Prezentarea pietei laptelui si a caracteristicilor sale; implicatiile mediului extern asupra laptelui

Laptele face parte din categoria produselor strategice. Ocupa locul al doilea dupa carne în economia nationala. Este subventionat de stat, dar productia se afla în scadere continua. Datorita continutului bacteriologic inadmisibil de mare si deficitul în proteine, nu este acceptat în nici o tara din Comunitatea Europeana.

Pâna-n 1989 mai mult de o treime era produs în C.A.P.-uri, cam tot pe atât în gospodariile individuale ale populatiei, iar restul în I.A.S.-uri si A.E.I.-uri, descifrarea cuvântului compus din 5 litere este, chiar si pentru rebusistii începatori foarte usoara: LAPTE. Guvernele post decembriste nu au reusit sa descopere, în aproape 7 ani, metodele prin care acest aliment de baza în hrana populatiei putea fi protejat de efectele crizei economice de tip capitalist, dupa ce l-au muls cu nesabuinta comunistii.

Daca ar fi sa acordam credibilitate afirmatiei reprezentantilor Ministerului Agriculturii facuta la Simpozionul International al Producatorilor Particulari de Lapte cum ca productia pe cap de vaca furajata a crescut la 3100 litri pe an, România nu numai ca s-ar situa la nivelul Noii Zeelande, adr ar trebui sa se confrunte deja cu fenomenul de supraproductie. Cu toate încercarile Institutului de Economie Agrara de a prezenta o imagine pastorala a acestui sector si ale Departamentului Agriculturii pentru Industrie Alimentara de a tergiversa prezentarea datelor solicitate si de a ignora din studiile sale sectorul privat legenda ca România ar fi o tara unde curge numai lapte si miere n-o mai cred nici copiii. Cu atât mai putin acea jumatate dintre ei care sufera de anemie datorata tocmai lipsei a acestui produs esential din alimentatia lor.

Daca ar fi ca fiecare persoana sa se rezume numai la consumul minim normal de lapte 240 litri pe an, ar înseman ca în România sa se produca 56 milioane hl. Or, productia totala din anul trecut, luând ca reale statisticile oficiale, nu a depasit 54 milioane hl. Pe fondul diminuarii laptelui fluid pentru consum cu 2 milioane hl în 1996 fata de 1995 s-a apelat la import pentru completarea necesarului intern de consum, dar si în 1995 s-au importat 9,55 mii tone produse lactate în valoare de 17,9 milioane dolari, rezultând un deficit al balantei comerciale de 13 milioane dolari. Situatia se repeta si în 1996.

Importurile de lapte praf pentru reconstituirea lapetlui de consum se estimeaza ca ar ajunge la 900 tone. În acest timp gradul de utilizare al capacitatilor de productie pentru lapte de consum a ajuns la 35%. Scaderea productiei de lapte cu 20-30% fata de 1989, în zonele subcarpatice si montane, si cu 60-80% în sudul si sud-estul tarii, constituie una dintre cauzele unor sectii de productie. Pretul fixat de stat pentru laptele subventionat ar fi o alta cauza care ar contribui la mentinerea crizei. Acest nivel al productiei este foarte apropiat de cel practicat în tarile vest-europene: 12-22 centi, adica 800 de lei la actuala paritate dintre leu si dolari, numai ca pretul se justifica la o productie de peste 3000 litri lapte/cap de vaca/annual. În America un fermier obtine 7 mii litri lapte de la o vaca, iar în Danemarca, Olanda, Japonia peste 6000 de litri.

În România au început sa apara producatorii particulari. Dinamica lor pe piata este în continua schimbare. În prezent se estimeaza ca ar fi aproximativ 300 de procesatori privati. Din 1995 cu sprijinul organizatiei americane Land O Lakes, s-a înfiintat Asociatia Producatorilor Particulari de Lapte si produse lactate (APPL).

Studiile de marketing au sustinut si cererea asociatiei pentru a fi 121h710b capabili, mai târziu, sa-si sustina interesele de nivel local si national. Se estimeaza ca volumul productiei laptarilor particulari se situeaza la limita care ar putea pune sub semnul întrebarii într-o economie nationala valabilitatea si existenta producatorilor de stat.

Laptele comercializat are un continut bacteriologic ce depaseste orice închipuire. Continutul de proteine care este cel mai valoros aport al laptelui în organism nici macar nu este pus în valoare. Laptele este platit cosumatorului numai în functie de procentul de grasime.

Calitatea necorespunzatoare explica preferinta procesatorilor de al conserva sub forma pulverizata si de a-l comercializa, chiar si pe timpul verii, când productia de lapte creste, prin reconstituirea lui din praf în forma lichida.

În continuarea proiectului voi evidentia etapele care stau la baza analizei pietei acestui produs.

II. Prezentarea principalilor indicatori economico-sociali

Cota de piata; cota relativa de piata

Cota de piata reprezinta partea detinuta de firma din totalul pietei

Cota relativa de piata se exprima prin formula :

Ca exceptie cota relativa de piata a liderului se calculeaza prin formula:

unde C_P cota de piata a intreprinderii;

C_PL cota de piata a liderului;

C_rPL cota relativa de piata a liderului;

C_Ps cota de piata a secundului.

Prezentam urmatorul tabel, care cuprinde productia agricola animala de lapte pe judete, cotele de piata detinute de fiecare judet, cotele relative de piata detinute de fiecare judet, ponderea fiecarui judet pe totalul pietei analizate:

Observam ca liderul pietei este judetul Suceava în ceea ce priveste productia agricola animala de lapte.

Gradul de concentrare

se exprima prin urmatoarea formula:

unde n numarul de componente cercetate;

p ponderea fiecarei componente pe totalul pietei analizate.

G_c

Deci G_c

Din punct de vedere economic rezultatul este favorabil, având de a face cu o concentrare echilibrata între judetele pietei laptelui pe teritoriul României.

Gradul de segmentare

Segmentarea pietei se face prin metoda c²

unde r,k numarul de rânduri si de coloane ale tabelului ce rezulta din observare;

Q_ij =frecventele rezultatelor obtinute din observare;

A_ij =frecventele corespunzatoare ipotezei nule.

Avem urmatoarea ipoteza nula:

Analiza c² pe cele trei criterii de segmentare

Alegem urmatoarele criterii de segmentare:

I.           Marimea productiei de lapte.

II.        Productia de lapte pe sectoare (privat si public).

III.     Mediul de provenienta.

I.          Marimea productiei de lapte.

c²_c1

r

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grade de libertate

c²_teoretic=9,21<c²_c1 acest criteriu actioneaza pe piata laptelui în segmentarea producatorilor de neproducatori

II.       Productia de lapte pe sectoare

c²_c2

r=2

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grad de libertate.

c²_teoretic =5,41< c²_c2 acest criteriu actioneaza pe piata laptelui în segmentarea producatorilor privati de cei publici.

III.           Mediul de provenienta

c²_c3

r=2

n=2, deci exista (r-1)(n-1) grad de libertate.

c²_teoretic =5,41> c²_c3

Corelarea evolutiei pietei laptelui cu principalii indicatori ai dezvoltarii economico-sociale

Indicatorii sintetici ai dezvoltarii economico-sociale pecare-I vom utiliza pentru corelare sunt:

PIB (produsul intern brut) pe total economie;

durata medie a vietii.

a)     coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman

Notam x=PIB pe total economie;

y productia agricola animala de lapte la nivelul tarii.

unde d=r_x-r_y , r_x este rangul lui x, iar r_y este rangul lui y.

Prezentam urmatorul tabel:

S= -0,485

Observam ca valoarea coeficientului de corelatie a rangurilor Spearman pune în evidenta legatura redusa dintre cei doi indicatori. Acest rezultat se datoreaza calculelor matematice si fluctuatiilor din economie din perioada 1990-1995.

Acest coeficient trebuie sa fie mai mare pentru ca, cu cât PIB este mai mare cu atât tara este mai dezvoltata, iar nevoile de alimentatie cu produse de prima necesitate sunt mai bine satisfacute, cunoscuta fiind contributia laptelui la o alimentatie echilibrata.

b)    Coeficientul de corelatie a rangurilor Kendall

Notam x=durata medie a vietii;

y=productia agricola animala de lapte;

Prezentam urmatorul tabel:

K=-0,333, pune în evidenta legatura redusa dintre cei doi indicatori.

IV.            Previziunea evolutiei productiei de lapte pe perioada 1996-1997

În vederea aprecierii tendintei de evolutie, în perspectiva imediata a productiei de lapte se va proceda la previzionarea acesteia.

În acest scop se vor utiliza doua metode:

Metoda indicelui mediu de dinamica;

Metoda sporului mediu.

unde: s abaterea medie patratica;

y_I seria empirica;

y_i=serie ajustata;

n numarul de ani pentru care avem date conoscute;

y media aritmetica a seriei y_I;

v coeficientul de variatie a carui valoare trebuie sa fie mai mica decât 5% pentru a se putea realiza previziunea.

Metoda indicelui mediu de dinamica

Prezentam urmatorul tabel:

y= s v=

Metoda sporului mediu

Prezentam urmatorul tabel:

y= s v=

Deci prin metoda indicelui mediu de dinamica v₁=4,7%, iar prin metoda sporului mediu v₂=5%.

Cum v₂>v₁ metoda mai buna pentru a previziona productia de lapte pe perioada 1996-1997 este cea a indicelui mediu de dinamica, având în vedere ca si valorile sunt pozitive.

Facem previziunea prin metoda indicelui mediu de dinamica:

Se observa deci ca în perioada 1996-1997 productia agricola animala de lapte a crescut.

Realizam graficul pentru productia agricola animala de lapte pe perioada 1990-1995 si tendinta acesteia pe perioada 1996-1997: