Politici DE MARKETING - teste grila

Politici DE MARKETING

T____ 1. Politica de produs reprezinta conditia care o adopta firma producatoare sau comerciala privitor la dimensiuniile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei activitati.
_F___ 2. Instrumentele juridice de protectie sunt marcile de fabrica, de comert si de servicii, brevetele de
inventie, modelele de utilitate, denumire de origine.
T____ 3. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau, determinate de substanta materiala a acestora, precum si utilitatea lor functionala (forma, volum, continut, greutate, colorit).
_T___ 4. Printre elementele ce fac parte din componentele acorporale se regasesc numele si marca, pretul, instructiunile de utilizare.
_T___ 5. In functie de faza ciclului de viata al produsului, produsele se impart in doua categorii: produse existente si produse noi.
_T___ 6. Pentru a asigura echilibrul activitatiilor si restabilirea in timp portofoliul de produse trebuie sa fie variat.
_F___ 7. Conceptele care alcatuiesc marimea gamei sunt lungimea si latimea gamei.
T____ 8. Marimea gamei determina cresterea vanzarilor dar este invers generatoare de costuri.
_F___ 9. Produsele eliminate din gama sortimentala a firmei sunt fie produse mature, fi produse in faza de decline.
_T___ 10. Planificarea produsului reprezinta activitatea de selectare si introducere in programul de fabricatie si export a produselor noi.
F____ 11. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordinate : largimea gamei, profunzimeagamei, latimea gamei.
_T___ 12. O inovatie este o modificare esentiala adusa unui produs, perceput ca fiind nou de catre eventualul utilizator.
_T___ 13. Inainte de lansarea unui produs pe piata externa, acesta este supus unor operatii de testare si verificare.
_T___ 14. Din punct de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt : strategia diferentierii produsului si strategiia segmentarii pietei.
_T___ 15. Testarea de acceptibilitate este o activitate de marketing.
_F___ 16. Technicile prin care se realizeaza testarea de acceptibilitate sunt doar vanzariile de proba, demonstratiile de functionare si expunerea in expozitii.
_F___ 17. Leasingul este o forma de testare tehnica.
_T___ 18. O politica de prêt adecvata determina succesul de piata al marfurilor.
F____ 19. Caracteristicile unei strategii de preturi se refera doar la nivelul si accesibilitatea preturilor si la diversitatea lor.
_F___ 20. Preturile rezultate din acorduri sunt denumite uneori preturi conjucturale.
_F___ 21. Preturile de accord sunt practicate de mai multe firme renumite intr-un cartel care urmaresc o politica de pret comuna.
_F___ 22. Preturile interne sunt de regula cu 80% mai mari decat preturile de tranzitie, fara a exista criterii fixe de stabilire a diferentei.
_T___ 23. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt si ele diferite de cele de tranzitie, fiind in general mai mari.
T____ 24. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la prdusele de lux..

_F___ 25. Pretul trebuie sa permitta realizarea unui profit invers proportional cu investitiile facute.

__T__ 26. In anumite cazuri posibilitate unui prêt de reclama este considerat ca un act de concurenta neloiala fiind restrictionate prin acte normative.
_T___ 27. Un articol este vandut la doua sau mai multe preturi diferite, in functie de client, versiunea produsului, loc si timp.
_F___ 28. Principala conditie care trebuie indeplinita pentru a se aplica un prêt discriminatoriu este aceea ca piata sa fie omogena.
_T___ 29. Pietele unde se realizeaza tranzactii importante de vanzare cumparare ale anumitor marfuri se numesc piete caracteristice (reprezentative sau de referinta).
_T___ 30. Piata produsului reprezinta o sectiune a pietei globala in care se manifesta si se realizeaza oferta si cererea pentru un anumit produs
_F___ 31. O linie de produse semnifica un grup eterogen de produse sub aspectul materiei prime sau a tehnologiei de fabricatie.
_T___ 32. Promovarea unei game de produse poate fi considerat un obiectiv ce se poate cere la stabilirea pretului.
_F___ 33. Strategia de produs, mai mult decat cea de prêt , distributie sau promovare, trebuie sa se caracterizeze prin elasticitate, constituinduse intr-un instrument eficient de adaptare a firmei la exigentele extreme de dinamice ale pietei.
__T__ 34. Bunurile de noutate nu suporta nici o standardizare.
F____ 35. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta int 929b12j r-o mare diversitate, servind mai ales la producerea de bunuri de consum.
_T___ 36. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele si serviciile de aceeasi natura sau care raspund aceleiasi nevoi de consum.
_F___ 37. Prin asortament trebuie sa se intelege de fapt o colectie de produse.
_F___ 38. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de maturitate.
_T___ 39. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin.
_T___ 40. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea.
_T___ 41. Testele de piata se numesc si vanzari experimentale.
__T__ 42. Pretul unui produs afecteaza programul de marketing al unei intreprinderi.
_F___ 43. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumitaperioada.
_T___ 44. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor.
T____ 45. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca pot fi gasite solutii de reducere a cheltuielilor de munca si a materialelor.
_T___ 46. Adesea difrentierea produselor este absenta si vanzatorul nu are un control efectiv asupra pretului de vanzare. In aceste situatii precum si atunci cand cumparatorii si vanzatorii sunt perfect informati asupra preturilor si conditiilor pietei, metoda de determinare a preturilor recomandabila este alinierea preturilor la cele stabilite de competitia existenta.
_F___ 47. Pretul peste nivelul concurentei si al pietei nu este folosit atunci cand produsul are proprietati unice.
_F___ 48. Politica de pret reprezinta adaptarea sistemului de formare a pretului la difieritele imprejurari impuse de oferirea produsului pe piata, cerintele clientilor si competitia existenta. In marketing politica de
pret face parte din politica preturilor.
_T___ 49. Pretul traditional este o forma a politicii pretului psihologic.
_F___ 50. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.
_T___ 51. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum.

_F___ 52. Bunurile si serviciile industriale se clasifica in familii comerciale, tinand cont de aceleasi criterii ca si la bunurile si serviciile de consum.
__A__ 53. Conceptul de imagine a produsului, semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul utilizatorilor.
_A___ 54. Segmentarea unei piete inseamna decuparea pietei potentiale totale a unui produs sau a unui serviciu, intr-un oarecare numar de subansamble, pe cat posibil de eterogene, cu scopul de a permite unei intreprinderi sa-si adapteze mai bine politica sa de marketing la fiecare din aceste subansamble sau la unele dintre acestea.
_A___ 55. Pentru ca segmentarea sa fie utila, trebuie ca segmentele carora ea se adreseaza sa se poata preta in practica la tratamente distincte din partea intreprinderii. Aceasta presupune mai intai ca ele sa fie cat mai numeroase si ca fiecare dintre ele sa aiba o marime cat mai mare.
_A___ 56. Mixul de marketing reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei firme doar in etapa pentru care a fost elaborat, fara a dobandi caracter de permanenta in timp.
_F___ 57. Strategiile de marketing reprezinta modalitatile concrete de punere in aplicare a unei anumite tactici de marketing.
_A___ 58. Orice solutie tehnico-productiva de creatie, proiectare si producere a unui produs trebuie sa corespunda solutiilor de marketing care rezulta din analiza si cunoasterea cererii consumatorilor.
_A___ 59. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta int 929b12j r-o mare diversitate, servind mai ales la producerea de bunuri de consum.
_A___ 60. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de crestere.
_A___ 61. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin.
_A___ 62. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea.
__F__ 63. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.
_A___ 64. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum.
_F___ 65. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de productie pe o anumita perioada.
Multiple Choice
_B___ 66. Face parte din activitatile complemente ale politicii de produs:
a. stabilirea pretului produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la
produsul finit
_A___ 67. Totalitatea operatinunilor prin care firma producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta:
a. activitatea de modelare a produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. activitatea de inovatie
__E__ 68. Componentele ce definesc un produs in optica marketingului pot fi grupate in :
a. componente corporale d. imaginea produsului
b. componente acorporale e. toate
c. comunicatiile privitoare la produs
__B__ 69. In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul, o fabrica ce produce penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice, se intelege o modalitate de diversificare:
a. verticala b. orizontala c. laterala

_A___ 70. In ce faza a ciclului de viata al produsului se recomandata a fi aplicata politica innoirii gamei de produse:
a. in faza de maturitate b. in faza de decline c. in faza de crestere
_C___ 71. Procesul elaborarii unei noi idei (produs, servicii nu cuprinde una din urmatoarele secvente:
a. determinarea corecta a problemei
b. culegerea de informatii si documentare
c. stabilirea ipotezelor si obiectivelor
__A__ 72. Din punct de vedere al scopului urmarit, strategiile de produs se impart in 3 categorii.Strategiile care urmaresc in primul rand scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea acestora cu
altele noi se numesc:
a. strategii de crestere b. strategii de reflectie c. strategii de mentinere
_B___ 73. Procesul de creativitate poate fi imaginat ca o succesiune de 4 etape principale, care este ordinea lor corecta:
a. intuire, pregatire, incubare, evaluare
b. pregatire, incubare, intuire, evaluare
c. evaluare, intuire, pregatire, incubare
_A___ 74. Largimea gamei de produs este data de:
a. numarul de linii de produse ce o compun
b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse
c. numarul produselor tuturor liniilor
_A___ 75. Daca se stie ca o firma are 3 linii de produse care alcatuiesc gama sa de produse se stie:
a. lungimea gamei de produse
b. profunzimea gamei de produse
c. largimea gamei de produse
_B___ 76. Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate in urmatoarele ansambluri:
a. activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare, activitatea de promovare
b. activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala a
produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse
c. activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata de
produsele vechi, alcatuirea gamei de produse
_C___ 77. Cea mai utilizata modalitate de asigurare legala a unei marfi este:
a. brevetarea inventiei b. desenele industriale c. inregistrarea marcii
_B___ 78. Politica de produs se imparte in functie de scopul urmarit in 3 categorii:
a. strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare a produsului
b. strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie
c. strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale diferentierii produsului
_A___ 79. Politica diversificarii gamei de productie poate fi efectuata pe:
a. verticala, orizontala, laterala b. orizontala, diagonala, laterala c. latime, lungime, adancime
B____ 80. S.C. FARMEC CLUJ fabrica 20 de sortimente de parfumuri.Aceasta varietate sortimentala a gamei de parfumuri este data de:
a. largimea gamei b. profunzimea gamei c. lungimea gamei
_C___ 81. Idea realizarii unui nou produs se poate ivi din directiile urmatoare:
a. intreprindere, concurenta, consumatori
b. consumatori, creatori de noutati, presa
c. presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati

_C___ 82. Care sunt cele 3 tipuri de inovatii:
a. variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice
b. inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare
c. variante ale produselor existente , inovatii dinamice, inovatii revolutionare

_A___ 83. In elaborarea unei iedi noi sunt regasite secvente.Care este secventa cu numarul 3?
a. prelucrarea informatiilor
b. alegerea de informatii si documentare
c. sintetizarea concluziilor si generarea de idei

__B__ 84. Testarea tehnica se realizeaza in:
a. targuri si expozitii
b. laboratoare de cercetare
c. demonstratii de functionare

_A___ 85. Pentru lansarea pe piata a unui nou produs sunt necesare rezolvarea urmatoarelor probleme:
a. stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor
de distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs, alegerea
modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare
b. tabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie, alegerea
modalitatilor de comercializare
c. stabilirea perioadei de lansare pe piata , fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor
de distributie

_D___ 86. Nu face parte din activitatile componente ale politicii de produs:
a. activitatea de inovatie c. atitudinea fata de produsele vechi
b. activitatea de modelare a produsului d. stabilirea pretului de pornire

_A___ 87. Profunzimea gamei de produse este data de:
a. numarul de produse distincte pe care le c. numarul produselor tuturor liniilor
contine o linie de produse
b. numarul de linii de produse ce compun d. numarul toatal de produse din firma
o gama de produse

__A__ 88. Despre gama de produse a firmei S.C. GEROM S.A.-Buzau, care are 7 linii de fabricatie fata de cea a firmei S.C.ROTI AUTO -Dragasani ce dispune de 2 linii de fabricatie se poate afirma ca:
a. este mai larga c. este mai adanca
b. este mai profunda d. este mai lunga

_C___ 89. Numarul produselor tuturor liniilor reprezinta:
a. largimea gamei c. lungimea gamei
b. profunzimea gamei d. latimea gamei

__B__ 90. Faptul ca o fabric ace produce azotat de amoniu va produce si ingrasaminte complexe reprezinta:
a. o diversificare orizontala a gamei sale c. o diversificare laterala a gamei sale de
de produse produse
b. o diversificare verticala a gamei sale d. o diversificare in profunzime a gamei
de produse sale de produse

_D__ 91. Exista 3 tipuri de inovatii.Una din variantele de mai jos nu este tip de inovatie:
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii excentrice

_A___ 92. Inovatii care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii rapide

_B___ 93. Ce inovatii conduc la produse cu totul noi, inexistente mai inainte:
a. inovatii dinamice c. inovatii excentrice
b. inovatii revolutionare d. nici un raspus corect

_A___ 94. Privite din punctul de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt:
a. strategia diferentierii produsului si c. strategia diferentierii produsului si strategia segmentarii pietei strategia alinierii produsului la cerintele pietei
b. strategia adaptarii produsului si d. nici un raspuns corect strategia segmentarii pietei

_B___ 95. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:
a. piata potentiala c. potentialul pietei
b. piata efectiva d. toate varinatele

__B__ 96. Cota de piata nu reprezinta:
a. marimea relative a capacitatii pietei c. ponderea ce revine firmei din piata
unei firme globala
b. capacitatea potentiala a pietei d. o cuantificare fie sub forma de
coefficient, fie in procente

_D___ 97. Marimea cotei de piata a unei firme depinde:
a. de potentialul uman, material si c. volumul total al vanzarilor firmei din
financiar al acesteia volumul total al vanzarilor pietei de referinta
b. de intensitatea concurentei ce se d. toate la un loc
manifesta pe piata globala

_A___ 98. Pentru marfurile de prima necesitate pe masura cresterii veniturilor cererea pentru aceste produse:
a. scade c. se mentine la acelasi nivel
b. creste d. creste cu mult mai mult decat la
marfurile de lux

_B___ 99. Pentru marfurile de lux pe masura cresterii venituilor ponderea lor in cheltuieli:
a. scade nelimitat c. se mentine la acelasi nivel indiferent
de venituri
b. creste nelimitat d. scade cu mult mai mult decat la
marfurile de prima necesitate

__C__ 100. Ciclului de viata al unei marfi ii corespund mai multe etape.Etapa a 3-a o reprezinta:
a. cresterea sau dezvoltarea c. maturitatea
b. declinul d. lansarea pe piata

_C___ 101. Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta importanta majora:
a. pentru firmele producatoare
b. pentru firmele distribuitoare
c. atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare
d. doar pentru firmele producatoare de produse de prima necesitate

_C___ 102. Politica de pret in marketing urmareste:
a. consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea de
profit
b. realizarea unei competitivitati ridicate , acoperirea cheltuielilor de
productie,recuperarea investitiilor, realizarea de profit
c. realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea
cheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit

A 103. Printre obiectivele politicii de pret se numara si:
a. patrunderea extensive pe piata
b. politica de dumping
c. patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor internediari a unor
conditii de plata dezavantajoase

B 104. Cele mai cunoscute tipuri de preturi negociate sunt:
a. preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie
b. preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa
c. preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord

A 105. La articolele de prima necesitate se constata o cerere de tip:
a. rigida
b. elastica
c. foarte elastica

C 106. Bursa de marfuri este o piata de tip:
a. oligopol
b. monopol
c. "piata perfecta"

A 107. Pretul ce are ca scop maximizarea profitului pe piata unde cumparatorul controleaza toate sursele
ofertei sau unde cumparatorul nu este informat (sau produsele oferite sunt rare) este un pret de tip:
a. monopol
b. optim
c. oligopol

C 108. Preturile utilizate in cazul produselor unice, adica pentru care nu exista criterii de comparare se
numesc:
a. preturi psihologice
b. preturi obisnuite
c. preturi de sondare

A 109. Pretul obisnuit se intalneste la:
a. tigari
b. calculatoare
c. autoturisme

A 110. Strategiile de fixare a pretului in momentul lansarii unor noi produse sunt:
a. strategia pretului inalt, strategia pretului coborat
b. strategia pretului aliniat la lider, strategia pretului coborat
c. strategia pretului inalt, strategia pretului obisnuit

B 111. Printre criteriile de evaluare a unei politici de pret se enumera si:
a. reducerea pretului
b. realizarea beneficiului propus
c. analiza strategiei de piata

__B__ 112. Preturile care sunt practicate de mai multe firme reunite ce urmaresc o politica de pret comuna se numesc:
a. preturi de acord c. preturi de lista
b. preturi de cartel d. preturi de licitatie

C 113. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:
a. bunurile de prima necesitate
b. bunurile de necesitate medie
c. bunurile de lux
d. bunurile de unica folosinta

A 114. Pretul cel mai reprezentativ pentru orientarea firmei in stabilirea propriului pret este:
a. pretul de tranzactie c. pretul de bursa
b. pretul de licitatie d. preturi de cartel

_C___ 115. Sunt denumite si cotatii:
a. preturile negociate c. preturile de bursa
b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie

_C___ 116. In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor reprezinta:
a. politica pretului coborat c. politica de dumping
b. pret psihologic d. pret de cartel

__B__ 117. In cazul produselor unice sunt utilizate de obicei:
a. pretul psihologic c. pretul magic
b. pretul de sondare d. pretul rotund

_C___ 118. Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor intervenite intre tarile exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cafeaua si cositorul) se
numesc:
a. preturi de cartel c. preturi de acord
b. preturi de intelegere d. preturi de lista

_D___ 119. Nu este obiectiv al politicii de pret:
a. apararea in fata ofensivei concurentei c. patrunderea cu produsele sale intr-o
anumita retea de distributie
b. patrunderea extensiva pe piata d. cresterea nivelului calitativ al
produselor

_A___ 120. Fixarea pretului in momentul lansarii se refera de fapt la situatia existenta in cazul produselor noi. In aceasta situatie ce strategii poate utiliza o firma:
a. strategia pretului inalt
b. strategia pretului psihologic
c. strategia pretului mediu

_B___ 121. Un pret care se termina cu unul sau mai multe zerouri se numeste:
a. pret magic c. pret obisnuit
b. pret rotund d. pret de sondare

_B___ 122. In exemplul expunerii pe o toneta alaturat portocale in 2 lazi cu preturi diferite, dar de aceeasi
calitate constatandu-se ca primele care se vand sunt portocalele cu prêt mai mare, deoarece la un prêt
mai ridicat este asociata de catre cumparatori ideea unei calitati superioare este folosit:
a. pretul magic
b. pretul psihologic
c. pretul rotund

_A___ 123. Cererea slab elastica sau rigida se constata:
a. la articolele de prima necesitate
b. la bunurile de mare lux
c. la produsele neesentiale existentei

_D___ 124. La care din produsele urmatoare cererea este mai elastica:
a. paine c. ziare
b. cafea d. autoturism

A____125. Pe piata mondiala pretul optim se situeaza teoretic:
a. la intersectia curbelor cererii si ofertei
b. la intersectia curbelor cererii si venitului
c. la intersectia curbelor venitului si ofertei

__C__ 126. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt:
a. diferite de cele de tranzactie c. diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mari
b. aceleasi cu preturile de tranzactie d. diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mici

__D__ 127. Pretul:
a. poate suplini unele eforturi c. realizeaza legaturi stranse cu produsul promotionale
b. este element al mixului de marketing d. toate raspunsurile corecte

__B__ 128. Rezultatul unei activitati de tip design, respectiv acea combinatie armonioasa de culoare, desene, si simboluri utilizate pentru a distinge o marca dintre diferitele marci aplicate produselor similare se numeste:
a. marcare c. ambalaj fizic
b. ambalaj d. container

_A___ 129. Ambalajul fizic inseamna:
a. forma containerului in care este pus c. mijlocul de transport al produsului
produsul si materialul din care este catre punctele de vanzare
realizat
b. cutia de cadou d. desenul de pe cutie

_D___ 130. Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii ambalajului fizic?
a. natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe piata, conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone
b. implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare in unitatile de desfacere
c. deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare
d. criteriile comerciale de clasificare a produselor

_B___ 131. Ambalajul a devenit obiectul unor activitati cu deosebita creativitate si competitivitate din mai multe motive, exclusiv:
a. noile tehnologii c. noile materiale
b. capriciile conducerii intreprinderii care d. diferitele inovatii
realizeaza produsul

_D___ 132. Cand se ajunge la stadiul de a proiecta ambalajul unui produs nu trebuie sa se tina seama de:
a. solutiile utilizate de firmele concurente c. conditiile de depozitare
b. cerintele concrete de transport d. conditiile climei la locul de productie

__C__ 133. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Conceptia si succesul final al proiectarii
ambalajului unui produs.
a. constituie un efort creator de inalta c. depind de solutionarea anterioara a complexitate problemelor de fond ale plasarii pe piata a produsului
b. nu depind de echipa care realizeaza d. depind de pozitionarea corecta a ambalajul produsului

__A__ 134. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a. pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare este necesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai multe domenii
b. nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor
c. nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului
d. ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial

_C___ 135. Care din urmatoarele categorii de specialisti nu este necesar sa fie implicati in proiectarea
ambalajelor?
a. economisti c. medici
b. sociologi - psihologi d. experti in domeniul comunicatiilor de masa

A 136. Proiectarea ambalajul si a modului de marcare a unui produs:
a. trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa lansarea pe piata
b. nu ridica probleme deosebite
c. nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii
d. nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului

_D___ 137. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?Ambalajul si marcarea
a. trebuie corectate periodic
b. trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei
c. trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii
d. se realizeaza intuitiv

_B___ 138. Problemele pe care le pune o proiectare si o marcare eficienta a produsului:
a. sunt rezolvate de matematicieni
b. nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele comercializarii
c. trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor
d. trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor

_C___ 139. Pentru a obtine solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea, orice
responsabil cu astfel de probleme trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte, intre care nu se include:
a. modul de folosire a proiectului de c. calitatea produselor ambalaj
b. momentul cand se recurge la d. modalitatile de marcare posibile proiectarea ambalajului

_B___ 140. Care dintre urmatorele afirmatii nu este corecta?
a. evaluarea rezultatelor proiectarii se face de obicei prin analize periodice ale volumului desfacerilor
b. proiectarea ambalajului se realizeaza de catre o singura persoana
c. evaluarea rezultatelor proiectarii se face prin cercetari ale pietei
d. cercetarile de piata trebuie sa aiba in vedere modificarile manifestate de diferite segmente in motivatia de cumparare

__C__ 141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Responsabilul cu problemele proiectarii
ambalajului.
a. trebuie sa apeleze la un grup de c. trebuie sa inteleaga foarte bine ca
specialisti modul in care se va desfasura intreg
programul de proiectare a ambalajului
depinde de diversele aspecte concrete
pe care le implica
b. controleaza direct in foarte mica d. nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii se
masura mprocesul concret de va orienta programul de proiectare sau
proiectare caror situatii concrete de pe piata
trebuie sa le gaseasca rezolvare

B___ 142. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica
b. proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ce urmeaza sa fie ambalat
c. in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul de consumatori caruia i se adreseaza in general produsul
d. proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar de relatiile cu furnizorii

C___ 143. Cate etape de baza sunt in procesul de proiectare a ambalajului?
a. 5 c. 10
b. 7 d. 15

D____ 144. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului?
a. orientarea si evaluarea c. directiile de proiectare
b. platforma de marketing d. stabilirea cotei de piata

C____ 145. Ce este platforma de marketing?
a. o situatie c. un document
b. un proces d. nici una din cele de mai sus

D____ 146. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Colectivul de proiectanti
a. trebuie sa cunoasca cerintele c. trebuie sa aiba in vedere reclama
produsului facuta produsului
b. trebuie sa inteleaga cerintele d. nu trebuie sa tina cont de concluziile
produsului eventualelor evaluari si critici facute
ambalajelor folosite in prezent

D____ 147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor de care dispune intreprinderea
b. chiar si fara o deplina cunoasterea a posibilitatilor si probabilitatilor specifice pietei se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului
c. cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai ales in cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in esenta foarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi cafeaua, tigarile, berea, etc.
d. cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitate caruia i se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial la orientarea elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului

_A___ 148. In etapa definirii platformei de marketing:
a. se realizeaza un document care rezuma directia in care trebuie orientate eforturile de proiectare a ambalajului pentru a obtine pe piata efectele scontate
b. se fac cercetari in vederea anteproiectului
c. se stabilesc directiile de proiectare
d. se valideaza proiectul

__D__ 149. In etapa stabilirii platformei de marketing nu:
a. se defineste sfera de cuprindere a publicului caruia se va adresa ambalajul
b. se stabilesc obiectivele programului d. se fac cercetari in vedere anteproiectului
c. se stabilesc criteriile functie de care va fi apreciat proiectul ambalajului

_C___ 150. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma de marketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se va orienta colectivul de proiectare
b. pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia mici dar importante decizii creatoare
c. diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt reprezentari geometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii
d. chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare simbolurile, indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa influenteze pozitiv consumatorul

_C___ 151. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea elementelor ambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le imbine coerent intr-un intreg armonios
b. alegerea simbolurilor corecte constituie procesul "mistic" al proiectarii deoarece proiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie sa aiba anumite semnificatii
c. nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului
d. ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de care consumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai putin constient decat s-ar putea crede

_C___ 152. Aprobarea interna si prezentarea in fata consiliului presupune:
a. cercetari in vederea anteproiectului
b. activitate de creatie d. validarea proiectului
c. supunerea lucrarii unor aprecieri critice si aprobarii unei comisii speciale

A____ 153. Mentionati afirmatia incorecta: Consiliul menit sa aprobe proiectul de ambalaj.
a. este comus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei, reclama, estetica industriala si productie si medici
b. se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei
c. se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele puse pe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului
d. in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare, pentru a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentru calitatea proiectului

_C___ 154. In etapa activitatii de creatie:
a. nu se traduce in practica platforma de c. se lucreaza nenumarate schite si
marketing in schite si machete combinatii intre acestea, aceste
incercari ducand chiar pana la sute de variante
b. se stabilesc directiile de proiectare d. se pastreaza absolut toate variantele aparute, pentru a fi folosite in
proiectarea ambalajului

_A___ 155. In etapa examinarii de catre consiliu:
a. schitele alese se prezinta in fata c. intodeauna se gaseste un singur proiect
consiliului, care le analizeaza pe baza care sa fie evident superior, si alegerea
criteriilor stabilite in platforma de si
marketing recomandarile finale pot fi facute imediat
b. nu se reduce numarul de variante de d. se stabileste platforma de marketing
proiecte de ambalaj

_B___ 156. Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta?
a. in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare a perspectivelor desfaceriilor evaluate anterior
b. ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii de marketing
c. practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul conducatorului intreprinderii
d. problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele mai puternice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de care va fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere

_D___ 157. O parte a procesului de validare a proiectului nu o constituie:
a. conturarea profilului personalitatii c. verificarea proiectelor in ceea ce
fiecarui proiect priveste vizibilitatea pe care o ofera
b. modul in care proiectul de ambalaj d. stabilirea directiilor de proiectare
pledeaza pentru calitate

_A___ 158. In etapa definitivarii proiectului:
a. se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a le valorifica mai bine pe cele pozitive
b. proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre aprobare clientului
c. proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite utilizarea a diferite materiale de de ambalare
d. proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele si dimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective

__A__ 159. Grupele principale de materiale si forme de ambalaje sunt:
a. lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla si cele tipizate ale societatilor de transport
b. cutiile de carton si pungile de hartie
c. lazile de metal si sticlele
d. sacii de plastic si lazile de carton

_C___ 160. Cele mai frecvent utilizate si mai bine acceptate ambalaje sunt:
a. ambalajele de metal c. ambalajele din materialele transparente
si cele plastice cu pulverizatoare
b. ambalajele de sticla d. ambalajele de hartie

B___ 161. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta. Care? : In etapa controlului productiei.
a. seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se asigura ca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de consiliu
b. proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile, cernelurile, si metodele de tiparire
c. modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul in care vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelor trebuie, de asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit
d. seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv de productie

_C___ 162. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi marci functiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in ce mai complexe si mai variate
b. in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a atrage atentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor
c. in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama, de publicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca tocmai ambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita produsul si de a atrage publicul cumparator in favoarea lui
d. marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii produsului respectiv

_D___ 163. Care dintre urmatoarele propozitii este corecta?
a. ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor
b. la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot al tuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor
c. ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul
d. promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa

__A__ 164. Alegeti afirmatia corecta:
a. ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de tentat sa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul si nici marca nu mai sunt o noutate pe piata
b. in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi , ambalajul nu poate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate sub aceeasi marca
c. nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in rafturile magazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate
d. daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut la utilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie promotionala eficienta

_D___ 165. Realizarea ambalajului cu scopul cresterii eficientei marcii:
a. nu necesita in nici un caz o reproiectare totala
b. se alcatuieste unui proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi
c. nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si aceleasi subtilitati ca orice nou proiect de ambalaj
d. presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei anumite portiuni a ambalajului vechi

_C___ 166. Cate tipuri de situatii in care reproiectarea ambalajului constituie o solutie a problemei in cresterea eficientei marcii?
a. 3 c. 6
b. 7 d. 8

B 167. In care din urmatoarele situatii nu constituie o solutie a cresterii eficientei marcii reproiectarea
ambalajului?
a. penetrarea pe noi piete c. cand s-au adus schimbari in conceptia
constructiva sau tehnologica a produsului
conferindu-i noi caracteristici sau
revizuindu-le dupa o noua reteta care
prezinta o importanta deosebita pentru consumatori
b. cand ambalajul unor produse realizate d. cand cercetarile asupra pietei stabilesc
de concurenta este foarte diferit ca forma concreta a ambalajului
influenteaza defavorabil volumul
desfacerilor la produsul respectiv

_A___ 168. Firmele folosesc marcarea unui produs pentru:
a. a stimula vanzarea acestuia c. a determina corect preturile
b. a crea canalele de distributie optime d. a clasifica corect produsele oferite

_D___ 169. Care din urmatoarele nu este varianta de utilizare a marcilor?
a. marca exclusiva pentru produse c. marca fabricii
b. marca prin care se simbolizeaza d. marca canalului de distributie
deopotriva produsul si fabrica

D____ 170. Ce nu este marca?
a. o forma grafica c. compusa de obicei din cuvantul sau
cuvintele ce vor fi folosite pentru marcare
b. un simbol proiectat cu mare grija d. codul de bare al produsului

D___ 171. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?
a. marca nu trebuie proiectat astfel incat c. marca nu trebuie sa comunice
sa impresioneze, deoarece a-ti aminti caracteristicile si calitatile produsului,
de marca nu inseamna de fapt si a-ti precum si numele organizatiei
aminti deprodusUl repsectiv economice care il produce sau il pune in vanzare
b. marca nu trebuie proiectata cu grija d. marca familiei de produse si a fabricii
se foloseste ani la randul indiferent de
modificarile in modelul si in conceptia
produselor, de asimilarea unor noi forme
ale produselor, de reproiectarea
ilustratiilor pe ambalaje sau de
modificarile in culorile folosite la
realizarea ambalajului

C___ 172. Alegeti afirmatia incorecta:
a. marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea constituie combinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau fabrica respectiva in diverse magazine sau pe strada
b. forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta denumirea de marca
c. odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a produselor sau a producatorului
d. rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective

_A___ 173. In cazul marcii exclusive pentru produse,
a. nu trebuie sa se tina seama de durata c. daca este vorba de marci lansate
de timp in care o astfel de marca ar anterior care insa nu ajuta la realizarea
putea fi unei valorificari corespunzatoare
pastrata potentialului produsului, nu trebuie
studiata imaginea pe care o sugereaza
pentru a stabili slabiciunile ei si
etapele prin care trebuie sa se treaca
pentru a o imbunatatii, sau o aduce la
nivel satisfacator

b. trebuie sa se verifice daca produsul d. daca este vorba de o marca recenta nu
poate fi marcat numai prin propriul sau trebuie sa se tina seama si de
nume pe baza personalitatii cheltuielile pe
functionalitatii si a reputatiei lui care le implica lansarea alteia in locul ei

__C__ 174. In situatia utilizarii marcii exclusive pentru produs, este mult mai avantajos sa:
a. se lanseze pe piata produse care nu au c. se extinda familia produselor existente
nici un fel de inrudire cu cele realizate adoptand un proiect de ambalaj care
in intrun fel oarecare sa semene cu cele
trecut ale produselor anterior lansate si prin
care sa se foloseasca o marca
cunoscuta mai mult
b. se suplimenteze substantial cheltuielile d. se angajeze personal suplimentar
cu promovarea

_D___ 175. In situatia utilizarii marcii pentru produs si pentru fabrica,

a. nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca produsului va crea un efect mai avantajos
b. nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea ce I se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-l cumpara are o calitate satisfacatoare
c. daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care lanseaza pe piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse de inalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand noua marca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate pentru care este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca ceea ce
cumpara este satisfacator
d. trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care I se poate crea

_A___ 176. In situatia utlizarii marcii exclusive de fabrica:

a. trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe care organizatia economica respectiva le poate marca astfel
b. nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza o crestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia, inclusiv asimilarea de noi produse , consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu alte firme
c. ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu alte intreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot produce modificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale marci, adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar neadecvate pentru gamele respective de produse
d. in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicarea automata a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare mai ales daca intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largi diversitati de produse

_D___ 177. Metoda de stabilire a pretului "cost total + adaos":

a. efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in determinarea preturilor
b. se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal
c. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor
d. reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal cu costul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala exprimand beneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs

D___ 178. Analiza pragului de rentabilitate:
a. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor
b. presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de productie
c. se bazeaza pe conceptul de venit marginal
d. poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in vederea acoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta poate fi vanduta

C___ 179. Formula folosita pentru determinarea pragului de rentabilitate este:
a. Pr = costuri fixe totale/pret unitar de c. Pr = costuri fixe totale pret unitar de
vanzare vanzare -cost variabil unitar)
b. Pr = costuri variabile/pret mediu de d. Pr = pret unitar de vanzare/costuri
vanzare totale

B___ 180. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Analiza pragului de rentabilitate
a. este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei
b. precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv
c. este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs
d. nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in gama sortimentala

C ___ 181. Analiza pragului de rentabilitate nu se foloeseste pentru:
a. stabilirea alternativelor de preturi c. pentru a determina cantitatea dintr-un
produs care se va vinde efectiv la un anumit pret
b. analiza riscului d. proiectarea beneficiilor

D____ 182. Analiza pragului de rentabilitate este recomandata in:
a. cazul fluctuatiei de costuri c. cazul schimbarilor in gama
sortimentala
b. domeniul proiectarii gamei de preturi d. determinarea cantitatii efective care va
posibile pentru un produs nou fi vanduta realmente, fara a fi nevoie
sa se estimeze cererea

A___ 183. Analiza marginala este folosita:
a. in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa isi diferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale
b. pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un anumit pret
c. pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs nou
d. pentru a prognoza riscul

B____ 184. Pentru un vanzator in conditii de concurenta monopolista, curba cererii:
a. stagneaza c. este indreptata in sus
b. este indreptata in jos d. stagneaza si apoi este indreptata in sus

A _____ 185. Analiza marginala se bazeaza pe conceptele:
a. venit mediu si marginal si cost mediu c. pret mediu si cost mediu si marginal
b. venit mediu si cost mediu d. pret mediu si marginal si cost mediu si
marginal
C____ 186. Venitul marginal este:
a. pretul mediu raportat la venitul mediu c. incasarea obtinuta din vanzarea unei
unitati aditionale sau marginale de produs
b. venitul mediu raportat la costul mediu d. incasarea obtinuta din vanzarea produselor

D____ 187. Venitul marginal:
a. este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs
b. este venitul mediu plus o unitate
c. este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute
d. arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale

_D___ 188. Productia unei firme va continua atata timp cat:
a. venitul marginal este mai mic decat costul marginal
b. costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. venitul marginal este egal cu costul marginal
d. venitul marginal este mai mare decat costul marginal

_A___ 189. Atunci cand numarul de unitati vandut creste, venitul marginal generat de unitatile aditionale
vandute:
a. scade progresiv c. stagneaza
b. creste progresiv d. intai creste si apoi scade progresiv

_B___ 190. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii:
a. presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie
b. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit
segmenbtarii cumparatorilor
c. presupune orientarea preturilor in functie de concurenta
d. necesita op analiza a pragului de rentabilitate

_C___ 191. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca poti gasite solutii de:
a. crestere a cheltuielilor de munca c. reducere a cheltuielilor de munca si cu
materialele
b. crestere a cheltuielilor cu materialele d. crestere a cheltuielilor de munca si cu
materialele

_A___ 192. Strategia pretului inalt este recomandabila:
a. daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs
b. pentru a orienta preturile in functie de concurenta
c. in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie
d. daca se doreste determinarea venitului marginal

_B___ 193. In cazul orientarii preturilor dupa competitie, se pot folosi mai multe variante de actiune. Intre acesta nu se include:
a. alinierea la preturile concurentei c. stabilirea pretului peste nivelul
concurentei
b. determinarea preturilor in legatura cu d. stabilirea preturilor sub nivelul
segmentele cererii concurentei

_D___ 194. Alinierea la preturile concurentei este practicata:
a. pe piata pe care nu exista o c. atunci cand se urmareste determinarea
competitivitate ridicata preturilor in legatura cu segmentele cererii
b. pentru a stabili venitul marginal necesar d. in cadrul stabilirii preturilor in functie
de concurenta

A __ 195. Alinierea preturilor la concurenta nu se foloseste atunci cand:
a. cumparatorii sunt perfect informati c. vanzatorul are un control efectiv
asupra preturilor asupra pretului de vanzare
b. cumparatorii au informatii precise si d. se doreste stabilirea pretului in functie
corecte asupra conditiilor pietei de concurenta

_D__ 196. Alinierea la preturile concurentei nu se foloseste pentru determinarea pretului:
a. produselor agricole c. produselor necolorate si nevopsite din industria textila
b. pieselor de schimb pentru autovehicule d. produselor colorate si vopsite din industria textila

_C___ 197. Metoda determinarii pretului cu cateva puncte sub nivelul concurentei nu se aplica:
a. in comertul cu amanuntul c. in comertul de gros
b. in cazul general al marilor magazine d. in cazul general al magazinelor cu
care opereaza cu un rabat mai scazut preturi reduse

_D___ 198. Metoda determinarii pretului sub nivelul concurentei cu cateva puncte nu se foloseste atunci cand:
a. este necesara eliminarea unor servicii, c. producatorii trebuie sa se lupte cu
cum ar fi vanzarea cu plata in rate concurenta sau pentru a patrunde pe noi piete
b. produsele au cerere elastica, foarte d. cererea este inelastica si insensibila la
sensibila la pret mdoficarile pretului

_D___ 199. Pretul peste nivelul pietei si al concurentei nu se foloseste atunci cand:
a. produsul are proprietati unice c. vanzarea se bucura de o inalta reputatie
b. produsul are proprietati distincte d. produsul nu se diferentiaza

__A__ 200. Alternativele preturilor de baza:
a. numarul lor depinde de amploarea c. contribuie la determinarea cantitatii de
gamei de produse in care produse anticipata a fi vaduta pe piata
intreprinderea poate fi competitiva
b. nu se poate efectua cu ajutorul schemei d. numarul lor depinde de gradul existent
de determinare a diferitelor preturi de de elasticitate in functie de pret
baza

_C___ 201. In determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine, una din urmatoarele estimari ale acestei cereri nu poate fi facuta:
a. optimista c. reala
b. plauzibila d. pesimista

_C___ 202. Nu este categorie a bunurilor si serviciilor industriale:
a. bunuri de echipament principal c. bunuri de folosinta indelungata
b. furnituri de consum si intretinere d. materii prime

_A___ 203. Asortimentul de marfuri nu se clasifica in:
a. colectia senzitiva c. colectia sezoniera
b. colectia selectiva d. colectia de baza

_D___ 204. Un asortiment se caracterizeaza in general, prin trei dimensiuni. Nu constituie o dimensiune
de caracterizare a asortamentului:
a. largimea c. coerenta
b. profunzimea d. orientarea

B 205.

Distributie prin Pretul obtinut Cheltuieli suportate de producator
de producator De distributie De promovare
A) Sistem propriu 42 4.500.000 720.000
B) Sistem propriu +
intermediari
40 2.900.000 570.000
C) Intermediari 35 600.000 390.000

Cunoscand ca firma urmeaza sa comercializeze 800.000 de bucati din produs si ca pretul unitar de
productie al acesteia este de 32 de lei ,sa se determine cea mai buna varianta de distributie.
a.
b.
c.
sistem propriu
sistem propriu + intermediari
intermediari

B____ 206. Se dau urmatoarele date:
-100.000 cheltuieli fixe
-50.000 cheltuieli variate
-Pret unitar 5000
-Profit 100.000
Se se determine cantitatea ce trebuie comercializata pentru a obtine acest profit.
a. 45 bucati
b. 50 bucati
c. 55 bucati

B____207. In cazul in care coeficientul elasticitatii cererii in raport de pret este egal cu 1,determinati cu cat ar fi
necesar sa se modifice pretul (%) pentru o crestere a cererii cu 20 %.
a. scad cu 15 %
b. cresc cu 5 %
c. scad cu 20 %

A ____ 208. In cazul in care pretul unui bun creste de la 125 u.m. la 375 u.m. ,iar oferta sporeste de la 250 de buc.
la 500 buc. sa se determine valoarea coeficientului elasticitatii ofertei.
a. 0.5
b. 1
c. 0.8

B___ 209. Cand pretul unui bun scade cu 10 % ,iar cererea creste cu 25 % sa se calculeze coeficientul de
elasticitate a cererii.
a. 1
b. 2.5
c. 2

A ___ 210. Dependenta cererii si ofertei din bunul "A" in raport cu pretul unitar al acestuia se exprima prin functiile CA=50-2pA si 0A=20+pA .Sa se stabileasca pretul pA.
a. 10
b. 15
c. 8

__B__ 211. Costul reprezinta in To % din incasari.In T1 , acestea cresc cu 10 % iar profitul se
dubleaza.Care este evolutia costului total ?

a. scade cu 10 % in perioada a 2-a.
b. scade cu 12.5 % in perioada a 2-a.
c. creste cu 5 % in perioada a 2-a

_C___ 212. Care va fi cota de piata a firmei A ,producatoare si distribuitoare de camioane ,stiind ca ea a vandut in anul 2004 pe piata tarii "Z" 2455 buc. ,iar in aceeasi perioada volumul total al vanzarilor de
camioane in tara "Z" a fost de 24000 buc.

a. 12%
b. 10%
c. 10.23 %

A____ 213. Care va fi cota relativa de piata a intreprinderii A ,stiind ca vanzarile acesteia in 2004 au fost de 50 miliarde lei ,in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 35 miliarde lei ?

a. 1.43
b. 1.50
c. 1.20

_B___ 214. La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. si un cost variabil mediu de 5000 u.m., volumul productiei la care profitul total al firmei este egal cu zero este:

a. 300 u.m.
b. 200 u.m.
c. 150 u.m.

_C___ 215. De ce aspecte nu trebuie sa se tina cont cand se doreste obtinerea de solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea:

a. cum trebuie folosit proiectul de ambalaj c. cat va costa proiectarea produsului nou
b. cand se recurge la proiectarea ambalajului d. care pot fi modalitatile de marcare

D ___ 216. Programul de proiectare a ambalajului depinde de:

a. particularitatile tipului de produs ce c. relatiile firmei cu furnizori sai
urmeaza sa fie ambalat
b. caracterul intreprinderii producatoare si d. toate caracteristicile enuntate
resursele sale

_A___ 217. In proiectarea ambalajului trebuie sa se tina seama de:
a. aspectele caracteristice produselor c. specificul canalelor de distributie
similare realizate de firmele concurente
b. tipul de produs ce urmeaza a fi ambalat d. toate aceste caracteristici

_C___ 218. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului:
a. platforma de marketing c. testele de piata
b. activitatea de creatie d. validarea proiectului

____ 219. Pe baza caror criterii Consiliul examineaza proiectele ambalajului alese:
a. criterii subiective c. criterii obiective
b. criteri stabilite in platforma de marketing d. criterii estetice

_D___ 220. In etapa a 7-a privind examinarea de catre Consiliu a variantelor de proiectare ale ambalajului alese, numarul de variante se reduce de obicei la:

a. 3 sau 4 c. 4
b. 2 d. 2 sau 3

_A___ 221. Etapa imediat premergatoare celei de validare a proiectului de ambalaj este:
a. examinarea de catre Consiliu c. definitivarea proiectului
b. controlul productiei d. activitatea de creatie

_B___ 222. Cate grupe principale de materiale si forme de ambalaje continua sa fie utilizate:
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6

_D___223. Care din urmatoarele tipuri de ambalaje se folosesc din ce in ce mai putin pe piata:
a. ambalajele din carton c. ambalajele din lemn
b. ambalajele transparente din plastic d. ambalajele de metal

_A___ 224. Care este ultima etapa in proiectarea ambalajului:
a. controlul productiei c. definitivarea proiectului
b. platforma de marketing d. validarea proiectului

_D___ 225. Ce caracteristici tehnice trebuie sa verifice seful de proiect:
a. rezistenta culorilor c. fidelitatea reprezentarii grafice
b. tipurile de cerneluri folosite d. rezistenta culorilor si fidelitatea
reprezentarii grafice

__C__ 226. Cand este necesara proiectarea ambalajului:
a. in vederea asigurarii unei anumite c. a si b
eficiente a marcii
b. cand se doreste cresterea eficientei marcii d. nici a, nici b

_B___ 227. Cine aduce marca sub ochii intermediarilor si cumparatorilor:
a. pretul c. continutul
b. ambalajul d. distributia

_C___ 228. Care din urmatoarele constituie o situatie a cresterii efcientei marcii prin reproiectarea ambalajului:
a. cand ambalajul unor produse realizate de c. penetrarea pe noi piete
concurenta este foarte diferit
b. cand firma are fonduri pentru d. cand ambalajul da rezultate bune pe piata
reproiectarea ambalajului

_C___ 229. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii legat de reproiectarea ambalajului:
a. cand sunt revolutionate materialele din c. cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca
care se executa ambalajul forma concreta a ambalajului influenteaza
favorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv
b. cand se doreste penetrarea pe noi piete d. cand ambalajul unor produse realizate de
concurenta este foarte asemanator

_C___ 230. In care din urmatoarele situatii reproiectarea ambalajului nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii:
a. cand ambalajul unor produse realizate de c. cand ambalajul da rezultate bune pe piata
concurenta este foarte asemanator
b. cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca d. cand sunt revolutionate materialele din
forma concreta a ambalajului influenteaza care se executa ambalajul
defavorabil volumul desfacerilor la
produsul respectiv

_A___ 231. Marca reprezinta:
a. o componenta acorporala a produsului c. o componenta corporala a produsului
b. o componenta a mediului cultural d. o componenta a micromediului

_B___ 232. Cine are rolul de a permite identificarea produsului sau a fabricii:
a. ambalajul c. produsul
b. marca d. service-ul post-vanzare

_C___ 233. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:
a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile in
modelul si in conceptia produselor
b. cat mai putin timp posibil d. de obicei mai putin de 5 ani, dupa care
trebuie schimbata

_B___ 234. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta:
a. o faza de analiza in determinarea c. o forma de promovare
preturilor
b. o strategie de pret d. nici un raspuns nu este corect

_A___ 235. In ceea ce priveste metoda cost total +adaos, acest adaos variaza:
a. de la produs la produs c. la comerciantul cu amanuntul, cat si la cel
cu ridicata
b. la sortimentele de produse care se vand d. toate variantele sunt corecte
mai lent, fata de cele care se vand imediat

_A___ 236. Poate fi considerata o perfectionare a metodei cost total+ adaos:
a. urmarirea costului total repartizat pe c. urmarirea costului total repartizat pe
unitatile de productie cu ajutorul unitatile de productie cu ajutorul
costurilor marginale veniturilor medii
b. urmarirea costului total repartizat pe d. metoda cost toal +adaos nu a fost
unitatile de productie cu ajutorul perfectionata
veniturilor marginale

_A___ 237. Costul marginal este:
a. costul aditional rezultat din producerea c. costul rezultat din vanzarea unui produs
unei unitati aditionale
b. costul mediu raportat la venitul mediu d. costul mediu rezultat din cumpararea unei
unitati aditionale de produs

_B___ 238. Ce metoda de stabilire a preturilor specifice este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs si in general, pentru stabilirea alternativelor de preturi pentru investitii, prognoza productiei, analiza riscului:
a. analiza marginala c. preturile orientate dupa competitie
b. analiza pragului de rentabilitate d. nici o metoda din cele enuntate

_B___ 239. Cand vanzarea produselor are loc in magazinele de specialitate pentru articolele de specialitate, la moda se foloseste de obicei urmatoarea strategie:
a. strategia preturilor de penetrare c. strategia pretului sub nivelul concurentei
b. strategia pretului peste nivelul concurentei d. alinierea la preturile concurentei

_A___ 240. Determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine se poate face dupa formula preluata din:
a. analiza PERT c. analiza BCG
b. analiza SWOT d. analiza bayesiana

_C___ 241. Considerand (cauza optimista),
(cauza plauzibila), (cauza pesimista), volumul vanzarilor
calculat dupa formula preluata din analiza PERT este egal cu:
a.
c.
b.
d.

_C___242. Care din urmatoarele afrimatii este adevarata:
a. rabaturile fac parte din politica pretului c. rabaturile pot fi incadrate in politica
unic fata de aceea a preturilor variabile pretului unic fata de aceea a preturilor
variabile, daca sunt oferite in conditii
egale tuturor clientilor asemanatori
b. rabaturile nu fac niciodata parte din d. doar rabaturile pentru cantitatile
politica pretului unic fata de aceea a cumparate fac parte din politica pretului
preturilor variabile unic fata de aceea a preturilor variabile

C____ 243. In ce tip de politica a preturilor, in cazul produselor supuse fluctuatiilor cererii se practica, uneori, o intelegere intre producatori si comercianti, prin care primii se obliga sa asigure o compensatie daca vor reduce pretul intr-o perioada de timp stabilit:
a. rabaturile pentru activitatile promotionale c. politica garantiilor fata de declinul pretului
b. politica pretului unic fata de aceea a d. politica reducerii temporare a pretului la preturilor variabile unele articole pentru atragerea clientelei

_D___ 244. Nu este element al mixului de marketing:
a. produsul c. pretul
b. plasamentul d. piata

_A___ 245. Inovatiile care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt:
a. variante ale produselor existente c. inovatiile revolutionare
b. inovatiile dinamice d. inovatiile rapide

____ 246. Pentru ca, o segmentare a unei piete sa fie utila, trebuie ca ea sa satisfaca doua conditii de baza acestea sunt:
a. pertinenta si eterogenitatea c. eterogenitatea si operationalitatea
b. pertinenta si operationalitatea d. maturitatea si pertinenta

_A___ 247. ........ urmareste verificarea produselor sub raportul componentelor sale calitative, al destinatiilor pentru care este realizat si apreciera conditiilor cele mai favorabile necesare introducerii
lui pe piata.
a. testarea c. conceperea
b. validarea d. trierea

_C___ 248. Reproiectarea ambalajului nu constituie o solutie in cresterea eficientei marcii in urmatoarea situatie:
a. cand ambalajul unor produse realizate c. cand se distribuie produsul pe aceleasi
de concurenta este foarte asemanator piete
b. cand se doreste integrarea produsului d. cand sunt revolutionate materialele din
caruia ii este destinat ambalajul intr-o care se executa ambalajul
anumita familie de ambalaje, respectiv
de produse

_C___ 249. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:
a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile in
modelul si in conceptia produselor
b. de obicei mai putin de 5 ani, majoritatea d. de-a lungul intregului ciclu de viata al
produselor au o vechime de sub 5 ani firmei

_A___ 250. Pretul la locul de productie reprezinta:
a. o decizie referitoare la politica preturilor c. o etapa in determinarea preturilor de baza
b. o strategie de pret in etapa introducerii pe d. o forma a pretului in functie de concurenta
piata

Politici de marketing continuare

_A___ 1. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta o faza importanta in procesul formarii pretului.

_F___ 2. Strategia pretului de penetrare nu este utilizata in fazele finale ale ciclului de viata a produsului.

_A___ 3. Elementele intangibile care definesc produsul sunt de natura subiectiva.

_F___ 4. Fiecare produs ocupa, la un moment dat, un anumit loc pe curba ciclului sau de viata, care incepe cu faza de crestere, apoi cu maturitatea si sfarseste prin declin.

_F___ 5. Perioada de crestere a ciclului de viata al produselor este la toate produsele lunga.

_F___ 6. Marketingul utilizeaza tot mai mult competitia in afara pretului.

_A___ 7. In mediul concurential actual firmele trebuie sa aleaga segmentele pentru care au avantajul
concurential cel mai mare.

Multiple Choice

_B___ 8. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:

a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux
b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta

_C___ 9. Sunt denumite si cotatii:
a. preturile negociate c. preturile de bursa
b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie

_B___ 10. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului:
a. cost c. comunicare
b. cumparare d. comoditate

__B__ 11. Strategia de marketing si tacticile de marketing formeaza:
a. conducerea strategica c. mixul de marketing
b. politica de marketing d. pozitionarea

_C___ 12. Liniile definitorii ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective reprezinta:
a. politica de marketing c. strategia de marketing
b. tactica de marketing d. programul de marketing

_A___ 13. Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in concordanta cu cerintale pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezinta:
a. strategia de marketing c. tactica de marketing
b. politica de marketing d. strategia de piata

_C___ 14. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing:
a. politica de investitii c. politica de pret
b. politica de personal d. politica de dezvoltare

__C__ 15. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de marketing:
a. politica de control c. politica de promovare
b. politica de personal d. politica de marketing

_D___ 16. Care este cea mai importanta familie din categoria bunurilor de productie si care poate servi atat la producerea bunurilor de consum, cat si la bunurile industriale:
a. bunurile de echipament secundar c. semifabricate si subansamble
b. furniturile de consum si intretinere d. materii prime

_C___ 17. Din ce familie de bunuri industriale fac parte suruburile:
a. bunuri de echipament principal c. furnituri de consum si intretinere
b. materii prime d. semifabricate si subansamble

_D___ 18. Care sunt caracteristicile bunurilor si serviciilor de productie:
a. mobilurile de cumparare pot fi rationale c. bunurile de productie se cumpara prin
sau emotionale intermediari specializati si de la unitatile
comerciale cu amanuntul
b. bunurile de productie se cumpara cel mai d. evaluarea pietei care ofera bunuri de
adesea in cantitati mici productie se poate face mai usor decat cea
a pietei care ofera bunuri de consum

_C___ 19. Ce faza nu face parte din ciclul de viata al unui produs:
a. faza introducerii pe piata c. faza dezvoltarii
b. faza maturitatii d. faza declinului

_C___ 20. Care din urmatoarele nu este o faza in dezvoltarea noilor produse:
a. concretizarea produsului nou sub forma c. bugetul de marketing
unui prototip
b. selectarea si trierea ideilor de produse noi d. lansarea in productie si pe piata a
produsului

_C___ 21. In ce faza din dezvoltarea noilor produse se stabilesc proprietatile fundamentale ale noului produs. Anumite trasaturi ale noului produs pot fi revazute in fazele ulterioare, nu insa si natura lui fundamentala, care se stabileste in faza:
a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testarea
utilizarii lui in consum
b. concretizarea produsului nou sub forma d. perfectionari constructive-tehnice si
unui prototip punerea la punct a produsului nou si a
procesului de productie

_D___ 22. In ce faza a dezvoltarii noilor produse sunt realizate studii tehnice care stabilesc caracteristicile unui produs sub forma de desene, formule, modele si instructiuni scrise, la un grad de detaliere si precizie eficient:
a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testarea
utilizarii lui in consum
b. concretizarea produsului nou sub forma d. perfectionari constructive-tehnice si
unui prototip punerea la punct a produsului nou si a
procesului de productie

_B___ 23. In cadrul criteriilor dupa care sunt evaluate ideile de produse noi nu intra :
a. beneficiile anticipate posibile de realizat c. integrarea generala a noului produs in
pentru noul produs profilul de specialitate al intreprinderii
b. situatia produselor din alta gama pe piata d. amploarea investitiilor necesare pentru
introducerea noului produs

_B___ 24. Politica de produs se fundamenteaza pe:
a. obiectivele pe care intreprinderea si le propune
b. tendintele generale care se manifesta in evolutia ofertei pe piata
c. capacitatile tehnice, financiare si umane de care dispune intreprinderea
d. toate raspunsurile de mai sus corecte
e. nici un raspuns corect

_B___ 25. Aranjati in ordinea corecta etapele privind dezvoltarea noilor produse:
1. lansarea in productie si pe piata
2. selectarea si trierea ideilor de produse noi
3. identificare si colectarea ideilor de produse noi
4. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip
5. verificarea acestuia prin testarea utilizarii lui in consum
6. perfectionarea constructiva-tehnica
7. testele de piata
a. 3,2,7,4,5,6,1 c. 7,3,2,4,5,6,1
b. 3,2,4,5,6,7,1 d. 3,2,4,7,6,5,1,

_D___ 26. In ce etapa a dezvoltarii noilor produse apar tehnicile si metodele intuitive precum brainstormingul, Delphi:
a. selectarea si trierea ideilor c. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip
b. perfectionarea constructiva-tehnica si d. identificarea si colectarea ideilor de punerea la punct a produsului nou si a produse noi procesului de productie

_D___ 27. Idei de produse noi nu pot proveni din:
a. analiza colectiilor de brevete c. cercetari in laboratoare
b. cercetari de marketing d. nici un raspuns nu este corect

_B___ 28. Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a. bunurile si serviciile de productie sunt c. bunurile de productie sunt cumparate de
destinate sa fie consumate sau folosite de toti membri societatii individ sau de colectivitate
b. bunurile de productie sunt denumite si d. nici o afirmatie nu este corecta bunuri industriale

_B___ 29. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului este:

a. analiza ideilor c. dezvoltarea
b. maturitatea d. cresterea

_C___ 30. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou nu face parte:
a. brainstormingul c. analiza sintactica
b. Delphi d. sinectica

_C___ 31. Determinare preturilor nu include faza:
a. anticiparea reactiei competitiei c. testele de piata
b. stabilirea cotei de piata d. stabilirea preturilor specifice

_A___ 32. Stabilirea preturilor specifice se poate face pe mai multe cai. Care dintre urmatoarele nu este adevarata:
a. cost total c. in legatura cu segmentele cererii
b. analiza marginala d. analiza pragului de rentabilitate

_B___ 33. Nu reprezinta forma de rabat:
a. rabaturile oferite intermediarilor c. rabaturile pentru clietii care isi achita
factura la termen
b. rabaturile pentru cantitatile cumparate d. rabaturile pentru activitatile promotionale

B____ 34. Privind rabaturile oferite intermediarilor este adevarat ca:
a. cea mai mare reducere ii revine c. se fac reduceri egale angrosistului si
angrosistului detailistului
b. cea mai mare reducere ii revine d. nu la angrosist si detailist se refera aceste
detailistului reduceri

C____ 35. Politica preturilor fata de pozitia geografica a clientului include:
a. preturile variabile c. preturile de livrare uniforme
b. preturile traditionale d. nici un raspuns nu este corect

_B___ 36. Toate costurile de transport sunt platite de cumparator in cazul:
a. preturilor de livrare uniforme c. preturilor zonale de livrare
b. pretului la locul de productie d. preturilor variabile

_C___ 37. Unele firme practica vanzarea sub pretul de cost a unor articole bine cunoscute si frecvent cumparate, pentru a atrage clientii in speranta ca vor cumpara celelalte produse cu preturi normale prin:
a. politica preturilor in functie de gama de c. politica reducerii temporare a pretului produse
b. politica determinarii revanzarilor d. dumping

_C___ 38. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a. aliniat la concurenta c. psihologic
b. in functie de cerere d. sub nivelul concurentei

B____ 39. Modalitatea concreta de punere in aplicare a unei anumite strategii de marketing reprezinta:
a. planul strategic c. viziunea organizatiei
b. tactica de marketing d. politica de marketing

_A___ 40. Segmentul de piata reprezinta:
a. categoria de consumatori care c. categoria de consumatori care
reactioneaza in mod asemanator la reactioneaza in mod diferit la anumiti
anumiti stimuli de marketing stimuli de marketing
b. categoria de concurenti care d. categoria de concurenti care
reactioneaza in mod asemanator la reactioneaza in mod diferit la anumiti
anumiti stimuli de marketing stimuli de marketing

_A___ 41. Divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un comportament si caracteristici
distincte, care vor necesita produse sau mixuri de marketing diferite reprezinta:
a. segmentarea pietei c. tintirea pietei
b. pozitionare pe piata d. mix de marketing

_C___ 42. Instrumentele tactice de marketing, referitoare la produs, pret, distributie (plasament) si promovare, pe care firma le combina ca sa produca o anumita reactie din partea pietei vizate constituie:
a. marketingul c. mixul de marketing
b. demarketingul d. managementul marketingului

_C___ 43. Evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui segment de piata si selectarea unuia sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze reprezinta:
a. segmentarea pietei c. tintirea pietei
b. pozitionare pe piata d. mix de marketing

_C___ 44. Aparitia notiuni de segment de piata (masa de cumparatori ce prezinta caracteristici comune) a atras dupa sine elaborarea a trei strategi de marketing. Nu este o astfel de strategie:
a. Marketing nediferentiat c. Marketing strategic
b. Marketing concentrat d. Marketing diferentiat

_B___ 45. Tintirea pietei are loc:
a. dupa pozitionarea pe piata
b. dupa segmentarea pietei
c. dupa realizarea mixului de marketing
d. dupa ce firma are un grup de clienti fideli

_A___ 46. Este conditie ca segmentarea pietei de catre firma sa fie eficienta:
a. numarul cat mai mare de segmente c. in cadrul segmentelor populatia sa fie
descoperite cat mai eterogena
b. pertinenta segmentarii d. este eficienta oricum numai ca firmele
nu cunosc importanta ei

E____ 47. O strategie de marketing este logica de marketing prin care o companie spera sa isi indeplineasca:
a. obiectivele de marketing
b. tacticile de marketing
c. mixul de marketing
d. a+b
e. a+b+c

_A___ 48. Din punctul de vedere al cumparatorului, intr-o lume a conexiunilor, cei 4 P (mixul de marketing) ar putea fi descrisi ca 4 C:

Produs -solutia clientului (customer solution
Pret -.
Plasament (distributie) -convenienta (comoditatea
Promovare -..A..

a. -costul clientului c. -cheltuiala
-comunicarea -convingere
b. -costul pretului produsului d. -cost
-feed-back-ul clientului -cumparare

_B___ 49. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului:
a. cost c. comunicare
b. cumparare d. comoditate

_B___ 50. Mixul de marketing reprezinta:
a. tot ceea ce firma poate sa faca pentru a c. ansamblul instrumentelor de marketing
influenta cererea pentru produsul sau ale companiei pentru stabilirea unor
pozitii puternice pe pietele tinta
b. totalitatea instrumentelor de marketing d. toate enunturile de mai sus sunt
cu care se poate influenta piata grupate corecte
in jurul celor 4P