadrul intreprinderii, precum si gradul de incorporare a opticii de marketing.
Managementul marketingului vizeaza: planificarea si organizarea activitatii de marketing, proiectarea si functionarea sistemului informational de marketing, procesul de adaptare a deciziilor de marketing si elaborarea programelor de marketing, care constituie instrumentul esential de coordonare si optimizare a eforturilor organizatiei, controlul si evaluarea activitatii de marketing.
Organizarea activitatii de marketing exprimata in activitatile desfasurate in cadrul departamentului, directiei, compartimentului sau serviciului de marketing, este doar o componenta de marketing care reprezinta variabila controlabila a intreprinderii ce "are un rol determinant in realizarea functiilor marketingului, in stabilirea pozitiei intreprinderii in cadrul mediului ambiant" , o componenta esentiala aflata sub incidenta a numerosi factori endogeni si exogeni, care i 111d37b mpun continua ei adaptare la conditiile specifice ale fiecarei intreprinderi, in fiecare etapa a evolutiei sale.
CAPITOLUL 1.
Organizarea activitatii de marketing, problema majora a conducerii intreprinderii.
Firmele au nevoie de noi concepte referitoare la modul in care trebuie sa-si organizeze activitatea in general si cea de marketing in special pentru a se putea adapta cu succes la schimbarile semnificative care au avut loc in ultimii ani in mediul de afaceri.
Marketingul a evoluat de la o simpla functie legata de activitatea de desfacere, pana la un grup complex de activitati care nu sunt intotdeauna bine integrate, nici intre ele si nici cu celelalte activitati nelegate de marketing.
Probleme definitorii ale organizarii activitatii de marketing.
o Formule organizatorice vizand sediul activitatilor de marketing in cadrul structurii intreprinderii
Proiectarea unei structuri organizatorice ale intreprinderii prin incorporarea opticii de marketing impune rezolvarea a numeroase aspecte care alcatuiesc, practic, coordonatele acesteia, respectiv, stabilirea formulei organizatorice adoptate, a marimii compartimentului de marketing , tipul de organizare (centralizat, descentralizat) pozitionarea compartimentului de marketing adoptat.
Formula organizatorica adoptata are in vedere alegerea uneia dintre urmatoarele solutii: desfasurarea activitatilor specifice de marketing in cadrul compartimentelor traditionale, de regula prin amplificarea functiei comerciale (in cadrul compartimentului comercial) ori constituirea in cadrul structurii organizatorice a intreprinderii a unui compartiment distinct de marketing.
Lucrarile de management si de organizatie plaseaza activitatile de marketing in cadrul functiei comerciale, alaturi de aprovizionare si desfacere. O astfel de formula este, utilizata de un numar mare de intreprinderi.
Pentru rezolvarea corecta a problemei trebuie avute in vedere, in afara modului de organizare a activitatii de marketing, si conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea intreprinderile din diferitele sectoare economice.
Sistemul de organizare a intreprinderii moderne este determinat de existenta, actiunea si influetele unui complex de factori - endogeni si exogeni, obiectivi si subiectivi, de durata sau conjuncturali. Organizarea activitatii de marketing cunoaste forme particulare, diferite de la o unitate la alta, care reflecta gradul de incorporare a conceptiei de marketing.
S-au realizat formule organizatorice , iar trecerea de la o formula la alta nu s-a produs concomitent si in aceeasi ordine pentru toate intreprinderile. In practica, sunt intalnite modalitati variate de organizare si desfasurare a activitatii de marketing, determinate de conditiile concrete, specifice fiecarei unitati economice. Diferitele forme de organizare a activitatii de marketing reflecta optiunile in privinta dispersarii sau concentrarii acesteia, ca si nivelul ierarhic atribuit si oficializat prin stabilirea locului lor in sistemul de organizare al intreprinderilor.
Sediul intreprinderii poate avea mai multe forme, avand incadrat si birouri si personal lucrator, deci sediul este de obicei de forma dreptunghiulara, poate fi si patrata, rotunda, important este cum se organizeaza in interior pentru a avea cat mai mult spatiu de desfasurare si sa fie cat mai simplu aranjat pentru o ambianta placuta a lucrului in echipa.
Compartimentul de marketing va avea in fruntea sa un vicepresedinte care este subordonat, impreuna cu vicepresedintele de la desfacere, presedintelui sau vicepresedintelui executiv.
Daca vanzarile scad, iar presedintele firmei ii cere vicepresedintelui de la desfacere solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Vicepresedintele de la desfacere s-ar putea sa recomande angajarea mai multor agenti de vanzari, marirea retributiei agentilor de vanzari, organizarea unor concursuri de vanzari, pregatirea mai indelungata a agentilor de vanzari sau reducerea pretului, astfel incat produsul sa fie mai usor de vandut. Apoi presedintele firmei ii va cere solutii si vicepresedintelui de marketing. Vicepresedintele de marketing este mai putin dispus sa propuna solutii imediate legate de preturi sau de forta de vanzare. Vicepresedintele de marketing va privi problema intr-o mai mare masura din punctul de vedere al clientului.
O firma poate avea un compartiment de marketing modern si, cu toate acestea, poate sa nu functioneze ca o firma bazata pe marketingul modern. Aceasta depinde de felul in care managerii ei concep functia de marketing. Toate compartimentele firmei trebuie sa lucreze pentru client, toti angajatii sunt implicati in activitati de marketing.
Marketingul nu este doar un compartiment, ci o intreaga filosofie de afaceri, numai acceptand acest lucru, firma poate deveni o firma organizata dupa principiile marketingului modern.
Marimea compartimentului este stabilita in functie de complexitatea, si mai ales, de amploarea si durata activitatilor care urmeaza a fi desfasurate exista, in toate cazurile o corelatie stransa intre dimensiunile celorlalte compartimente ale intreprinderii si marimea compartimentelor de marketing.
Desi nu se poate stabili o prioritate marimea compartimentului de marketing, este insa posibila indicarea cu o anumita probabilitate a limitelor intre care acesta se va incadra prin raportarea la dimensiunile celorlalte compartimente din structura organizatorica a intreprinderii.
Gradul de centralism al compartimentului de marketing apare in situatia unor intreprinderi (companii) de mari dimensiuni care actioneaza, pe spatii intinse si in structura carora functioneaza unitati distincte (de productie, comerciale, de transport, filiale etc). in majoritatea cazurilor formula adoptata trebuie sa ia in considerare un anumit grad de autonomie al acestor unitati. O astfel de problema isi gaseste rezolvarea in cadrul structurii organizatorice de ansamblu a intreprinderii, cea de marketing aliniindu-se din acest punct de vedere acesteia. De remarcat ca structurile organizatorice supercentralizate (organizare de marketing la nivel central) s-a dovedit, in cele mai multe cazuri, contraproductive, incapabile sa ofere solutii practice eficiente pentru mediul variat in care sunt obligate sa actioneze unitatile subordonate. Din acest motiv, cautarea celor mai potrivite solutii pentru optimizarea raportului centralizare-descentralizare reprezinta unul din punctele-cheie in incorporarea marketingului in practica economica.
Pozitionarea compartimentului de marketing in structura organizatorica de ansamblu a intreprinderii reprezinta o decizie de maxima importanta in aplicarea conceptiei de marketing in activitatea practica. Functia de marketing se regaseste intre atributiile unuia dintre vicepresedintii (directorii) companiilor, acestuia revenindu-i, si alte atributii, nu intotdeauna legate de activitatile specializate ale intreprinderii. Activitatile de marketing apar de obicei, la nivelele ierarhice 2 si 3, alaturi de alte activitati. In functie de marimea si specificul intreprinderii, activitatile de marketing sunt incluse la unul sau doua nivele ierarhice, dar nu in pozitie diferita de alte activitati (de cercetare-dezvoltare, comerciale, financiar-contabile) existand insa si situatii mai complexe in care activitatile de marketing apar la ambele nivele ierarhice.
Atributiile compartimentului de marketing deriva din filozofia marketingului si sunt grupate distinct, respectiv, cercetari de marketing, politici de marketing (de produs, pret, distributie si promovare), planificare strategica si elaborarea programelor de marketing.
In structura organizatorica in care activitatile sunt riguros delimitate unele de altele, acestea sunt plasate in cadrul aceluiasi compartiment. Intr-o astfel de postura se pot afla, intreprinderile noi care isi promoveaza pentru prima data structuri organizatorice. In intreprinderile cu o vechime mai mare delimitarea nu mai este la fel de riguroasa. In cazul acestora, cel mai adesea sunt separate si plasate in alte compartimente de activitati cum sunt: cercetarea pietei fortei de munca si relatii publice (in compartimentul de resurse umane), constituirea unor compartimente distincte de tehnici promotionale (participarea la manifestari expozitionale, publicitare, actiuni de promovare a vanzarilor ).
Structura interna a compartimentului de marketing este realizata prin utilizarea unor criterii de diferentiere a activitatilor, intre care: functiile de marketing, produsele (serviciile) pietele, zonele geografice, sau a unor criterii combinate. In practica frecvent se recurge la criteriul functiilor de marketing, caz in care diferentierea activitatilor si repartizarea lor pe posturi are la baza atributiile specifice activitatilor de marketing care sunt detaliate in functie de marimea compartimentului.
Relatiile compartimentului de marketing, atat cu conducerea intreprinderii cat si cu celelalte componente ale structurii sale organizatorice, sunt la randul lor, de o mare complexitate. Practic, in cadrul acestora se regasesc toate tipurile de relatii evidentiate de teoria managementului - relatii de autoritate (ierarhice, functionale si de stat major), de cooperare si control.
Relatiile ierarhice apar in raporturile cu conducerea intreprinderii si sunt, in esenta, de subordonare. Compartimentul de marketing primeste si indeplineste, conform atributiilor sale, sarcini numai de la conducerea intreprinderii. O astfel de precizare este necesara intrucat, in practica, in unele situatii, compartimentului de marketing i se restrange aria de activitate, atribuindu-i-se un rol de consultanta, fiind solicitat exclusiv pentru alimentarea cu informatii de piata a celorlalte compartimente. Acordarea de asistenta celorlalte compartimente reprezinta o atributie importanta a compartimentului de marketing, dar absolutizarea acesteia diminueaza considerabil eficienta activitatii de marketing.
Relatiile functionale sunt determinate de caracterul specializat al activitatii desfasurate in cadrul compartimentului. Ele se manifesta in raport cu celelalte compartimente si se materilaizeaza in transmiterea de catre acestea a unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc., din cadrul obiectului propriu de activitate.
In virtutea acestor relatii se asigura virtutea unitara necesara in abordarea problemelor de piata de catre unitatea economica.
Relatiile de stat major se manifesta in raporturile cu conducerea intreprinderii si se exprima prin delegarea de catre aceasta a unor atributii prin care sunt solutionate probleme care afecteaza celelalte compartimente. Astfel de relatii au drept suport pozitia detinuta de catre compartimentul de marketing in cadrul procesului decizional.
El ocupa o pozitie "filtru", in cadrul sau realizandu-se convertirea informatiilor in decizii, programe de actiune , care sunt supuse spre abordare organelor de decizie. Tocmai aceasta pozitie confera conducerii posibilitatea delegarii unor atributii si competente in situatiile in care aceasta se dovedeste eficienta.
Relatiile de cooperare apar in raporturile cu celelalte componente ale structurii organizatorice ale intreprinderii. Ele se exprima in colaborarea cu acestea in procesul de fundamentare a deciziilor. Cooperarea se mainfesta insa cu preponderenta in procesul indeplinirii masurilor stabilite pentru atingerea obiectivelor strategice.
Ea este impusa de necesitatea ca aceste marfuri sa fie intelese si aplicate unitar de catre compartimentele operative. In practica, aceste relatii se materializeaza intr-un contract permanent cu compartimentul de marketing si cele operative, avand drept scop, pe de o parte, acordarea de asistenta de specialitate pentru realizarea masurilor stabilite, pe de alta parte, obtinerea informatiilor necesare controlului realizarii programelor de marketing.
In activitatile practice, intre compartimentul de marketing si celelalte sectoare ale intreprinderii apar multe conflicte si stari de tensiune, pe care le parcurg majoritatea unitatilor economice. In timp ce societatile performante au capacitatea de a le depasi si instaura o stare de armonie la nivelul tuturor structurilor organizatorice, cele mai multe insa confruntate cu rivalitati izvorate din viziunea diferita a sectoarelor de productie si cercetare-dezvoltare, de pe o parte, si a compartimentului de marketing, pe de alta parte.
In general, principala sursa de tensiune intre aceste doua parti o constituie slaba capacitate de comunicare a specialistilor in marketing cu rationalitatea caracteristica tehnicienilor si cercetatorilor; in timp ce oamenii de marketing sunt mai putin abilitati cu problemele de ordin tehnic, specialistii din sectoarele de productie si cercetare-dezvoltare sunt mai motivati, de performantele tehnice ale produselor si de demersul stiintific pe termen lung, fara sa acorde importanta problemelor economice si de piata cu care se confrunta compartimentele de marketing.
Intr-un asemenea climat, intre cele doua parti apar adesea trei tipuri de relatii: antagonismul latent - caracterizat printr-o anumita ignorare reciproca, fara crearea unor conflicte veritabile, cu o slaba comunicare si interactiune intre cele doua parti; antagonismul militant - caracterizat printr-o neincredere reciproca si slaba capacitate de colaborare; in acest caz, specialistii in marketing considera activitatea de cercetare-dezvoltare prea stiintifica, prea sofisticata, ca tehnicienii si cercetatorii nu trebuie sa intre in contact cu clientii, cautand sa incredinteze altor firme o serie de contracte de cercetare; in schimb, specialistii din cercetare-dezvoltare considera ca oamenii din marketing nu sunt capabili sa precizeze cu exactitate ce doresc clientii si cauta sa obtina astfel de informatii din afara firmei; armonia - specifica unei stari normale ce trebuie sa existe intr-o societate si se intalneste, din pacate, la mai putin de jumatate din numarul intreprinderilor; ea presupune un respect mutual al celor doua parti si o intelegere deplina a limitelor si dificultatilor fiecaruia.
Datorita intelegerii diferite a necesitatii orientarii intreprinderii catre piata si consumatori (clienti), o serie de conflicte si stari de tensiune apar frecvent si intre specialistii de marketing si cei din sectoarele de aprovizionare si de productie, din compartimentele financiar si contabilitate etc.
Relatiile de control nu sunt definitorii pentru activitatea compartimentului de marketing; ele apar in raport cu organele aflate la nivele ierarhice superioare, fie cu celelalte compartimente, caz in care compatrimentul de marketing actioneaza in numele conducerii in cadrul atributiilor proprii.
In virtutea tuturor acestor relatii si a atributiilor ce-i revin , compartimentul de marketing contribuie efectiv la orientarea activitatii economice in concordanta cu cerintele si dinamica mediului economico-social numai in masura in care ii este asigurat un statut cel putin tot atat de important cum este cel conferit celorlalte functii ale intreprinderii (de productie, financiara, de personal).
In principiu, toate functiile unei intreprinderi trebuie sa interactioneze in mod armonios pentru a realiza obiectivele globale ale firmei. In practica, relatiile interdepartamentale (intre compartimente) sunt adesea caracterizate prin neincredere si rivalitati adanci. Unele conflicte interdepartamentale izvorasc din diferentele de opinie referitoare la modul in care sunt protejate cel mai bine interesele firmei, altele provin din contradictiile reale dintre ceea ce e bine pentru un anumit departament si ceea ce e bine pentru firma, iar altele apar datorita unor stereotipi si prejudecati nefericite care se manifesta la nivelul departamentelor.
Implementarea activitatii de marketing este procesul care transforma planurile de marketing in sarcini de lucru si ia masuri sa fie executate intr-o maniera care sa permita atingerea obiectivelor stabilite prin planurile respective.
o Structura interna a compartimentului de marketing
Structura organizatorica a unei intreprinderi poate fi abordata pornind de la complexitatea, standardizarea si centralizarea sa. In acelasi timp, ea va depinde de dimensiunea intreprinderii, de tehnologiile utilizate si de natura mediului in care isi va desfasura activitatea. Pot fi definite structuri diferite, grupate sub diverse forme, in care vor fi plasate activitatile specifice de marketing. La randul lor, structurile de marketing impun o riguroasa organizare interna si o incadrare corespunzatoare cu personal de specialitate.
Organizarea interna a compartimentului de marketing presupune constitiurea in cadrul sau a unor sectoare care sa se ocupe de un grup distinct de probleme.
Delimitarea atributiilor fiecarui sector, marimea si competenta acestora, depind de o serie de factori, cum sunt: profilul intreprinderii, complexitatea activitatilor desfasurate, specificul mediului in care actioneaza, calitatile specialistilor din cadrul compartimentului de marketing.
Practica a consacrat mai multe tipuri de organizare interna a compartimentului de marketing, fiecare tip avand la baza un anumit criteriu de structurare. Dintre aceste criterii, mai des utilizate sunt urmatoarele : functiile (activitatile de marketing), aria geografica, produsele fabricate sau comercializate, segmentul de consumatori (clienti) caruia ii sunt destinate produsele.
o Incadrarea cu personal a compartimentului de marketing
In privinta personalului care-si desfasoara activitatea in cadrul compartimentului de marketing, acesta trebuie sa fie posesorul unor temeinice cunostinte de specialitate dublate de numeroase calitati, oglindite in profesiograma specialistului in marketing. In compartimentul de marketing vor fi cuprinsi specialisti apartinand mai multor profesii - economisti, informaticieni, ingineri, sociologi s.a.
Indiferent de specializare, parcurgerea unor cursuri complete de marketing, anterior incadrarii in cadrul compartimentului este obligatorie.
Dupa stabilitatea structurii interne a compartimentului de marketing si incadrarea sa cu personal de specialitate, o alta etapa importanta pentru calitatea si eficienta activitatii o constituie definirea cu claritate a criteriilor de evaluare (de performanta) a fiecarui titular de post in parte. Pentru atingerea unor performante ridicate este necesara o rigoare maxima in formularea cerintelor specifice fiecarui post.
In acest sens, trebuie evitate formularile vagi, de genul " a asigura buna functionare" sau "a asigura o dezvoltare armonioasa" sau "a obtine o rentabilitate ridicata".
Atributiile si responsabilitatile specifice fiecarui post vor trebui formulate cat mai concret, precizandu-se criteriile care vor servi la evaluarea si masurarea performantelor fiecarui titular de post in parte, ca si recompensele si sanctiunile corespunzatoare rezultatelor inregistrate.
Uneori o astfel de definire este mai facila (pentru un angajat in cadrul fortelor de vanzare, aceasta ar putea fi exprimata in termeni cantitativi, prin cifra de afaceri pe care trebuie sa o asigure intreprinderii, prin numarul de clienti noi sau prin regularitatea si exactitatea rapoartelor si informatiilor de piata pe care le furnizeaza); alteori, definirea criteriilor de performanta se dovedeste mai dificila, in special pentru activitatile de natura calitativa; in astfel de cazuri, pot fi stabilite drept criterii numarul de studii realizate si aprecierile de care acestea se bucura din partea conducerii intreprinderii - pentru un responsabil cu cercetarile de marketing - numarul de produse noi lansate pe piata si cifra de afaceri realizata sau marimea profitului asigurat de noile produse - pentru un responsabil de produs.
In afara unor astfel de criterii, in evaluarea specialistului de marketing trebuie sa se tina seama de aptitudinile demonstrate in depasirea unor eventuale obstacole - administrative sau datoare rutinei - ca si de costurile la care sunt obtinute rezultatele in ansamblul lor.
Practica intreprinderilor care utilizeaza pe scara larga activitati de marketing demonstreaza insa ca nu poate fi vorba de criterii si niveluri de performanta general valabile. Ele pot fi diferite de la o intreprindere la alta, de la o perioada la alta, in functie de obiectivele urmarite de intreprindere, de optiunile sale strategice, dar intotdeauna in concordanta cu acestea. In toate cazurile, fixarea criteriilor de performanta este de competenta exclusiva a organelor de conducere ale intreprinderii.
Actualitatea organizarii de marketing pentru intreprinderile romanesti
Conceptul de organizare a evoluat de la simplu la complex urmand, in fapt, evolutia intreprinderii. In consecinta, fiecarui stadiu in evolutia conceptului de intreprindere i-a corespuns o anumita forma organizatorica. Incorporarea marketingului in teoria si practica economica nu putea ramane fara ecou in ceea ce priveste conceptia organizarii intreprinderii.
Acest lucru s-a manifestat prin aparitia si evolutia unor forme organizatorice capabile sa asigure adoptarea si operationalizarea conceptului de marketing, afirmandu-se in acest fel, o teorie a organizarii activitatii de marketing care si-a gasit reflectarea in practica intr-o serie de formule specifice diferitelor tipuri de intreprinderi.
In perioada actuala, marcata de trecerea efectiva la economia de piata, in economia romaneasca au sporit preocuparile tuturor intreprinderilor in directia adoptarii conceptiei de marketing. Conducerile intreprinderii au constientizat necesitatea reorganizarii activitatilor desfasurate in concordanta cu noile conditii de mediu in care erau puse sa actioneze. Cu toate acestea, in numeroase cazuri, dorinta unei organizari care sa incorporeze conceptia de marketing, a devansat, asimilat aceste conceptii, ceea ce a condus la aparitia unor forme organizatorice cu caracter formal, tradand mai degraba bune intentii, fara acoperire in aplicarea efectiva a marketingului.
In acest context, formulele organizatorice adoptate au purtat amprenta entuziasmului care le-a insotit aparitia, fiind marcate de empirism, confuzie, copiere, denaturare. Astfel, nu de putine ori, intreprinderile au recurs la vechile practici, incercand corectarea lor; multe au "imprumutat" formulele organizatorice ale unor firme straine cu care se aflau in contact, fara a avea conditii similare cu acestea, demers sortit in majoritatea cazurilor esecului; altele au apelat la literatura de specialitate pe care au avut-o la indemana, asimiland, cel mai adesea, formule organizatorice depasite ori insuficient intelese sau explicate.
Exista insa si intreprinderi care s-au aflat in stadii mai avansate de cunoastere si intelegere a marketingului, care au apelat la specialistii in domeniu dar fara sa-si creeze structuri proprii de marketing, fiind mult mai aproape de cerintele marketingului si managementului modern. Aceste sumare consideriatii conduc la concluzia ca, in momentul actual, exista in economia romaneasca o multitudine de formule organizatorice care reflecta, pe de o parte, preocuparile conducerilor de intreprinderi pentru alinierea la cerintele economiei de piata, pe de alta parte, stadiul atins in insusirea conceptiei de marketing.
O astfel de constatare justifica si totodata amplifica necesitatea structurarii riguroase a intreprinderilor in concordanta cu cerintele organizarii stiintifice, capabile sa orienteze desfasurarea activitatilor economice pe baza conceptiei de marketing.
Practica intreprinderilor moderne demonstreaza ca realizarea unei conduceri eficiente nu este posibila fara asigurarea unei organizari stiintifice a activitatii. Aceasta presupune structurarea actiunilor desfasurate si repartizarea eforturilor la nivelul deferitelor structuri organizatorice in scopul obtinerii unei performante economice cat mai ridicate. Indeplinirea unei astfel de cerinte pare, la prima vedere, destul de usor de realizat. In realitate, aceasta este deosebit de dificila deoarece necesita o astfel de alocare a resurselor pe tipuri de activitati incat sa se asigure o concordanta deplina cu pregatirea si aptitudinile celor care urmeaza sa le execute.
In practica economica se utilizeaza o serie de instrumente specifice al caror element central il formeaza structura organizatorica, definita de ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, modul in care sunt plasate intr-o configuratie coerenta, precum si ansamblul relatiilor dintre ele.
Capitolul 2
S.C.
2.1. Obiectul de activitate si cadrul legal de functionare a firmei.
Firma S.C. "
S-a incheiat un Certificat constatator, emis in temeiul art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 359/2004, privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea persoanelor fizice, asociatiilor familiale si a persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, eliberat in baza declaratiei pe propria raspundere inregistrata sub nr. 29847 din 26/07/2002 , in care se atesta ca s-a inregistrat declaratia pe propria raspundere din care rezulta modificarile intervenite fata de declaratia tip depusa anterior si inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Ilfov sub numarul 29847/26/07/2002, cu privire la indeplinirea conditiilor de functionare, specifice pentru fiecare autoritate publica, pentru activitatile declarate, incadrate in codul CAEN la sediul social din Comuna Cioragarla, sat Ciorogarla, sos. Bucuresti, nr. 24, Judetul Ilfov.
A mai fost eliberat un Certificat Constatator , emis de catre Ministerul Justitiei, Oficiul Registrului Comertului Ilfov de pe langa Tribunalul Bucuresti, cu privire la indeplinirea conditiilor de functionare, specifice pentru fiecare autoritate publica, pentru activitatile declarate, incadrate in clasa CAEN: 5010, 5020, 5030 (anexa 2) .
Ca sa poate defini activitatea ce o va desfasura a trebuit sa se incheie un Act Constitutiv (anexa 3), autentificat, pentru a defini exact firma si a-si declara toate datele corespunzatoare activitatii firmei.
Societatea se constituie in baza prevederilor legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 126 - 127 din 17.11.1990, adnotata in concordanta cu ultimele modificari si completari aduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 32 - Publicata in Monitorul Oficial Romaniei nr. 133/27.06.1997 prin intocmirea actului constitutiv si solicitarea autorizarii judecatoresti de functionare si a dispozitiilor de publicare in Monitorul Oficial, inmatriculare in registrul comertului si inregistrare la administratia financiara de pe raza sediului social.
Compania a inceput printr-un parteneriat
cu
Jucand un rol important in dezvoltarea
Industriei Autovehiculelor turcesti,
Una dintre cele mai mari realizari ale
In 1983,
In 1989, o noua strategie de dezvoltare a
fost pusa in aplicare dupa ce toate actiunile companiei au fost achizitionate
de Çukorova Holding, in prezent cel mai mare conglomerat al Turciei.
Consecvent,
Continuand sa lucreze sub structura
Çukurova Holding, cu o cifra de afaceri anuala de 9.1 miliarde USD si active
totale in valoare de 19.5 miliarde USD, angajand 34.000 de oameni din 101
companii active in prezent in sectoarele: bancar, asigurari, telecomunicatii,
otel, textil, minerit, industria lemnului, chimiei, transportului si constructiilor.
Firma S.C. "
Denumirea societatii
este S.C. "
Actuala denumire a societatii este S.C. "
In toate documentele si publicatiile care
emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele
Administratorii societatii pot incheia contracte curente atat in tara cat si in strainatate, societatea va putea fi reprezentata si de un salariat, dar numai daca acesta, in afara ordinului de deplasare-delegatie, va prezenta tertului o imputernicire, semnata de administratorul societatii in care se vor arata strict operatiunile si actele pe care salariatul este mandatat sa le incheie.
Partile contractante, actionarii, sunt in numar de sase: KILIÇ SINAN, BULUT MUSTAFA, KARABEKMEZ MUSTAFA, KILIÇ ERHAN, KILIÇ HAKAN, KILIÇ RAFIK.
Prin atributiunile prevazute mai sus, salariatul societatii nu devine administrator, dar semnatura sa este opozabila societatii, in limita mandatului acordat.
Noul sediu al
societatii S.C. "
Adresa de contact
Sos. Bucuresti, nr. 24,
Sat. Ciorogarla, Com. Ciorogarla
jud. Ilfov, Romania
Telefon (+4) 021 350 36 71 / 77
Fax (+4) 021 350 36 78
E-mail :[email protected]
Cadrul legal consta in actele constatatoare ale firmei privind functionarea firmei si avizele constatatoare .
In primul rand s-a apelat la serviciul unui specialist pentru planul de amplasament si delimitare a bunului imobil, si s-au obtinut aceste documente, binenteles si cu acordul primariei.
Cadrul legal mai consta in aprobarea privind inregistrarea firmei la Registrul Comertului , in baza Certificatului de inmatriculare.
In urma documentatiei necesare si a examinarii, s-au eliberat actele necesate desfasurarii activitatii societatii, s-a realizat actul constitutiv al firmei.
Obiectul principal de activitate, este comert cu autovehicole ( Cod CAEN 501).
Activitatea principala este comert cu autovehicole: Cod CAEN 5010.
Societatea are urmatoerele obiective de activitate:
intretinerea si repararea autovehicolelor (fara reparatiile executate in intreprinderi organizate de tip industrial);
reparatii de autovehicole executate in unitati organizate de tip industrial;
comert cu piese si accesorii pentru autovehicole;
vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicole;
intermedieri in comertul cu combustibil, minerale si produse chimice pentru industrie;
intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii;
intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane;
Prin cele mentionate societatea va avea posibilitatea sa desfasoare orice activitate, nu si obligatie expresa.
Sediul social al societatii este in Romania - Jud. Ilfov, Comuna Ciorogarla, Sat Ciorogarla, sos. Bucuresti, nr. 24.
Sediul social al societatii se poate schimba la oricare alta adresa din Romania, conform prevederilor legale.
Societatea va putea infiinta birouri, reprezentante, agentii, sucursale, filiale, puncte de lucru sau oricare alt tip de fond de comert, in orice localitate din lume; in toate documentele si publicatiile ce emana de la sucursale, filiale sau fonduri de comert apartinand societatii, pe langa cele mentionate mai sus, denumirea va fi urmata de "Sucursala", "Filiala" si localitatea , cu adresa completa a sediului.
Societatea, prin grila administratiei,va pastra evidenta contabila generala, documentele si inscrisurile oficiale, precum si intreaga arhiva la sediul social, iar evidentele contabile partiale rezultate din activitatea birourilor, reprezentantelor, agentiilor, sucursalelor, filialelor si a altor fonduri de comert, la sediul acestora, prin grija administratorilor lor sau a directorilor si reprezentantilor.
2.2. Resursele firmei si cadrul organizatoric de desfacere a activitatii
Resursele firmei sunt : materiale, financiare si umane
Resursele materiale
Societatea S.C. "
Firma detine urmatoarele resurse materiale: terenul, unde este construit sediul firmei.
Cladirea are dotarile necesare, dar si moderne pentru confortul atat al clientilor, cat si al personalului firmei.
Cladirea in care este amenajat showroom-ul produselor, cladirea unde se produc produsele sau anumite ansamblari, schimburi sau reparatii ale pieselor si autovehicolelor si mai ales intretinerea lor.
Utilajele firmei .C. "
Utilajele sunt pe diferite categorii ale echipelor de lucru, fiindca munca este organizata pe echipe pentru a se putea corela eforturile depuse si rezultand produsul final.
In cadrul firmei nu mai este necesara o forta de munca masiva, deoarece s-au achizitionat aparate performante inlocuitoare a fortei umanede munca masive si astfel s-a investit in utilajele din dotare din prezent.
Utilajele din dotare sunt impartite pe echipele de lucru astfel: la asamblare, la verificare si testare, la control mecanic, la control tehnic si control al computerelor de bord al autovehicolelor, la verificarea sistemului de franare care sunt foarte importante (abs), la siguranta in momentul utilizarii sau conducerii autovehicolului (air bag), la protectia incarcaturii in anumite cazuri si tipuri de autovehicole.
Firma S.C.
Resursele financiare
Resursele concrete ale firmei S.C. "
Relatiile financiare si cele de credit sunt relatiile banesti care participa la formarea si schimbarea marimii capitalului, prin atragerea de noi surse sau prin instrainarea unora datorita unor obligatii in spiritul legii.
Relatiile pe care societatea comerciala S.C. "
Intre incasarile si platile societatii comerciale exista un echilibru financiar necesar desfasurarii normale a activitatii comerciale.
Importanta pentru firma este starea ei de lichiditate, definita prin capacitatea de a face fata platilor la termen sau a platilor neprevazute.
Sistemul de finantare
(fara garantie bancara)
Documente necesare pentru dosarul de credit
Contract de societate (in cazul in care firma are 2 sau mai multi actionari).
Scurt istoric al firmei.
Cod fiscal.
Certificat de inmatriculare
Statutul firmei.
Autentificarea (la notariat) a specimenelor de semnatura valabile in banca.
Scrisoare de referinta de la banca clientului (bonitate).
Balanta de verificare pe ultima luna.
Ultimele doua bilanturi contabile.
Lista parcului auto cu situatia fiecarei masini (copie Talon sau Carte de Identitate).
Scrisori de referinta sau contracte cu doi parteneri de afaceri.
Garantie
Perioada de garantie pentru produsele
sau 200.000 de kilometri
Resursele financiare sustin investitiile efectuate de societate, procesul de productie si prestatia de servicii, asigura salariile, sursele energetice, materiile prime si materiale astfel incat, incasarile obtinute din vanzarea rezultatului activitatii (produse sau servicii) sa inlocuiasca suma investita si sa asigure un profit, ambele capabile sa conditioneze reluarea procesului ciclic de productie - prestatie, cel putin pe aceeasi scara si, treptat sa constituie un fond de rezerva pentru dezvoltare si modernizare.
Resursele umane
Societatea S.C.
De asemenea si modul de comportare in cadrul firmei, colaborare intre compartimente, echipele comunica foarte bine si astfel sunt intr-o corelare continua si au numai de castigat de pe urma intelegerii personalului in cadrul firmei.
Societatea recruteaza personal, in prezent tinandu-se cont de faptul ca acesta trebuie sa detina cunostinte de specialitate, dar si insusiri psihice si morale deosebite si un nivel de cultura care sa ii permita adaptarea comportamentala la temperamentul si exigentele diverselor categorii de clienti.
Societatea are anumite cerintele de realizare a unei politici eficiente in acest domeniu cum ar fi:
Solidaritatea intregului personal;
Existenta unei atmosfere corespunzatoare de angajare si valorificare a potentialului fiecarui angajat;
Recunoasterea si motivarea personalului care obtine performante;
Simularea, la fiecare angajat, a dorintei de imbunatatire continua a propriei activitati;
Antrenarea in procesul decizional a celor ce dovedesc competenta profesionala.
Forta de vanzare a S.C.
Forta de vanzare stapaneste arta de a influenta cererea, de a forma gusturile cumparatorilor si de a promova pe piata noile produse oferite de producatori.
Personalul administrativ al societatii S.C.
Cadrul organizatoric
Societatea S.C.
Organizarea compartimentului de marketing, consta din alcatuirea unor colective de specialisti, care se vor preocupa de un pachet de probleme distincte de marketing si delimitarea atributiilor ce revin fiecarui colectiv.
Dimensiunile, componenta si atributiile fiecarui colectiv vor fi impuse in fiecare unitate economica de conditiile concrete: profilul activitatii si al pietii de desfacere, componenta personalului.
2.3. Oferta si amploarea activitatii
Oferta
Seria
Disponibile pe piata romaneasca sunt numai modelele echipate cu motoare EURO3, respectiv PRO 625, PRO 628, PRO 518.
Oferta firmei S.C.
Tabelul nr. 1 Oferta de produse a firmei S.C. |
Amploarea activitatii firmei
Firma S.C.
Certificatul 'British
National Type Approval'
In prezent topitoria
Topitoria
Componentele importante cum ar fi motoare, chiuloase, tamburi de frana au fost asimilate chiar de la infiintare in 1975.
Sistemul de calitate
De foarte multi ani,
Sistemul ISO 9001
Calitatea produselor
Calitatea produselor
Componente recunoscute international
Principalul obiectiv al
Dezvoltarea continua
este principiul de baza al
2.4. Clientii si concurentii firmei
Comunicarea cu clientii in cadrul societatii S.C.
Eventualele modificari pot fi comunicate
societatii S.C.
Clienti ai firmei S.C.
o SALUBRIS IASI , este o firma din Municipiul Iasi, unde sunt cca. 349.000 locuitori si cca. 50.000 de rezidenti flotanti, in special studenti. Este o firma care utilizeaza produse oferite de noi, are responsabilitatea de a colecta, transporta si depozita aceste deseuri, in exclusivitate, S.C. Salubris S.A. Iasi.
o S.C. BRAICAR Braila
Primarul Municipiului Braila, a actualizat serviciul regulat de transport public local de calatori asigurat de S.C.<BRAICAR> SA BRAILA cu vehicule destinate in mod special transportului public urban de persoane" ; primarul mai doreste extinderea depourilor de tramvaie la S.C.BRAICAR-S.A.; redimensionarea retelelor de distributie - S.C.BRAICAR-S.A.;
o Alti clienti :
Regia autonoma de transport Brasov
GRAND
BIFCO CONSULTING
S.C. COVEANU S,.R.L.
TRANSURB GALATI
Primariile diferitelor orase
s.c. gazela s.r.l.
s.c. minibus tour s.r.l
s.c. nicolas company s.r.l
s.c. riedler.s.r.l
tur cento trans
Concurenti ai S.C.
Strategii competitive pot fi abordate daca analiza situatiei concurentiale a societatii se face vis-á-vis de pozitia unui competitor direct.
Concurentii societatii S.C. "
Firmele concurente sunt urmatoarele : Man, Iveco, Scania.
Acesti concurenti sunt puternici, vin cu oferte atractive, incearca posibilitati de detasare fata de ceilalti competitori de pe piata.
Acesti concurenti au si
ei oferte la fel de impunatoare pe piata, asa incat vin la fel ca si firma S.C.
CONCLUZII
Perspective ale organizarii de marketing la S.C.
Echipa de conducere vrea sa satisfaca o unitate intre obiectivele propuse si orientarile firmei, sa creeze si sa mentina un mediu intern adecvat pentru implicarea totala a personalului pentru atingerea scopurilor/obiectivelor pe viitor.
Firma S.C.
Fabrica
Capacitatea de productie
Peste
50.000 de motoare Cummins au fost produse in punctele de lucru
Produsele
Firma S.C. "
Firma S.C.
Firma S.C.
Bibliografie:
Balaure Virgil (coordonator), Marketing, Biblioteca de Marketing, Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti , 2002
Florescu C. , Malcomete P.,
Florescu C., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, reevaluarii in teoria si practica marketingului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1997
IonaScu V., Popescu M., Economia comertului - Sinteze. Studii de caz. Aplicatii practice. Legislatie. , Editura Universitara, Bucuresti, 2003
Ionescu I. , IonaScu V., Popescu M. , Economia intreprinderii de turism si comert , Editura Uranus, Bucuresti, 2002
Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2002
Kotler Philip, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 2002
Patriche D., IonaScu V., Popescu M., Economia comertului , Editura Uranus, Bucuresti , 2002
Popescu M, InoaScu V. , Bazele comertului, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2004
|