Continutul planului de afaceri:
Afacerea
o Firma
o Domeniul de activitate
o Obiectivele
Piata
o Produsul/ serviciul
o Clientii
o Concurentii
o Segmentul de piata
Conducerea
o organizarea
o conducerea
o personalul
Finantele
o Venituri
o Cheltuierli
o Sursele si utilizarea fondurilor
o Previziuni financiare
Firma
Adyon SRL producatoare si distribuitoare de vin si achizitie struguri. Aceasta firma s-a infiintat in anul 1990. Capitalul este particular existand 1 actionar care are si functia de conducere. Firma are sediul in Municipiul Tulcea judetul Tulcea.
Afacerea propusa si domeniul de activitate
Pentru a reinvesti profitul din acesti ani de activitate se intentioneaza dezvoltarea firmei in domeniul productiei otetului respectiv cresterea capacitatilor de productie. Aprovizionarea cu materie prima se va realizeaza cu precadere de la producatorii particulari. Banii incasati in urma vanzarii vinului sunt de 1 050 000 000 lei. Pretul de vanzare va fi de 70 000/sticla 1l. Firma are 6 de angajati cu un salariu mediu de 3 500 000.
Se doreste largirea ofertei de produse cu o investitie minima. Investitia, in valoare de 0 mil lei va putea fi acoperita integral dupa primele doua luni de utilizare. Exista in productie deja 2 masini de realizare a produsului finit.
Ca o concluzie elementele existente sunt reprezentate de utilaje, personal salariat. Elementele care trebuie urmarite sunt reprezentate de achizitionarea a noi instrumente de inbuteliere.
Firma va functiona:
o in regim de productie - va produce vin.
Consideram ca afacerea are sansa de reusita deoarece exista deja o piata formata iar in ceea ce priveste amplasarea ei putem spune ca este intr-o zona cu foarte multe recolte de struguri si pe langa acestea mai detine si 30 hectare cu care-si poate asigura propria sursa de finantare cu struguri.
Exista perspective largi de dezvoltare a afacerii prin punerea in functiune a unor centre proprii de distributie.
Clientii
Avem aici mai multe tipuri de clienti:
A: Pentru activitatile de productie avem clienti care vor cumpara vinul en-gros pe baza unor contracte ferme.
B: Populatia din Judetul Tulcea
O parte din productia de vin va fi desfacuta en detail prin magazinul firmei.
Produsele / serviciile
Produsele principale care vor fi oferite sunt vinul si otetul de mere. Preturile practicate in present sunt:
45 000 kg de vin (en-gross)
70 000 kg de vin (ed- detail)
15 000 kg vin (en -gross)
25 000 kg vin (en detail)
Concurentii
Desi sunt destui concurenti firma s-a integrat bine pe aceasta piata deci nu are probleme de nici un fel cu atat mai mult cu cat are preturi acceptate de toti locuitorii orasului si nu numai.
Segmentul de piata
Firma este amplasata in Municipiul Tulcea, judetul Tulcea intr-o zona propice pentru cultivarea materiei prime necesare.
Conducerea
Firma va fi condusa de un asocit si un administrator. Asociatul va coordona intreaga activitate, va angaja si controla personalul, se va ocupa direct de problemele de productie, precum si de contractarea pentru aprovizionare si desfacere.
Administratorul va tine evidentele contabile si va veghea activitatea de achizitie si desfacere.
Personalul
Firma are 6 angajati cu un salariu mediu de 3 500 000. Rezulta cheltuieli salariale in valoare de 21 300 000 lei/luna.
Metode de previziune pe termen scurt
Se presupune ca are loc livrarea unei comenzi de vin Pinot Noir catre un magazin alimentar din Bucuresti avand urmatoarele ponderi in productia totala a firmei:
in prima luna 35%
in a doua luna 20%
in a treia luna 15 %
- in a patra luna 30%
Se stie ca in luna curenta magazinul Adyon emite o comanda in valoare de 300 milioane de lei iar in urmatoarele trei luni isi propune sa emita comenzi astfel: in prima luna are comenzi in valoare de 350 milioane de lei, in a doua in valoare de 375 milioane de lei iar in a treia de 425 milioane de lei.
In ultimele trei luni au fost emise comenzi in valoare de 280/250/200 milioane lei.
Mai departe vom determina:
a) valoarea totala a comenzilor in momentul in care acestea se epuizeaza
b) momentul in care se epuizeaza comenzile
c) valoarea comenzilor in luna a patra.
<Rezolvare>
Consideram:
I - intrari previzionate pentru perioada de la t la t+h
- matricea comenzilor din perioada t+h si t-g
V - vectorul spectral
Reguli de realizare a matricei comenzilor:
numarul coloanelor este egal cu numarul elementelor vectorului spectral
numarul liniilor este egal cu numarul sub-perioadelor pentru care se previzioneaza intrarile/iesirile de marfuri
pe prima linie se inregistreaza comenzile incepand cu luna t si continuand cu cele lansate in sub-perioadele precedente
pe prima coloana se inregistreaza comenzile ulterioare lunii t
elementele de pe prima linie si coloana sunt translatate pe diagonala spre dreapta
-vectorul spectral;
fie Mc matricea comenzilor:
t t-1 t-2 t-3
valoarea totala a comenzilor:
Mc*Vs=*=
Total=1804,5 milioane lei.
Deci incasarile previzionate incaseaza 1804,5 milioane lei.
Epuizarea comenzilor are loc in luna a 7-a.
Valoarea comenzilor in luna a 4-a este 366,25.
Metoda lanturilor Markov - utilizata pentru determinarea facilitatii comsumatorului fata de o marca
Piata de vinuri din
Adyon - Pinnot Noir 60%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 15%
Vinalcool - Feteaska Regala 25%
Coeficientii de fidelitate ai clientilor pentru cele trei intreprinderi sunt constanti de la o luna la alta, si au urmatorile valori:
Adyon - Pinnot Noir 50%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 55%
Vinalcool - Feteaska Regala 60%
Ceilalti se orienteaza spre alte produse astfel:
Produse |
Reorientari catre: |
||
Pinnot Noir |
Cabernet Sauvignion |
Feteaska Regala |
|
Pinnot Noir | |||
Cabernet Sauvignion | |||
Feteaska Regala |
Considerand constante probabilitatile de tranzactie vom determina evolutia in continuare a ponderii celor trei produse.
Vom reprezenta grafic in coordonate timp-probabilitate evolutia preferintelor pentru cele trei tipuri de vinuri si vom face analiza economica.
Obiectivele sunt stabilite prin intermediul a patru politici:
piata
produs
pret
promovare
Ipoteze:
numarul tipului de vin din clasa de vinuri este limitat;
de-a lungul unei perioade un consumator cumpara numai produsul unu tip;
timpul este o variabila discreta atunci cand se prognozeaza valorile viitoare 737j94h ale ponderilor pe piata ale unui produs;
probabilitatea trecerii de la o scara la alta se
considera a fi
<Rezolvare>
Consideram:
St = (0,60; 0,15; 0,25) - matricea starilor initiale
- matricea de trecere (probabilitatea de a trece de la t la t+1)
St+1 - starea previzionata pentru momentul t+1
Adyon - Pinnot Noir 42%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 19,75%
Vinalcool - Feteaska Regala 38,25%
Adyon - Pinnot Noir 38,4%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 20,98%
Vinalcool - Feteaska Regala 40,612%
Adyon - Pinnot Noir 37,68%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 21,36%
Vinalcool - Feteaska Regala 40,095%
Adyon - Pinnot Noir 37,53%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 21,49%
Vinalcool - Feteaska Regala 40,96%
Adyon - Pinnot Noir 37,507%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 21,55%
Vinalcool - Feteaska Regala 40,94%
Adyon - Pinnot Noir 37,501%
Videlmar - Cabernet Sauvignion 21,57%
Vinalcool - Feteaska Regala 40,925%
Datele le putem sintetiza in
luna1 |
luna 2 |
luna 3 |
luna 4 |
luna 5 |
luna 6 |
|
Adyon - Pinnot Noir | ||||||
Videlmar - Cabernet Sauvignion | ||||||
Vinalcool - Feteaska Regala |
Din care rezulta
Analiza economica:
Din grafic reiese o usoara descrestere a preferintelor clientilor pentru vinul Pinnot Noir, o mentinere a nivelului preferintelor clientilor pentru vinurile Videlmar - Cabernet Sauvignion si Vinalcool - Feteaska Regala.
Metoda Lisajului Exponential (nivelarii exponentiale/ metoda lui Brown)- metoda de previziune ce utilizeaza date istorice ale unei firme si previziuni ale acestor date istorice pe baza unui model matematic ce are la baza relatia lui Brown.
Analizand situatia vanzarilor de vin pe 4 trimestre s-au constatat urmatoarele:
Intervalul analizat |
Vanzari efective |
Trim I | |
Trim II | |
Trim III | |
Trim IV |
Se mai stie ca nivelul previzionat al vanzarilor pe trimestrul I al anului 2001 a avut valoarea de 60 mil lei pentru α=0,3 si α=0,7.
Vom determina previziunea pentru trimestrul I a anului 2002 in ipotezele α=0,3 si α=0,7 cu scopul luarii unor decizii .
Metodologie de lucru:
se culeg si se ordoneaza datele;
se formuleaza ipotezele de lucru;
se fixeaza momentul analizei
se prezinta intervalul de analiza
se aplica modelul in cauza;
rezultatele obtinute sunt analizate, reprezentate graphic, interpretate si se formuleaza concluzii de unde reies deciziile.
<Rezolvare>
ipoteza: consideram momentul analizei t
Formula ce se va aplica este urmatoarea:
-> .
Unde : = previziunea la momentul t pentru momentul t+1
= previziunea la momentul t-1 pentru momentul t
x t= nivelul desfacerilor la momentul t
a =coeficient de ajustare , a
vom determina previziunile la mometele t-3, t-2, t-1:
=0,3*66.5+60(1-0,3)=80.65
=0,3*45,2+80,65(1-0,3)=94,21
=0,3*90,3+94,21 (1-0,3)=93,037
=0,3*79,666+93,037(1-0,3)=89,0257
II. a
=0,7*66.5+60(1-0,7)=64,55
=0,7*45,2+64,55(1-0,7)=51.005
=0,7*90,3+ 51.005(1-0,7)=78,5115
=0,7*79,666+ 78,5115(1-0,7)=79,31965
In urma aplicarii formulei se obtine, pentru valorile minime si maxime ale coeficientului de ajustare urmatorul tabel:
Intervalul analizat |
Vanzari efective |
Valoarea previzionata (αmin=0,3) |
Valoarea previzionata (αmax=0,7) |
Trim I 2001 | |||
Trim II 2001 | |||
Trim III 2001 | |||
Trim IV 2001 | |||
Trim I 2002 |
Se observa ca media vanzarilor efective este : 70.4165 milioane lei.
Graficul vanzarilor se prezinta astfel :
Conform graficului nivelului vanzarilor de vin se observa ca nivelul vanzarilor pe trimestrul 1 al anului 2002 se preconizeaza sa depaseasca media vanzarilor din anul curent.
Metoda coeficientilor de elasticitate - estimarea cererii pentru produse
Evolutia desfacerilor totale de produse ale societatii comerciale sunt date in tabelul de mai jos in valori absolute:
Indicatori | ||||
Desfaceri totale | ||||
Desfaceri de alte tipuri de produse |
Sa se determine:
a) Elasticitatea vanzarilor de produse ale firmei Adyon in raport cu desfacerile totale.
b) Se preconizeaza ca in anul 2002 sa aiba loc o crestere de 15 % a volumului total al desfacerilor. Se doreste determinarea volumului desfacerilor roduselor firmei Adyon pentru anul 2002.
c) Stiind ca in anul 2000 pretul mediu la vinul produs de Adyon a fost de 100 mil lei iar ca urmare a reducerii pretului la unele tipuri de bauturi pretul mediu a scazut la 75 mil lei sa se determine elasticitatea cererii pentru vinul produs de Adyon in raport cu pretul mediu.
<Rezolvare>
Utilizam urmatoarele notatii:
V t =vanzari totale (x)
V f =vanzari produse Adyon (y)
ey/x =elasticitatea vanzarilor de produse Tridelta in raport cu vanzarile totale
Formula de calcul a elasticitatii : ey/x =
a) Elasticitatea vanzarilor pentru produse Adyon in raport cu vanzarile totale se va calcula ca medie aritmetica a elasticitatilor calculate pe perioadele 1998-1999, 1999-2000 si 2000-2001 astfel:
La o crestere a desfacerilor totale cu 1% are loc o crestere cu 1,08% a desfacerilor altor produse Adyon.
b) Volumul desfacerilor pentru anul 2002 se determina dupa formula :
Vf 2002 = Vf 2001 (1+Emed )
Unde: = 0.15
Emed= 1,08
Deci Vf 2002 = 245(1+ 1,08*0,15) = 284,69 mil lei
Cresterea cu 15 % a vanzarilor totale induce o crestere valorii vanzarilor produselor Adyon la nivelul de 284,69 mil lei
c)
p 1999 = 100 mil lei
p 2000 = 75 mil lei
e vf/p = -1,025 -> sensibilitatea vinzarilor fata de pret este invers proportionala : cresterea pretului cu 1% induce o scadere a vanzarilor cu 1,025%.
Simularea evolutiei structurii unor indicatori economici cu ajutorul metodei arborilor decizionali
Se cere sa se simuleze evolutia indicatorului profit pe un orizont de timp de 5 ani, cunoscand urmatoarele :
Dimensiunea cheluielilor depinde de cheltuielile cu materii prime cheltuielile de productie.
Cantitatea de vin vanduta depinde de calitatea vinului si de productivitatea muncii.
Calitatea vinului depinde de calitatea materiei prime si de seriozitatea fortei de munca.
Se mai cunosc urmatoarele date :
a) La momentul initial coeficientii de structura au fost :a b g = 0,3 iar nivelul indicatorului I a fost de 1500 mil lei.
b) Pentru orizontul de previziune t [1,5] coeficientii de structura evolueaza astfel:
1: a este o variabila aleatoare distribuita uniform in intervalul [0,6 0,7]; Valorile anterioare au fost 0,6 0,7 si 0,8.
2: b este constant = 0,5
3: g evolueaza dupa functia g = 0,7 + 0,03* t
a avut in anii precedenti urmatoarea evolutie : 0,2 0,3 0,6
c) Ca urmarea a investitiilor facute, se preconizeaza sa avem o crestere cu 15% a productivitatii muncii in anul 5 .
Arborele decizional asociat este prezentat mai jos:
a)
I1 = a*I = 0,8*1500 = 1200
I2 = (1-a)*I = (1-0,8)1500=300
I11 = b*I1 = 0,5*1200=600
I12 = (1-b)I1= 600
I111 = *I11 = 0,3*600=180
I112 = (1- )*I11 = 0,7*600=420
I21 = g*I2 = 0,7*300=210
I22 = (1-g)*I2 = 0,3*300=90
b) Se determinã indicatorii de structurã pentru cei cinci ani :
Determinãm indicatorul g :
g evolueaza dupa functia g = 0,7 + 0,03* t
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
2. Determinãm indicatorul a :
- a este o variabila aleatoare distribuita uniform in intervalul [0,6 0,7]. Pentru a valorile anterioare au fost 0,6; 0,7 si 0,8. Vom calcula:
a1 = 0,6 + ( 0,7 - 0,6 ) * 0,6 =0,66
a2 = 0,6 + ( 0,7 - 0,6 ) * 0,7 =0,67
a3 = 0,6 + ( 0,7 - 0,6 ) * 0,8 =0,68
Pentru urmatoarele 2 perioade vom folosi valorile 0,6 si 0,7 (pentru ca diferenta 0,7-0,6=0,1 ca si intre termenii sirului 0,6 0,7 0,8)
a4 = 0,6 + ( 0,7 - 0,6 ) * 0,6 = 0,66
a5 = 0,6 + ( 0,7 - 0,6 ) * 0,7 = 0,67
3. Determinãm indicatorul :
Pentru , pana in anul 5 ne dorim ca acesta sa ajunga la nivelul 0,6 adica calitatea productiei sa fie influentata in proportie de 60% de calitatea materiilor prime.
Vom cauta o functie liniara astfel incata t = a + b * t.
Pentru t = 0 : 0,3 = a
Pentru t = 5: 0,6 = 0,3 + b* 5 b=0.06 deci t = 0,3 + 0,06 * t iar valorile pe urmatorii 5 ani sunt:
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
Putem sintetiza datele in tabelul urmator:
Indicator/ani |
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
a |
0,66 |
0,67 |
0,68 |
0,66 |
0,67 |
|
β |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
0,5 |
γ |
0,7 | |||||
Σ |
0,3 |
Din ipoteza se mai stie ca se va mari productivitatea muncii in anul 5 cu 15%, adica pentru anul 5 I12 = 600*1,15= 690 mil lei.
Dar I12 = (1-b)*I1 I1=1380 mil lei
Dar I1 = a* I I =1725 mil lei
Concluzie : Profitul peste 5 ani se estimeazã la suma de 1725 mil lei.
Cash Flow
Luna 1 |
Luna 2 (5%) |
Luna 3 (10%) |
Luna 4 (10%) |
Luna 5 (10%) |
Luna 6 (5%) |
Luna 7 (5%) |
Luna 8 (5%) |
Luna 9 (15%) |
Luna 10 (10%) |
Luna 11 (10%) |
Luna 12 (10%) |
|
1. Numerar la inceputul perioadei | ||||||||||||
2. Intrari de numerar | ||||||||||||
- din vanzari | ||||||||||||
- pe numerar | ||||||||||||
- pe credit | ||||||||||||
- din credite | ||||||||||||
- intrari de numerar din TVA | ||||||||||||
- alte intrari de numerar | ||||||||||||
Total instrumente de numerar (1+2) | ||||||||||||
3. Iesiri de numerar | ||||||||||||
- cheltuieli directe | ||||||||||||
1. cheltuieli materiale | ||||||||||||
- pe numerar | ||||||||||||
- pe credit | ||||||||||||
2. cheltuieli cu manopera directa | ||||||||||||
Tota cheltuieli directe (1+2) | ||||||||||||
- cheltuieli indirecte | ||||||||||||
1. chirii | ||||||||||||
2. utilitati |
| |||||||||||
3. desfacere transport | ||||||||||||
4. reparatii/ intretinere | ||||||||||||
5. cheltuieli administrative gorspodaresti | ||||||||||||
6. salarii personale administrative | ||||||||||||
7. reclama | ||||||||||||
8. asigurari(fara tva) | ||||||||||||
9. rata de rambursare credit(fara tva) | ||||||||||||
10. cheltuieli cu dobanzi | ||||||||||||
11. alte cheltuieli | ||||||||||||
12. TVA iesiri | ||||||||||||
Total cheltuieli indirecte (1+.+12) | ||||||||||||
| ||||||||||||
II. cheltuieli investitionale | ||||||||||||
III. diferenta de TVA | ||||||||||||
IV. investitii de capital | ||||||||||||
V. Impozitul pe profit | ||||||||||||
Total iesiri de numerar | ||||||||||||
Surplus - diferenta de numerar |
Analizand planul Cash Flow se observa o crestere a incasarilor rezultate in urma investitiior realizate.
Pe ansamblu se observa o crestere considerabila a profitului.
Metoda exploziilor sumarizate - determinarea necesarului de angajati.
In aceasta firma se produc trei tipuri de produse: vin, bere, otet.
Structura realizarii fiecarui tip de produs este urmatoarea:
Struguri (d)
Societatea primeste 2 comenzi de forma:
Produs |
A |
B |
C |
d |
e |
f |
g |
h |
i |
j |
Cantitate |
35 |
25 |
30 |
15 |
8 |
8 |
10 |
15 |
3 |
17 |
Consumul unitar pe componente este redat in matricea de mai jos:
produs |
Preparare |
Imbuteliere |
Etichetare |
Ambalare |
A |
10 |
7 |
3 |
2 |
B |
7 |
2 |
2 |
1 |
C |
9 |
5 |
3 |
2 |
d |
0 |
0 |
0 |
2 |
e |
0 |
0 |
0 |
0 |
f |
0 |
0 |
0 |
3 |
g |
0 |
0 |
0 |
0.5 |
h |
0 |
0 |
0 |
0.2 |
i |
0 |
0 |
0 |
1 |
j |
0 |
0 |
0 |
1 |
Se mai cunoaste ca timpul de pregatire - incheiere este de:
20% din timpul total de prelucrare pentru operatia de preparare
5% pentru opeartia de imbuteliere
3% pentru operatia de etichetare
2% pentru operatia de ambalare
Regimul de lucru este de 5 zile pe saptamana si 21zile concediu pe an.
a) Sa se determine necesarul de componente si subansamble ce pot asigura productia in flux.
Prin MES (metoda exploziilor sumarizate) necesarul cautat se determina dupa formula:
.
E = matricea unitate
M = matricea data de arborescenta
M:
A |
B |
C |
d |
e |
f |
g |
h |
i |
j |
|
A | ||||||||||
B | ||||||||||
C | ||||||||||
d | ||||||||||
e | ||||||||||
f | ||||||||||
g | ||||||||||
h | ||||||||||
i | ||||||||||
j |
=>
MES= | ||||||||||
Q=MES*SC | |
Pentru toate comenzile productia totala este:
Q=2*Q
b) Sa se determine necesarul de muncitori direct productivi pe sectiile de baza ale societatii cunoscand consumul unitar de manopera pe fiecare componenta.
Matricea diagonala a produsului de realizat este MDP:
Matricea care defineste consumurile specifice pe componente este MC:
MDP*MC= | ||||
Total: |
Numar necesar de angajati pentru o comanda:
Pentru preparare: 795*1.2=954 ore/comanda
954*2=1908 ore/2 comenzi
Pentru imbuteliere: 445*1.05=467.25 ore/comanda
467.25 *2= 934.5 ore/2 comenzi
Pentru etichetare: 245*1.03= 252.35 ore/comanda
252.35*2= 504.7 ore/2 comenzi
Pentru ambalare: 220*1.02=224.4 ore/comanda
224.4*2= 448.8 ore/2 comenzi
Din 365 zile ale anului ,eliminand zilele de concediu, sarbatorile legale si weekendurile raman doar 234 zile lucratoare pe an deci 58.5 zile lucratoare pe trimestru.
58.5 zile * 8 ore/zi => 468 ore lucratoare pe trimestru
Manopera:
Pentru preparare: 1908:468=
Pentru imbuteliere: 934.5:468=
Pentru etichetare: 504.7:468=
Pentru ambalare: 448.8:468= 1
Numarul total de muncitori de care as avea nevoie trimestrial pentru a satisface cele 2 comenzi =4.1+2+1.1+1~=8.1 muncitori productivi.
|