CUPRINS

Cap 1: Prezentarea generala a intreprinderii.............3

Scurt istoric....................3

Obiectul de activitate.................4

Resursele intreprinderii.................4

Resursele financiare.................4

Resursele umane..................10

Resursele materiale.................13

Caracterizarea economiei financiare...........14

Cap 2: Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderii...15

Macromediul intreprinderii si influenta componentelor (factorilor) acestora activitatii intreprinderii.......15

Micromediul intreprinderii si cu influenta componentelor (factorilor) acestora asupra activitatii intreprinderii.....18

Relatia intreprindere - piata.............19

Obiectivele economiei ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale....................25

Cap 3: Structura organizatorilor intreprinderii..........26

Prezentarea structurii functionale...........26

Prezentarea structurii operationale............27

Documente de formulare a structurii organizatorice......28

Masuri de perfectionare a structurii organizatorice.....32

Cap 4: Functiunile intreprinderii................33

Functiunile componente ale sistemului organizarii

procesuale a intreprinderii...............33

Mecanismul functionarii intreprinderii...........40

Interdependenta functiunilor intreprinderilor........41

Cap 5: Strategii economice ale intreprinderii planul ca instrument de concretizare si realizare a strategiilor..........42

Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii.....................42

Elaborarea strategiei economice a intreprinderii......43

Elaborarea planului de economie a intreprinderii.......48

Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii........49

Cap 6: Eficienta economica a activitatii intreprinderii.......52

Indicatori de exprimare a eficientei economice prezentarea calculului si analiza acestuia..............53

Indicatorii rentabilitatii prezentarea calculului si analiza calculului si analiza acestora..............54

Posibilitati de crestere a eficientei economice

a firmei analizate..................56

CAPITOLUL. 1

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII

1. 1 Scurt istoric.

Hotelul DAMBOVITA este situat in Targoviste, in centrul orasului, pe Bulevardul Libertatii, nr.1, vis-a-vis de Consiliul Judetean al orasului Targoviste.

Construirea sa a inceput in 1971 si s-a definitivat in octombrie 1973. Intre anii 1985-1986 a suferit o reparatie partiala. In 1990 a fost dat in locatie de gestiune lucrand cu 50% din capacitate.

In anul 1996 se incepe o reparatie capitala care dureaza pana la 18.10.1999 cand are loc inaugurarea hotelului.

S.C. Dambovita cuprinde subunitatile:

- hotelul

- salonul clasic restaurant

- sala multifunctionala

- salon de afaceri

- bucatarie

- bar de noapte

- casa de schimb valutar

- agentie de turism.

Forma juridica a complexului este aceea de societate pe actiuni.

Intrucat hotelul "DAMBOVITA" este un hotel de tranzit, clientii sai fiind in special oameni de afaceri, persoane aflate in delegatie, oameni de cultura, hotelul este amplasat in centrul administrativ si comercial al orasului, inscriindu-se armonios in arhitectura cladirilor din imprejur.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al firmei cuprinde urmatoarele principale activitati specifice:

prestari de servicii in turism ( cazare, alimentatie, agrement )

desfaceri de marfuri

activitate de import-export

reclama

publicitate

schimb valutar

activitate investitionala

activitate in laboratoarele proprii

organizarea si comercializarea programelor de excursii

Resursele intreprinderii

Resurse Financiare

Analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii de turism are la baza studierea veniturilor si cheltuielilor sale care apar ca elemente fundamentale ale determinarii eficientei economice a activitatii.

Veniturile si cheltuielile firmei sunt reflectate prin situatia veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor. Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza ce asigura o mai buna intelegere a rezultatelor si pozitiei financiare a unei firme, precum si a modului in care patrimoniul acesteia a fost folosit.

Veniturile intreprinderii turistice "Dambovita" se constituie pe baza incasarilor obtinute din vanzarea prestatiilor cuprinse in obiectul sau de activitate. In esenta, acestea sunt rezultatul activitatii care reprezinta sursa veniturilor.

Astfel, veniturile firmei provin din:

- activitatea hoteliera

- activitatea de alimentatie publica

- alte activitati de prestari servicii suplimentare (telefonie, inchirieri, room - service, spalat-calcat).

Indicatorii de structura:

Structura activelor  in procente

Structura activului societatii S.C. Dambovita SA a avut o evolutie neuniforma in perioada analizata. Imobilizarile corporale, imobilizarile financiare si conturile de regularizare au alternat ca pondere majoritara in total active. In timp ce imobilizarile corporale au scazut foarte mult de-a lungul perioadei analizate, imobilizarile financiare si costurile de regularizare au crescut.

Scaderea foarte mare a imobilizarilor corporale se datoreaza, in principal, lipsei evaluarilor impuse prin lege. Normal, pentru o societate care actioneaza in sfera turismului, ar fi ca acest post sa detina intre 60% si 80%.

O alta explicatie a scaderii ponderii imobilizarilor corporale o constituie deteriorarea mijloacelor fixe si a cladirilor. Aceasta scadere nu se datoreaza vanzarii unor active, ci cresterii accentuate a valorilor inglobate in cadrul celorlalte posturi, in timp ce valoarea cladirilor a ramas aproximativ aceeasi (in fiecare an din acest post deducandu-se doar amortizarea).

Ponderea postului bilantier, "Alte active circulante" in total active a avut o evolutie in salturi. Aceasta evolutie se datoreaza evolutiei disponibilitatilor, care difera foarte mult de la un an la altul.

Structura imobilizarilor - in procente -

Analizand dinamica structurii imobilizarilor, se poate remarca evolutia in salturi a acestora in perioada analizata. Remarcabila, de asemenea, este si evolutia imobilizarilor financiare a caror crestere exploziva a fost determinata de achizitionarea de titluri, cum ar fi participantii la capitalul altor intreprinderi, actiuni si parti sociale, dar si de evolutia ratei inflatiei.

Structura activelor circulante - in procente -

Si ponderea activelor circulante a avut o evolutie in salturi (de la 56,52% in 2002 a scazut la 40,31% in 2003, pentru ca apoi sa creasca din nou la 44,82%).

Analiza structurii acestor active arata ca S.C. Dambovita SA dispune de suficiente disponibilitati, deci se poate desfasura activitatea in conditii normale, dar mai arata ca blocajul economic, care a afectat intreaga noastra economie, a afectat si industria turismului si deci si S.C. Dambovita SA.

Situatia disponibilitatilor  - in mii lei -

Structura capitalului - in procente -

Se poate observa ca in perioada analizata ratele de finantare s-au deteriorat permanent, la sfarsitul anului 2004 situatia fiind critica din acest punct de vedere. Din punct de vedere economic, capitalurile permanente trebuie sa acopere activele fixe. In anii 2001 si 2002 capitalurile permanente nu au acoperit activele imobilizate, acestea constituind un pericol pentru solvabilitatea societatii, deoarece o parte din disponibilitatile pe termen scurt au fost utilizate pentru finantarea imobilizarilor. Tendinta de scadere a acestui indicator trebuie stopata in viitor pentru a nu se agrava situatia din prezent.

Din punct de vedere al utilizarii, nivelul capitalului propriu este destul de avantajos, concentrandu-se intr-o viteza de rotatie a carei evolutie este redata in tabelul urmator:

Evolutia vitezei de rotatie a capitalului  - in procente -

Se poate observa ca viteza de rotatie a capitalurilor proprii s-a accelerat de la un an la altul, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv al activitatii firmei.

Paralel cu aceasta accelerare a vitezei de rotatie a capitalului propriu se poate observa tendinta de incetinire a vitezei de rotatie a totalului activelor. Aceasta se datoreaza faptului ca, in timp, capitalul propriu permanent, exprimat in valori absolute, a crescut intr-un ritm mai scazut decat activul. Avand in vedere structura de finantare se poate afirma ca, in ansamblu, gestiunea este nesatisfacatoare.

Structura obligatiilor - in procente -

Ponderea obligatiilor in total active are un trend crescator din anul 2002. Desi indatorarea societatii a crescut in perioada analizata, se poate observa ca rata de indatorare globala este mai mica cu 50%, ceea ce reflecta o autonomie financiara satisfacatoare a societatii.

In cadrul datoriilor totale, in perioada analizata s-au produs schimbari semnificative. Astfel, ponderea imprumuturilor a avut o evolutie crescatoare. Evolutia postului "clienti-creditori" este una sinuoasa asemanatoare cu cea a postului "furnizori".

Ponderea postului bilantier "alte datorii" a atins valoarea de 83% in 2004. Aceasta vizeaza acordurile si avansurile primite asupra unor comenzi si care reprezinta sume varsate de clienti inaintea inceperii executarii contractul 444f51e ui, sau plati pentru o executare partiala, pentru facilitarea executiei, etc. aceasta situatie este extrem de avantajoasa pentru societate, deoarece din aceste obligatii isi finanteaza in proportie de 60 % imobilizarile.

Indicatori de echilibru financiar - mii lei -

Indicatorii de echilibru financiar mai sunt cunoscuti si ca indicatori de finantare ai activelor circulante.

Fondul de rulment este acea parte a capitalurilor permanente care depasesc activele imobilizate. Nevoia de fond de rulment arata ca marimea stocurilor de creante ce pot asigura bunul mers al afacerilor intreprinderii. S-a calculat ca diferenta intre activele circulante si datoriile pe termen scurt si a fost corectat cu conturile de regularizare. In perioada analizata, necesarul de fond de rulment s-a putut realiza cu fondul de rulment disponibil, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv in gestiunea firmei.

Indicatorul "lichiditate rapida " da posibilitatea de a cuantifica solvabilitatea pe termen scurt a intreprinderii, adica capacitatea acesteia dea face fata in momentul scadentei datoriilor pe termen scurt. In cazul S.C. Dambovita SA, acest indicator a avut o evolutie sinusoidala, de la 0,935 in 2002, la 0,176 in 2003, respectiv, 0,223 in 2004. In ultimii ani lichiditatea rapida a avut valori mult sub 1, reprezentand un potential factor de risc in ceea ce priveste solvabilitatea pe termen scurt.

Lichiditatea curenta ofera informatii despre bunurile la care intreprinderea poate sa faca apel pentru a plati datoriile pe termen scurt. In perioada analizata, cu exceptia anului 2002, si acest indicator a avut valori foarte scazute, ceea ce inseamna ca agentul economic prezinta un anumit risc din punct de vedere al solvabilitatii. In literatura de specialitate se apreciaza ca acest indicator este bine sa se apropie de valoarea 2.

Din acest punct de vedere, activitatea firmei s-a inrautatit in perioada 2002-2003, situatia incepand sa se imbunatateasca in 2003-2004.

Evolutia veniturilor curente - mii lei -

Structura costurilor - mii lei -

In ce priveste structura costurilor, se pot face urmatoarele observatii:

n     In primul rand se poate observa o relativa constanta a structurii costurilor in perioada 2002-2004, ceea ce este un aspect pozitiv al activitatii firmei.

n     Cheltuielile cu lucrari si servicii executate de terti au ponderea cea mai scazuta, lucru normal intr-o societate de turism.

n     Cheltuielile cu personalul au inregistrat o crestere continua in perioada analizata, ca urmare a politicii de a spori motivatia pecuniara a salariatilor, dar si ca urmare a inflatiei.

n     Cheltuielile financiare au o pondere de aproximativ 4% in totalul cheltuielilor.

n     Ponderea cea mai ridicata o detin cheltuielile cu energia, apa si combustibilii, ca si cheltuielile cu amortizarea, lucru normal datorita obiectului de activitate al societatii analizate.

Indicatori de rentabilitate - in procente -

Dupa cum se poate observa, in perioada analizata, indicatorii de rentabilitate au scazut, in anul 2003 acestia avand cele mai mari valori.

Resurse Umane

#Personalul

La data de 30.12.2003 S.C. Dambovita SA avea 228 de salariati.

Criteriile de selectie care au stat la baza angajarii personalului au fost: pregatirea si experienta acestuia.

Angajarea se face prin interviu si pe baza unor chestionare.

Gradul de satisfacere a cererii turistice depinde in principal de calitatea serviciilor oferite, care la randul ei depinde de profesionalitatea personalului angajat.

Resursele umane din turism necesita o pregatire specifica, in finalul careia trebuie sa dea dovada de urmatoarele calitati:

*sa aiba o buna cultura generala, in special despre limba si modul de viata al cat mai multor popoare;

*sa aiba spirit de initiativa pentru a putea rezolva anumite situatii neprevazute;

*sa aiba spirit de observatie pentru a putea veni in intampinarea cerintelor turistilor;

*sa dea dovada de stapanire de sine si de analizarea cu calm si in profunzime a anumitor situatii;

*sa aiba aptitudini de a lucra cu omul.

Pe langa calitatile profesionale, personalul din turism trebuie sa indeplineasca si o calitate fizica. Angajatul trebuie sa aiba un fizic placut, fara defectiuni vizibile.

In ultimii ani a avut loc o scadere a numarului de personal (de la 228 la 146 in 2004), aceasta reducere fiind determinata de urmatoarele motive:

- pensionare

- plecari din initiativa salariatilor (cu cereri de transfer)

Pentru perioada imediat urmatoare se prevede reducerea in continuare a numarului de salariati, in urma deciziei de reducere a personalului.

#Formarea si pregatirea profesionala

Incadrarea in munca se face in functie de conditiile de studii si pregatire profesionala cerute de post. In vederea obtinerii unor rezultate sporite si superioare calitativ, administratia va asigura cuprinderea tuturor categoriilor de salariati in programe de formare, perfectionare si specializare, care sa corespunda nevoilor societatii.

Noii angajati sunt incadrati initial pe o perioada de trei luni, dupa care se ia decizia angajarii lor. Absolventii sunt angajati initial pe o perioada de un an, timp in care se numesc debutanti.

Dinamica numarului mediu de salariati si repartitia pe sexe, in perioada 2002-2004, este prezentata mai jos:

Se observa o crestere continua de personal in ultimii ani, crestere care a avut drept cauza principala diversificarea activitatilor societatii. De-a lungul perioadei de analiza, structura de personal nu s-a modificat semnificativ, personalul feminin avand ponderea minoritara in total personal.

Repartitia personalului pe limite de varsta si evolutia in perioada 2002-2004 este prezentata in continuare:

Se observa ca ponderea cea mai insemnata a personalului este detinuta de angajatii cu varsta cuprinsa intre 30 si 59 de ani, deci personalul societatii are o distributie uniforma in jurul varstei mijlocii.

Evolutia fondului de salarizare este influentata de evolutia numarului de personal in ultimii ani, de aceea nu se poate face o analiza pertinenta in acest sens.

#Salarizare. Protectie sociala

Pentru munca prestata in conditiile contractului colectiv de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului individual de munca, pe baza de negociere.

Salariul cuprinde: salariul de baza, sporurile la acesta si adaosurile.

Societatea se obliga sa asigure conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce ii revin in cadrul programului zilnic de munca stabilit.

Ca forma de salarizare pentru anul 2003/2004 se stabilesc:

n     pe baza de cote procentuale, prevazute, in functie de venituri

Sporurile salariale sunt:

n     spor de vechime

n     spor pentru ore lucrate sistematic peste programul de lucru

n     spor pentru conditii periculoase, grele

n     spor pentru limbi straine

n     alte sporuri.

Adaosurile la salariu prevazute de Comitetul Colectiv de Munca sunt:

a)     adaosul de acord

b)    premiile acordate in cursul anului pentru rezultate deosebite, calculate in proportie de 10% asupra fondului de salarii realizat lunar, trimestrial, semestrial sau cumulat

c)     cota parte din profit reprezentand 10% din profitul net al societatii, calculat si acordat conform legislatiei, cu consultarea sindicatului si reprezentantilor salariatilor.

1.3.3 Resurse Materiale

Prestarea serviciilor necesita in primul rand utilizarea de catre intreprindere a unor bunuri ( de echipamente, materii prime si materiale) care in combinatie cu resursele umane si financiare asigura satisfacerea nevoilor societatii. Totalitatea acestor bunuri formeaza resursele materiale (capitalul real), componenta esentiala a capitalului social.

Capitalul real se constituie, in momentul infiintarii intreprinderii, fie prin aportul in natura al intreprinzatorului, fie prin cumparare ca urmare a utilizarii resurselor financiare (capital lichid). El de inlocuieste si amplifica in cadrul procesului de acumulare si extindere a activitatii intreprinderii. Dupa modul specific in care se consuma si se inlocuiesc, componentele se grupeaza in capital fix si capital circulant.

Cladirile firmei, intra « in consum » prin utilizarea lor de catre turisti si ocupa un loc prioritar in cadrul bazei tehnico-materiale, reprezentand elemente constitutive ale ofertei. Acestea ocupa o suprafata de 5.732,2 m.p., iar suprafata construita este de 1953,3 m.p. cu o pozitie centrala in cadrul orasului Targoviste si sunt dimensionate conform cererii de servicii.

Firma are in componenta urmatoarele :

*magazin comercial

*casa de schimb valutar

*agentie de turism

*centrala telefonica

*centrala termica proprie

*laboratoare de patiserie si cofetarie

Cladirea propriu-zisa are capacitatea de 111 locuri repartizate astfel :

- 1 camera cu 1pat si baie;

- 46 camere cu 2 paturi si baie;

2 camere cu 2 paturi si dus;

3 camere cu doua paturi fara baie si fara dus.

restaurant categoria I cu 100 locuri

bar de noapte categoria I cu 80 locuri

cofetarie categoria I cu 65 locuri.

Bunurile de echipament sunt alcatuite in cazul hotelului din :

mobilier ;

utilaje, instalatii ;

instrumente necesare desfasurarii in conditii bune a prestatiilor ;

calculatoare pentru gestiunea hotelului ;

echipament complex pentru camere ;

2 scari de acces si 1 lift.

Suprafata utila este de 8595,5 m.p.

Caracterizarea economico - financiara a activitatilor intreprinderii

Analiza economico-financiara a S.C. DAMBOVITA SA reprezinta un studiu metodologic al situatiei si al evolutiei societatii comerciale, sub aspectul structurii financiare si al rentabilitatii, plecand de la bilant, contul de rezultate, anexele la acestea, corespunzatoare anilor 2002-2004, puse la dispozitie de conducerea societatii.

Un instrument important al analizei financiare il constituie analiza indicatorilor care reprezinta raportul dintre doua posturi sau grupe din bilant, fie din contul de profit si pierderi, fie unul din bilant si altul din contul de profit si pierderi.

Pentru o determinare unitara a valorii indicatorilor si in vederea elaborarii unei concluzii reale privind evolutia acestora, s-a procedat la o serie de regrupari ale datelor din Bilantul economic, obtinandu-se Bilantul financiar.

Cu ajutorul datelor din bilantul financiar, analiza financiara s-a structurat pe calculul mai multor grupe de indicatori.

CAPITOLUL 2

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII

2.1. Macromediul intreprinderii si influenta componentelor (factorilor) acestora activitatii intreprinderii

Pentru ca o societatea de turism sa functioneze si sa fie rentabila trebuie sa luam in calcul toti factorii ce-i influenteaza activitatea.

Ca agent economic intreprinderea i-si orienteaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului ambiant. Notiunea de mediu ambiant este complexa, incluzand un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-juridica, demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand puternic relatia de piata

Factorii ce compun macromediul sunt:

factori economici  piata interna

piata externa

parghii economice

sistemul bancar

factori manageriali

factori tehnici si tehnologici

factori demografici

factori politici

factori juridici

factori naturali

mediu socio-cultural

Factorii economici reprezinta suportul puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fie ei agenti economici sau cumparatori individuali. Acestia sunt: piata, veniturile populatiei si puterea lor de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar al tarii.

La baza oricarei activitati economice stau cerintele pietei, respectiv nevoile de consum a caror satisfacere se urmareste. Prin studiile de piata se urmareste obtinerea de informatii cu privire la dorintele potentialilor consumatori, precum si serviciile turistice oferite de alti agenti economici in scopul oferirii turistilor servicii de o calitate superioara la un pret egal sau chiar mai mic decat al concurentei.

Cresterea veniturilor populatiei determina cresterea puterii de cumparare, ceea ce duce la sporirea numarului de turisti, cresterea duratei sejurului.

Nivelul si ritmul de dezvoltare economica determina marimea nivelului de dezvoltare al firmei, venitul national, deci si venitul individului.

SC Dambovita, prin obiectul sau de activitate, presteaza servicii turistice. Dar pentru aceasta prestare, trebuie mai intai sa-si conceapa produsele turistice. Aceste produse se compun din totalitatea serviciilor pe care le ofera societatii. Produsul, odata creat, trebuie scos pe piata interna sau externa, promovat, cunoscut si apoi vandut. In momentul in care se produce vanzarea inseamna ca oferta societatii a intalnit cererea de produse turistice.

In momentul in care SC Dambovita scoate un produs turistic pe piata orasului Targoviste sau piata turistica a zonei trebuie ca pretul acestuia sa corespunda calitatii si sa fie cam la nivelul preturilor celorlalte societati de turism din zona.

In situatia in care societatea Dambovita creeaza un produs al carui tarif este peste media pe oras sau zona turistica, acesta este greu de vandut. Deci piata, atat interna cat si externa, da indicatii in legatura cu produsele ce trebuiesc vandute, cu tarifele pe care trebuie sa le aiba produsele oferite, iar in functie de piata se regleaza sistemul de preturi si tarife.

Factorii manageriali exprima gradul de prevedere, de organizare, de coordonare, de control, de evaluare al mediului ambiant, masura in care cadru organizatoric si de gestiune creat, stimuleaza personalul din firme sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu. Echipa manageriala a S.C.Dambovita exercita functia de control privind modul de realizare a obiectivelor stabilite de politicile realizate printr-un management performant.

Factorii tehnici si tehnologici implica intreprinderea atat ca beneficiar cat si ca furnizor in principal prin intermediul pietei. Acesta se concretizeaza prin intermediul unor elemente specifice.

In ce priveste SC Dambovita SA, un prim obiectiv ce si l-a propus echipa manageriala este retehnologizarea bazei tehnico-materiale, deoarece nu se pot obtine servicii de calitate superioara cu actuala baza existenta, care este uzata atat fizic cat si moral.

Un prim pas s-a facut in sensul achizitionarii de utilaje moderne pentru spalatoria Hotelului Dambovita, pentru bucataria hotelului si pentru dotarea camerelor, inlocuirea centralei termice atat a hotelului Dambovita , dotarea cu calculatoare in toate spatiile de alimentatie publica si crearea unui sistem informatic centralizat.

Toate aceste masuri au ca scop cresterea calitatii serviciilor oferite, diminuarea consumului de energie, gaz metan, materiale consumabile pe hotel si sporirea productivitatii muncii.

Factorii demografici includ totalitatea elementelor demografice care actioneaza asupra firmei direct sau indirect. Evolutia numerica a populatiei are o actiune indirecta asupra activitatii firmei, astfel ca sporirea numarului populatiei duce la cresterea numarului turistilor, deci la cresterea activitatii turistice si o diversificare a cerintelor consumatorilor ,deci o diversificare a serviciilor oferite pentru satisfacerea necesitatilor unei categorii largi de consumatori.

Populatia activa si populatia ocupata influenteaza direct activitatea firmei deoarece influenteaza piata fortei de munca. In turism se necesita un personal inalt calificat, cu calitati fizice, care sa dea dovada de calm, spirit de observatie.

Pregatirea si calificarea ospatarilor si bucatarilor este una din cerintele ca serviciile de masa sa creasca, deoarece SC Dambovita se confrunta cu un fenomen foarte cunoscut: turistii sunt multumiti de serviciile de cazare, motiv pentru care se cazeaza aici, dar nu sunt multumiti de serviciile de masa si mananca la alte restaurante din Targoviste.

Acest lucru s-ar putea stopa in conditiile in care societatea si-ar angaja sau si-ar califica personalul corespunzator. Acest aspect se vede si din balanta societatii care inregistreaza profit pe unitatile de cazare si pierderi pe unitatile de alimentatie publica.

Atata timp cat exista personal, strategia ce se impune este de perfectionare a personalului existent sau angajarea unor persoane cu pregatiri superioare, deoarece cresterea productivitatii este conditionata de acest lucru.

Factorii juridici se manifesta atat in ceea ce priveste constituirea firmelor, cat si dezvoltarea si functionarea lor.

Nu intotdeauna o lege poate fi in avantajul societatilor de turism. Spre exemplu, societatile de turism au avut pana in ianuarie 2000 cota de TVA de 11% la serviciile de baza (cazare si masa) si de 22% la serviciile complementare. In prezent, prin modificarea legii privind TVA, societatile de turism au cota de TVA de 19% la toate serviciile, iar pentru turistii straini cota 0.

Cresterea cotei de TVA duce la cresterea preturilor si tarifelor, avand ca urmare scaderea vanzarilor datorita reducerii numarului de turisti.

O alta lege ce influenteaza negativ activitatea acestei societati este aceea prin care s-au redus tarifele la turismul ocazional in comparatie cu tarifele turismului organizat, dand astfel castig de cauza principalilor concurenti ai societatii Dambovita, persoanelor fizice.

Factorii politici: Avand in vedere mediul turbulent, din punct de vedere economic, in care societatea isi desfasoara activitatea, datorita instabilitatii economice, a multitudinii de legi si ordonante ce se schimba la intervale din ce in ce mai scurte, dezvoltarea acestei societati, dar mai ales desfasurarea unor activitati normale este ingreunata. Un exemplu in acest sens este perceperea fara rost a unei taxe speciale de 3% din cifra de afaceri.

Factorii socio-culturali sunt foarte importanti intrucat ei tin cont de nevoile si dorintele turistilor. Ei decurg din raportul intre timpul productiv si cel neproductiv (liber). Oferta S.C. Dambovita este constituita atat din servicii suplimentare caracteristice hotelului de tranzit (inchirierea de saloane pentru organizarea de congrese, simpozioane, receptii, inchirierea de servicii de secretariat) cat si servicii de petrecere a timpului liber, destinate insotitorilor participantilor (sauna, sala de fitness, piscina, acces la internet).

2.2. Micromediul intreprinderii si influenta componentelor (factorilor) acestora activitatii intreprinderii

Micromediul firmei reprezinta ansamblul componentelor cu care firma intra in relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva.

Componentele micromediului sunt:

1.furnizori de marfuri

2. prestatori de servicii

3. furnizorii fortei de munca

4. clientii

5. concurentii

6. organisme publice.

Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care asigura firmei resursele necesare de materii prime si materiale, utilaje, masini. In realizarea contractului cu furnizorii, firma are in vedere volumul si calitatea ofertei, preturile practicate, politici comerciale utilizare. Furnizorii cu care intra in contact societatea sunt:

- furnizori de materiale consumabile: Aquila, April, Laro

- furnizori de servicii (energie, apa, gaze):Electrica S.A.,

R.A.G.C., Distrigaz.

- furnizori de marfuri: Cordimpex, Manoiltrans,

Prestatorii de servicii reprezinta persoane juridice sau fizice care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivului de activitate. Prestatorii de servicii cu care societatea de turism intra in contact sunt: bancile, firmele de publicitate, agentiile de turism.

Furnizorii fortei de munca sunt agenti de mediu cu influenta considerabila asupra intreprinderii datorita rolului factorului uman in procesul muncii. Furnizorii fortei de munca ai firmei sunt: asociatii de plasament, liceul economic "Ion Ghica".

Clientii: S.C. Dambovita are atat clienti romani cat si straini, in special oameni de afaceri, persoane aflate in delegatie, oameni de cultura.

Concurentii societatii nu sunt foarte multi, si anume: S.C. Dambovita S.A. si S.C. Pestera S.A.

Organismele publice sunt reprezentate de organele de stat, organismele de stat, asociatiile profesionale (Camera de Comert si Industrie Judeteana, Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism, Casa de Asigurari Sociale).

Relatia intreprindere - piata

Principala componenta a mediului in care o firma apare atat in calitate de producator sau ofertant, cat si de consumator sau cumparator este piata.

Piata turistica este definita ca fiind sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consum.

Intreprinderea de servicii intretine relatii preferentiale nu numai cu beneficiarii sai, ci si cu alte componente ale mediului ambiant in care actioneaza. De regula, promovarea relatiilor preferentiale se realizeaza transformand comportamentul pasiv (traditional) al intreprinderii in cadrul acestor piete, in unul activ prin desfasurarea unor forme moderne de raporturi.

Astfel, relatiile comerciale traditionale practicate cu furnizorii de echipamente bazate pe obtinerea de avantaje imediate sunt transformate in relatii de cooperare si parteneriat, pe termen lung.

In mod similar, relatiile de recrutare a fortei de munca, realizate in mod traditional prin cererea exprimata de purtatorii fortei de munca devin, in noile conditii, relatii speciale desfasurate cu institutiile de invatamant.

In ce priveste relatia S.C. Dambovita SA cu diversele piete, aceasta isi desfasoara activitatea datorita legaturilor cu:

Turismul face parte din categoria produselor "invizibile", abstracte, ce nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial.

Oferta turistica este perceputa de catre cerere sub forma unei "imagini" construita prin cumularea si sintetizarea tuturor influentelor primite si filtrate prin definirile personale ale fiecarui receptor al informatiilor. Decizia de consum se adopta deci numai in raport cu imaginea ofertei. Contactul direct cu oferta turistica se stabileste de-abia in timpul consumului.

Pe piata turistica se manifesta asa numitii participanti la cumparare-persoanele care influenteaza, decid sau platesc consumul turistic.

In aceste conditii, ofertantii se confrunta cu o suita de incertitudini, mai numeroase decat pe piata de bunuri materiale, generatoare de tot atat de numeroase riscuri.

Acesti ofertanti pot fi atat persoane juridice (SC Simpa Sport, Simpa Turism, Horoscop, Vacanta) care realizeaza un turism organizat, cat si persoane fizice ce se incadreaza la turism neorganizat.

Ca timp al vanzarii produsului se poate pune accent pe sezon: lunile de iarna si vara, cand circulatia turistica este mai mare, dar si extrasezon unde in ultimii ani avem de-a face cu turism neorganizat.

"Fabricarea" produselor turistice presupune mai multe faze care sunt etalonate pe o perioada de cateva luni sau uneori chiar cativa ani:

- studiul de piata turistica;

- conceptia produsului turistic;

- negocierea produsului turistic;

- comercializarea produsului turistic.

wSTUDIUL DE PIATA

Studiul de piata are drept scop cunoasterea si analiza elementelor "cheie" relevatoare pentru caracteristicile pietei si ale mediului economic respectiv.

In ce priveste SC Dambovita SA , in studiul pietei este nevoie de urmatorii indicatori:

capacitatea efectiva a pietei;

capacitatea potentiala a pietei;

cota de piata;

aria pietei;

structura pietei.

Capacitatea efectiva a pietei SC Dambovita SA este data de volumul tranzactiilor realizate intr-o perioada. Masurarea ei se poate face prin urmatorii indicatori: volumul cererii, volumul vanzarii, volumul ofertei, numarul de turisti.

Capacitatea potentiala a pietei exprima volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza SC Dambovita intr-un interval de timp determinat. Aceasta capacitate este superioara celei efective dar datorita puterii scazute de cumparare a turistilor romani, numarul acestora este in scadere iar datorita tarifelor ridicate si calitatii scazute a serviciilor si numarul turistilor straini este in scadere.

Numarul de turisti romani este in scadere si datorita cresterii ofertei turistice si a diversificarii acesteia in orasul Targoviste.

Cota de piata exprima ponderea ce revine acesteia din piata globala.

Daca analizam structura turistilor pe orasul Targoviste pe ultimii ani aceasta arata astfel:

Din analiza acestei situatii rezulta: cota cea mai mare pe piata in atragerea numarului de turisti o atinge SC Dambovita.

4. Aria pietei este data de dimensiunile acesteia sau localizarea in teritoriu a clientilor societatii. Oferta societatii este amplasata spre vanzare si este vanduta in centrele cele mai mari ale tarii. Pe locul I se situeaza agentiile din Bucuresti: ONT, Vacanta, Horoscop, urmate de agentiile din: Pitesti, Brasov, Buzau, Iasi si Ploiesti.

Structura pietei este data de segmentele de consumatori. Produsele turistice sunt cumparate in mare parte de tineri ce ocupa un segment mare din piata, oferta societatii satisface cererea acestora. O preocupare a societatii in momentul de fata este atragerea turistilor de varsta a treia prin conceperea unor produse turistice care sa fie rezonabile ca pret pentru acestia.

w CONCEPTIA PRODUSULUI TURISTIC

Fata de o concurenta severa, fabricantul de produse turistice va trebui sa caute cele mai adecvate adaptari ale produselor sale la necesitatile consumatorului.

Aceasta se poate realiza prin cunoasterea profunda a pietei emitatoare si prin prestarea continua a raportului calitate/pret.

Cunoasterea pietei se realizeaza pe baza ansamblului de informatii care pot fi reunite prin studii de piata. Informatiile selectionate se vor referi la:

- clientela - segmentata pe grupe de varsta, categorii profesionale, locul de resedinta, grupe de venituri, obiceiuri de viata, gusturi turistice;

- concurenta - din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul in scopul diferentierii de oferta concurenta si din necesitatea de a dispune de mijloace de promovare si publicitate ce permit contactul optim cu clientela;

- resursele turistice ale locurilor de destinatie-bogatii naturale, culturale, infrastructura, animatie, excursii.

Aceste informatii permit determinarea obiectivelor ce corespund grupelor de consumatori carora li se propun produsele turistice ce le-au fost adaptate.

Obtinerea raportului optim intre calitate si pret reprezinta obiectivul globalul al strategiei fabricantului de voiaje. Aceasta are drept scop ca, prin comparatia cu produsele concurentei, produsul propus sa fie pus intr-o lumina favorabila pe pietele emitatoare. Strategia comerciala, vizeaza trei aspecte principale:

a)     Competitivitatea care este elementul fundamental al raportului calitate-pret;

b)    Largirea gamei de produse determina atingerea unor obiective nu numai utile, dar si necesare pentru un ofertant de voiaje;

c)     Adoptarea unei "strategii sortimentale" nuantate care permite impletirea obiectivului patrunderii pe piata cu largirea gamei de produse, in conditii de competitivitate si de eficienta gestiunii. Aceasta strategie trebuie sa fie flexibila tocmai pentru a se adapta la riscurile amintite mai sus, dar si la modificarile cererii.

wNEGOCIEREA MONTAJULUI PRODUSULUI TURISTIC

Pentru ca produsul turistic sa fie competitiv, fabricantul de voiaj trebuie sa selectioneze riguros pe fiecare dintre prestatorii de servicii, astfel incat serviciul de o calitate data sa fie prestat la cel mai avantajos pret. Acesta este continutul operatiei de montaj care cuprinde mobilizarea serviciilor de transport (mai cu seama aerian), cazare, restaurante, animatie, servicii speciale de tratament, culturale.. Negocierea eficienta a montajului este cu atat mai imperioasa cu cat elasticitatea pietei turistice la preturi este considerabila. Se apreciaza, de exemplu, ca pentru aranjamentele tip charter, o scadere a pretului cu 15-20% poate dubla piata potentiala.

Negocierea are cu atat mai multe sanse de succes cu cat imaginea de marca a fabricantului este mai buna si cu cat cifra sa de afaceri si mijloacele sale financiare sunt mai mari.

Acestea din urma ii permit nu numai garantarea operatiilor propuse dar si plata in avans a prestatiilor angajate.

wCOMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIC

Comercializarea produselor turistice se efectueaza fie direct, fie prin intermediul agentilor de voiaj. In ambele cazuri, brosura de prezentare a diferitelor produse concepute de touroperatori joaca un rol esential pentru succesul comercializarii, alaturi de actiunile de promovare si de companiile de publicitate.

In ce priveste societatea Dambovita SA, aceasta isi vinde produsele direct, prin agentiile proprii dar si indirect, prin agentiile din tara si din strainatate, promovarea produsului turistic realizandu-se atat prin brosuri, dar si prin intermediul casetelor video, mai ales pentru exterior, al videoclipurilor, afise sau mai simplu prin imprimarea siglei societatii pe diferite obiecte pe care aceasta le utilizeaza, cum ar fi prosoape, farfurii, etc.

Cererea turistica exprima un cerc de nevoi de ordin superior, ceea ce face ca ea sa fie extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta.

Elasticitatea ridicata a cererii se manifesta atat direct, aceasta suferind modificari insemnate la actiunea factorilor proprii de influenta, cat si incrucisat, modificarea pretului la marfurile mai putin elastice cum sunt marfurile alimentare afectand in anumite limite cererea turistica. Elasticitatea ridicata face posibila totodata amanarea satisfacerii nevoii.

In ce priveste piata externa, SC Dambovita vinde rar produsele sale, deoarece, societatea nu este cunoscuta in plan extern, iar oferta nu se situeaza la inaltimea cererii turistilor externi.

Pentru a face fata unei asemenea cereri este nevoie de o dotare tehnico-materiala moderna, personal calificat, in asa fel incat serviciile societatii sa se poata compara cu cele de pe piata externa.

Relatiile de concurenta ale societatii Dambovita SA se particularizeaza, pe de o parte, datorita caracterului rigid al ofertei care exclude "apropierea" produselor, evitand astfel reactiile psihologice ale clientilor, intalnite frecvent in domeniul marfurilor, iar pe de alta parte, datorita mijloacelor folosite in lupta de concurenta.

Caracterul invizibil al serviciilor reclama utilizarea cu multa grija a celorlalte instrumente: elementele materiale ale prestatiilor, personalizarea serviciilor, politica de pret, promovare si distributie.

Obiective economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale

Obiectivul strategic reprezinta componenta strategiei economice care stabileste ceea ce-si propune sa realizeze firma la un anumit nivel de atingere si in cadrul unui anumit orizont de timp.

Pentru anul 2005, S.C.DAMBOVITA S.A. isi propune sa realizeze urmatoarele obiective :

Modernizarea bazei tehnico-materiale prin investitii pentru construirea unei piscine, o sala de gimnastica, sauna si masaj ;

Imbunatatirea serviciilor suplimentare prin perfectiona-rea sistemului room - service, prin oferirea de cotidiene si reviste la micul dejun ;

Modernizarea instalatiilor din procesul tehnologic de alimentatie publica, realizarea unui lant frigorific ;

Achizitionarea de faxuri care sa poata fi folosita de clienti, deoarece o forma dominanta este turismul de afaceri ;

Modernizarea parcarii si deschiderea unei spalatorii auto si a unei vulcanizari ;

Acordarea de facilitati (pentru grupuri organizate de turisti se practica o reducere de 10-15% la tarifele practicate) ;

Diversificarea gamei de servicii prestate.

CAPITOLUL 3

STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

In cadrul teoriei economice, structura organizatorica este definita prin ansamblul persoanelor si compartimentelor intreprinderii, modul in care sunt plasate intr-o configuratie coerenta precum si ansamblul relatiilor stabilite intre ele.

Actiunea de organizare este constituita si are ca elemente principale repartizarea activitatilor si operatiunilor pe lucratori, asigurarea coordonarii lor si adoptarea de masuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate apriori. Sarcinile fiecaruia si procedurile de control trebuie sa fie definite cu precizie.

Activitatile specifice sunt indeplinite in cadrul unor servicii si departamente. Un serviciu este constituit dintr-un grup de lucratori care efectueaza operatiuni omogene sau complementare, indeplinesc o functie coerenta in cadrul hotelului si actioneaza sub conducerea unui responsabil (sef de serviciu).

Serviciile grupate formeaza compartimente, iar ansamblul compartimentelor formeaza, de regula, hotelul insusi. Dupa modul in care contribuie la realizarea obiectivelor, departamentele pot fi :

*functionale

*operationale

Prezentarea structurii functionale

Compartimentele functionale asigura fundamentarea deciziilor si executa activitatile din cadrul functiilor. Dintre compartimentele functionale ale S.C. Dambovita S.A., amintim :

v    Compartimentul administrativ-gospodaresc, ce presupune :

Ø     controlarea modului de functionare a cladirii ;

Ø     asigurarea ustensilelor si materialelor de curatenie a spatiilor hoteliere;

Ø     urmarirea securitatii hotelului si a turistilor;

Ø     pastrarea arhivei;

Ø     asigurarea documentelor, ustensilelor, recuzitei pentru pastrarea obiectelor de valoare ale turistilor;

Ø     asigurarea conditiilor de munca.

v    Compartimentul financiar-contabil, se ocupa cu :

Ø     planificarea microeconomica financiara ;

Ø     decontarea cuprinde activitati privind intocmirea, controlul si ordonarea documentelor de incasare si plata, evidentierea mijloacelor banesti ;

Ø     retribuirea muncii cuprinde operatiunile prin care sunt calculate drepturile cuvenite angajatilor pentru munca prestata;

Ø     controlul financiar intern;

Ø     analizele economice.

Ø     inregistrarea fenomenelor economice in documente de evidenta primara ;

Ø     inregistrarea fenomenelor in conturi ;

Ø     calculatii, preturi.

Prezentarea structurii operationale

Compartimentele operationale participa direct la realizarea obiectivelor firmei, in cadrul acestora executandu-se prestatiile de servicii. Principalele compartimente operationale la firma S.C. Dambovita S.A. sunt :

q     Compartimentul de receptie-presupune urmatoarele activitati :

activitatea de primire a turistilor ;

completarea documentelor ;

comenzi primite pentru rezervare ;

informatii referitoare la serviciile oferite clientilor ;

organizarea desfasurarii activitatilor de baza si suplimentare ;

rezolvarea sesizarilor.

q     Compartimentul de alimentatie publica :

aprovizionarea zilnica cu materii prime, materiale si marfuri necesare procesului de productie culinara;

planificarea productiei culinare ;

pregatirea materiilor prime pentru fabricatie;

fabricarea propriu-zisa;

distribuirea preparatelor culinare

controlul cantitativ si calitativ al produselor prin metode organoleptice sau analize fizico-chimice ;

q Compartimentul de etaj :

efectuarea curateniei zilnice ;

curatenia periodica;

schimbarea lenjeriei;

prezentarea si decorarea spatiilor de cazare si folosinta comuna.

q     Compartimentul tehnic:

punerea in stare de functionare a instalatiilor, utilajelor;

repararea eventualelor defecte aparute;

rezolvarea sesizarilor clientilor referitoare la diferite defectiuni.

Documente de formalizare a structurii organizatorice

Marimea unui compartiment este exprimata de numarul posturilor cuprinse in structura sa.

Nivelurile ierarhice sunt pozitiile pe care le au componentele structurii unele fata de altele. Ele exprima modul de subordonare fata de organele de conducere. Un nivel ierarhic este compus din totalitatea organelor de conducere sau compartimentelor aflate la aceeasi distanta ierarhica de nivelele superioare. Un nivel ierarhic se deosebeste esential de alt nivel ierarhic, prin competenta avuta in luarea deciziilor.

Relatiile organizationale sunt constituite din totalitatea contactelor formale (reglementate prin statut, instructiuni, regulamente) si informale (stabilite spontan, in baza unor afinitati subiective) care iau nastere intre subdiviziunile structurii organizatorice. Dupa continutul lor, acestea se impart in: relatii de autoritate, relatii de cooperare si relatii de control.

Structura organizatorica a intreprinderii de turism este exprimata prin urmatoarele instrumente: organigrama si fisa postului, instrumente a caror elaborare asigura organizarea structurii.

Organigrama reprezinta expresia grafica a componentelor de structura : niveluri ierarhice, compartimente si functionarea lor interioara, posturile si descrierea acestora, relatiile organizationale.

Avand un numar de 146 angajati, S.C. Dambovita S.A. este o firma mijlocie, cu o diversitate nu prea mare de prestari de servicii, fapt pentru care organigrama acestei intreprinderi are numai 7 niveluri ierarhice importante.

Conducerea societatii este asigurata de A.G.A., organul suprem care decide asupra activitatii acesteia si stabileste politica economica a societatii.

Supravegherea gestiunii societatii este asigurata de o comisie de 3 cenzori care verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi ale firmei sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele.

Pe urmatorul nivel ierarhic se situeaza Consiliul de Administratie format din 5 membrii care iau decizii strategice la nivelul firmei. Consiliul de Administratie alege directorul general, care coordoneaza activitatea globala a intreprinderii, aproba programele propuse de compartimentele de specialitate, incheie contracte, reprezinta firma in relatiile cu partenerii, informeaza periodic asupra activitatii globale A.G.A. si Comisia de Cenzori si are intreaga responsabilitate, libertatea de decizie deplina si autoritatea completa asupra salariatilor societatii.

Directorul general este raspunzator de compartimentele de receptie, de alimentatie publica, financiar-contabil, administrativ-gospodaresc, tehnic, de etaj.

Posturile existente in cadrul structurii organizatorice a S.C. Dambovita S.A. sunt reflectate cu ajutorul unui alt instrument: fisa postului. Fisa postului reprezinta o descriere detaliata a activitatilor pe care urmeaza sa le indeplineasca ocupantul postului, a legaturilor din interiorul compartimentului si al relatiilor cu alte compartimente.

Regulamentul de organizare si functionare cuprinde anumite norme, reguli si principii proprii firmei care sunt aduse la cunostinta tuturor angajatilor.

Pe langa documentele oficiale ale structurii organizatorice se mai foloseste codul hotelului, decalogul receptionerului, codul restaurantului.

Ponderea ierarhica reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si in mod eficient de un management. De exemplu, ponderea ierarhica a sefului de receptie este 2 intrucat el are in subordine directa pe curieri si pe receptioneri.

FISA POSTULUI:

Postul: DIRECTOR ADJUNCT ECONOMIC

Compartimentul: CONTABILITATE-FINANCIAR

Cerinte:

studii economice superioare

vechime 8 ani in specialitate

alte cerinte: expert contabil sau contabil autorizat

Relatii:

ierarhice: este subordonat directorului general al societatii

de reprezentare: tine locul directorului general in lipsa acestuia

Atributii:

intocmeste si urmareste executia planului de cheltuieli, propune masuri de dimensionare a acestuia

raspunde de organizarea si efectuarea controlului financiar preventiv in conformitate cu dispozitiile legale

organizeaza circuitul documentelor in cadrul societatii incat sa asigure un sistem informational optim

verifica lunar registrul de casa

propune masuri si urmareste aplicarea acestora pentru prevenirea pagubelor

intocmeste balantele de verificare sintetice si analitice a conturilor contabile, urmarind concordanta intre acestea

asigura si raspunde de buna gestionare a patrimoniului societatii si organizeaza activitatea financiar-contabila in conformitate cu legislatia

stabileste programe de activitate ce conduc la cresterea gradului de ocupare la cazare si alimentatie publica

organizeaza si raspunde de modul de intocmire a documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, astfel incat sa se asigure toate informatiile necesare inregistrarii corecte in evidentele contabile

raspunde si controleaza activitatea de productie la laboratoare, bucatarii, spalatorii

rezolva orice alte sarcini transmise de Consiliul de Administratie si directorul general

urmareste intocmirea operativa a fiselor de cont, analizeaza impreuna cu salariatii din subordine componenta salariilor acestora pentru a reflecta corect natura fenomenului economic.

ORGANIZAREA INFORMALA:

Organizarea informala este alcatuita din ansamblul gruparilor si relatiilor interumane stabilite spontan atunci cand oamenii se asociaza intr-un mediu de munca.

In cadrul S.C. Dambovita se intalnesc grupari verticale de organizare informala, adica grupuri ce cuprind persoane a caror pozitie in structura formala este situata pe nivele ierarhice diferite. Astfel, seful serviciului tehnic este var cu directorul tehnic, aceasta relatie influentand foarte mult alegerea lui in post, cu toate ca existau persoane mai bine pregatite pentru postul respectiv.

Organizarea informala din cadrul societatii prezinta anumite avantaje si dezavantaje. Avantajele sunt:

- incurajeaza cooperarea dintre salariati

- contribuie la cresterea eficientei firmei

- comunicarea dintre personalul aflat pe aceeasi treapta ierarhica este mult mai eficienta.

Dezavantajele sunt:

- conduce la amplificarea rezistentei la schimbari

- produce zvonuri nedorite

- opereaza in afara controlului managerului

Masuri de perfectionare a structurii organizatorice.

Se utilizeaza o serie de indicatori dintre care cei mai semnificativi sunt:

Ø     proportia dintre sectia de baza si cele auxiliare stabilite de numarul de muncitori.

Ø     Proportia dintre capacitatea de productie si a diferitelor sectii de baza si cea a sectiilor auxiliare si de servire.

Necesitatile clientilor vor fi mai bine cunoscute si vom avea siguranta satisfacerii acestora intr-un mod superior; in acest fel ne vom asigura fidelitatea unui numar mai mare de clienti si prin recomandarile de care vom beneficia din partea lor ni se va asigura o patrundere mai rapida pe noi piete.

Se va cunoaste mai bine concurenta interna si externa creandu-se oportunitatea de surclasare a acesteia si deci de atragere de noi clienti.

Se vor crea noi conditii mai moderne si o deservire mai eficienta pentru clientii nostri.

CAPITOLUL 4

FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

Functiunile - componente ale sistemului organizarii procesuale a intreprinderii

Indeplinirea obiectului de activitate al firmei de turism, de prestare a serviciilor specifice, implica realizarea unui numar mare de activitati. Intelegerea deplina a mecanismului intern de organizare si functionare a intreprinderii necesita gruparea rational-logica a activitatilor sale. Unei astfel de cerinte ii raspunde gruparea activitatilor pe functii.

Constituirea functiilor are la baza natura activitatilor desfasurate de intreprindere, elemente comune acestora. Avand o astfel de premisa, in literatura de specialitate sunt identificate urmatoarele functii : de cercetare-dezvoltare, de productie, comerciala, financiar-contabila, de personal, de marketing.

Schema functiunilor ale sistemului organizarii procesuale ale intreprinderii.

Functia de cercetare-dezvoltare

Functia de cercetare-dezvoltare cuprinde ansamblul activitati-lor prin care se studiaza, concepe, se elaboreaza si realizeaza cadrul tehnic, tehnologic si organizatoric al firmei. Un obiectiv permanent al intreprinderii de turism il constituie perfectionarea continua a « produsului » care face obiectul activitatii sale. Totalitatea activitatilor prin care intreprinderea realizeaza acest obiectiv sunt grupate in cadrul functiei de cercetare-dezvoltare. In cadrul acestei functii intra urmatoarele activitati :

* previziunea - permite conducerea intreprinderii in mod stiintific si in conditii de eficienta ridicata. Se realizeaza prin prognoza, planificare si programare.

Prognoza-determina evolutia probabila a intreprinderii in mod stiintific si in conditii de eficienta ridicata ;

Planificarea-asigura punerea in aplicare a strategiilor si tacticilor alese pentru atingerea obiectivelor intreprinderii;

Programarea-este activitatea prin care intreprinderea detaliaza planurile pe perioade extrem de scurte de timp;

* activitatea de investitii - presupune extinderea bazei tehnico-materiale, repararea, modernizarea, retehnologizarea proceselor de productie si prestatie, imbunatatirea dotarilor. In esenta, activitatea de investitii grupeaza activitati multiple si complexe : fundamentarea tehnico-economica, estimarea indicatorilor de eficienta, esalonarea in timp a complexului de activitati operative care presupune realizarea efectiva, receptia, pregatirea conditiilor materiale, financiare si umane.

* activitatea de inovatie - se desfasoara in situatia lansarii pe piata a unor noi produse (culinare) si servicii, de modelare a produselor.

* activitatea de organizare a productiei muncii-prin continutul ei se realizeaza cercetarea sistematica a modului in care se desfasoara procesele tehnologice si se asigura perfectionarea continua a acestora.

Complexitatea conceptului de « produs » in cadrul firmei de turism sugereaza faptul ca in activitatea practica, continutul functiei de cercetare-dezvoltare imbraca o mare varietate de forme de manifestare :

diversificarea gamei de prestatii cu note specifice in cazul serviciilor de cazare, alimentatie si agrement ;

tipologia si dotarea camerelor de cazare ;

introducerea in fabricatie a unor produse culinare noi.

Functia de productie (prestatie)

Satisfacerea nevoii de servicii are loc prin "consumul" produselor si serviciilor oferite de catre intreprinderea de servicii. Producerea sau prestarea acestora se realizeaza prin desfasurarea unor activitati intr-o inlantuire dictata de tehnologia specifica fiecarui produs (serviciu).

In domeniul serviciilor, functia de productie prezinta o serie de particularitati :

activitatile ce o compun sunt de o mare diversitate, cu o tehnologie specifica fiecarui serviciu care constituie oferta de servicii.

multe din activitatile incluse in cadrul functiei sunt efectuate in prezenta consumatorului, si la solicitarea acestuia, in conformitate cu nevoia individuala.

calitatea serviciilor este data si de masura in care intreprinderea este pregatita sa raspunda, la locul de productie si consum, cererii de servicii.

Contradictiile care apar in situatia neglijarii acestui mod specific de manifestare a functiei de productie in domeniul serviciilor sunt cauze ale calitatii scazute a prestatiilor si deci datorate acestora.

Activitatea de productie (prestatie) grupeaza acele activitati care au loc in spatiul si timpul care separa procesul de aprovizionare si cel de vanzare.

Dintre activitatile cuprinse in functia de productie :

* Prestarea propriu-zisa a serviciilor - reuneste personalul de executie, echipamentul si materialele necesare desfasurarii acesteia. El este net diferentiat pe categorii de servicii.

In cadrul serviciilor de cazare intregul personal de prestatie are drept scop asigurarea cazarii turistilor in cele mai bune conditii. El consta in : echiparea spatiilor de cazare, asigurarea functionalitatii acestora, prestarea serviciilor suplimentare hotelier (inchirierea de diferite materiale, oferirea de informatii turistice).

In cadrul serviciilor de masa, procesul este mult mai complex. El cuprinde, pe de o parte, activitatea de productie culinara, iar pe de alta parte, activitatea de servire a consumatorilor.

Conducerea activitatii de prestatie se delimiteaza de conducerea celorlalte activitati. Ea se realizeaza in forme specifice avand un sef de compartiment.

*Activitatile auxiliare - sunt elemente ale procesului de prestatie care contribuie la realizarea prestatiei propriu-zise. Ele includ o serie de servicii de productie desfasurate inainte, in timpul si dupa incheierea procesului de prestatie.

Activitatile desfasurate inainte de procesul de prestatie au drept scop organizarea si pregatirea corespunzatoare a acestuia. In cazul serviciilor de cazare sunt desfasurate activitati de pregatire a camerelor pentru utilizare. Similar, serviciile de masa cuprind activitatile de elaborare a planului de meniu, de pregatire a materiilor si materialelor pentru preparare, de pregatire a spatiilor de servire a mesei.

Activitatile desfasurate concomitent prestatiei insotesc si sustin realizarea acesteia. Astfel, in cadrul serviciilor de cazare sunt desfasurate activitati prin care se asigura furnizarea apei calde si reci, incalzirea spatiilor, activitati de receptie, comunicarea prin telefon si telex.

In cadrul productiei culinare sunt desfasurate actiuni de depozitare, transport, asigurarea functionarii utilajelor, controlul calitativ si cantitativ al produselor.

In cadrul servirii consumatorilor-actiunea de debara-sare a meselor, umplere a paharelor.

Activitatile desfasurate dupa realizarea prestatiilor - sunt mai restranse si sunt date de legatura pe care o au cu turistii, ulterior prestatiei, prin cataloage, pliante. De asemenea, in cazul in care turistii au uitat obiecte in unitate, este importanta restituirea acestora la domiciliul clientului. Pastrarea adresei si in vederea obtinerii de informatii de la clienti privind calitatea prestatiei.

Alte activitati incluse in cadrul functiei de prestatie :

- depozitarea marfurilor ;

- controlul tehnic de calitate-productie culinara ;

- intretinerea si repararea utilajelor.

Functia comerciala

Intreprinderea de turism apare in cadrul pietei, pe de o parte in calitate de cumparator al unor bunuri materiale si servicii necesare realizarii prestatiilor sale, iar pe de alta parte, in calitate de vanzator al serviciilor cuprinse in propriul obiect de activitate. Intr-o astfel de postura, intreprinderea de turism, intretine cu piata relatii specifice, de vanzare-cumparare. Aceste relatii presupun desfasurarea unor activitati care sunt grupate in cadrul functiei comerciale.

Activitatile functiei comerciale se grupeaza in trei grupe principale, si anume :

Aprovizionarea cu marfuri si servicii presupune asigurarea unor resurse materiale in vederea realizarii prestatiilor de servicii. Bunurile de aprovizionat si serviciile utilizate sunt specifice fiecarei categorii de prestatie :

a)       echipament turistic si hotelier (mobilier, aparatura electrica si electronica);

b)      masini si utilaje necesare prestarii serviciilor de masa (masini de gatit si de pastrare a alimentelor si bauturilor, mobilier pentru servirea mesei) ;

c)      materii prime si materiale pentru realizarea preparatelor culinare;

d)      marfuri vandute in cadrul procesului de prestare a serviciilor ;

e)       echipament de agrement.

2. Angajarea unor prestatii necesare desfasurarii activitatii turistice (asigurarea unor spectacole in unitatea de alimentatie publica, transportul efectuat cu mijloacele turistilor, efectuarea unor revizii si reparatii a echipamentului turistic).

3. Desfacerea(vanzarea) prestatiilor : -permite recuperarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor si reluarea, pe aceasta baza, a procesului de productie (prestatie).

- se realizeaza, de regula, in mod direct, prin contractul care se stabileste intre beneficiarul prestatiei si unitatea prestatoare de servicii.

- exista si situatii cand prestatiile se desfasoara prin intermediari.

Prin intermediul activitatilor functiei comerciale sunt asigurate resursele materiale necesare procesului de prestatie, sunt vandute prestatiile rezultate din acest proces. In acest timp, desfasurarea eficienta a activitatilor implica cunoasterea profunda a cerintelor pietei (realizata de functia de marketing), procurarea resurselor financiare (functia financiar-contabila).

Functia financiar - contabila

Functia financiar-contabila cuprinde activitati prin care se asigura obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a intreprinderii, evidenta valorii a mijloacelor materiale, precum si urmarirea modului de realizare a rezultatelor economice generale.

1. Activitati financiare :

Ø     planificarea financiara asigura elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, incheierea contractelor de credite, fundamentarea deciziilor financiare si a celor economice, incheierea documentelor financiare ale bilantului contabil;

Ø     decontarea cuprinde activitati privind intocmirea, controlul si ordonarea documentelor de incasare si plata, evidentierea mijloacelor banesti, organizarea si controlul decontarilor privind drepturile si datoriile banesti ale firmei, repartitia si evidenta avansurilor spre decontare, debitori, opriri, imputatii, manipularea cererilor;

Ø     retribuirea muncii include operatiuni prin care sunt calculate drepturile cuvenite angajatilor pentru munca prestata, in conformitate cu prevederile contractuale;

Ø     operatiuni de casa prin care se asigura pestionarea numerarului si altor hartii de valoare cerute de activitatea intreprinderii ;

Ø     controlul financiar intern ;

Ø     analizele economice.

2. Activitati contabile :

v    inregistrarea fenomenelor economice in documente de evidenta primara efectuate pe masura desfasurarii proceselor operative, de catre gestionarii de valori materiale si banesti;

v    inregistrarea fenomenelor in conturi, activitate de mare complexitate, are drept punct de pornire inregistrarile efectuate in documentele primare;

v    calculatii, preturi, modelari, activitatea prin care se asigura stabilirea costurilor efective ale produselor, se determina preturile antecalculate si postcalculate si se efectueaza diferite analize economice dintre care se detaseaza elaborarea bilantului financiar-contabil.

Functia de personal

Functia de personal cuprinde actiuni prin care se asigura resursele umane necesare realizarii obiectului intreprinderii, utilizarea rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentei personalului, rezolvarea problemelor de salarizare si a celor sociale.

Intre activitatile care definesc functia de personal se inscriu: identificarea, dimensionarea si descrierea surselor de asigurare a personalului, si aprecierea activitatii desfasurate de aceasta, evidentierea modificarilor survenite in evolutia personalului.

Apare necesitatea asigurarii unei legaturi intre activitatile desfasurate in cadrul functiilor intreprinderii si sursele de personal. Aceasta presupune urmarirea obiectivelor :

1. cunoasterea nevoilor de personal, pornind de la cerintele activitatilor specifice functiilor intreprinderii ;

2. identificarea surselor de acoperire a acestora ;

3. recrutarea personalului ;

4. realizarea unor activitati de ridicare a nivelului de pregatire .

Functia de marketing

Functia de marketing este o functie noua care presupune activitati de cunoastere a individului si de adaptare la dinamica acestuia :

q     investigarea mediului economico-social, a cererii, a nevoii, a comportamentului consumatorului ;

q     formularea obiectivelor de piata, alegerea strategiilor pentru atingerea acestor obiective si adoptarea celor mai potrivite tactici pentru indeplinirea strategiilor;

q     elaborarea programelor de marketing, instrumente prin intermediul carora este pusa in aplicare optica de marketing asupra activitatii desfasurate de intreprindere.

Mecanismul functionarii intreprinderii

Functiunea intreprinderii reprezinta ansamblul activitatilor specifice, omogene care se desfasoara in cadrul firmelor in vederea realizarii unui obiectiv partial derivat din obiectivul general al firmei. In literatura de specialitate sunt identificate urmatoarele functii:

- functia de cercetare-dezvoltare

- functia comerciala

- functia de productie

- functia financiar-contabila

- functia de personal.

Intre aceste functii exista o relatie de interdependenta, astfel:

Mecanismul functionarii intreprinderii.

4.3. Interdependenta functiunii intreprinderii.

Functiunile intreprinderii se afla intr-o stransa interdependenta ce se intrepatrund formand sistemul organizatoric.

Activitatile ce se desfasoara in cadrul firmei determina interdependenta dintre functiuni.

Legatura de interdependenta

Daca cadrul functiunii F1 se va produce o dereglare atunci apare un efect nefavorabil si in desfasurarea activitatii A1, adica nu se realizeaza aprovizionarea cu materia prima respectiva care la randul sau influenteaza defavorizarea desfasurarii activitatii A2, ce va produce in continuare dereglari in functiunea F2 deoarece nu se realizeaza productia respectiva. Este posibila si influenta inversa.

CAPITOLUL 5

STATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII, PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR

Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii

Necesitatea adaptarii firmei la cerintele mediului social-economic in care isi desfasoara activitatea reprezinta o conditie hotaratoare a desfasurarii unei activitati eficiente. Capacitatea de adaptare, masurata prin sinergia firmei, depinde de potentialul uman, material si financiar, de care dispune aceasta, precum si de modul o in care este el mobilizat,in raport cu cerintele pietei.

Strategia economica reprezinta ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei firme isi propune sa le realizeze, obiective stabilite pe baza de studii, cercetari stiintifice si prognoze, actiunile ce trebuie intreprinse pe diferite orizonturi de timp, modul de alocare a resurselor in vederea mentinerii competitivitatii si dezvoltarii viitoare a firmei.

Strategia de piata pe care o adopta firma este rezultatul unei optiuni de mai multe variante strategice posibile. La elaborarea acestor variante, iar apoi la selectia celor mai adecvate, se iau in considerare doua grupe de factori, respectiv, unii ce tin de firma (endogeni) si altii ce tin de mediul ambiant in care aceasta isi desfasoara activitatea sa de piata (exogeni).

In randul factorilor endogeni se incadreaza potentialul uman, material si financiar al firmei. In categoria factorilor exogeni sunt cuprinsi: caracteristicile segmentelor de piata carora firma le ofera serviciile sale, modalitatile de manifestare ale cererii pentru serviciile firmei, elementele mediilor demografic, tehnologic, social, politic sau cultural in care activeaza firma.

Eficienta in domeniul serviciilor are mai multe determinari. La modul cel mai general si sintetic ea defineste corelatia intre mijloacele pe care societatea le investeste pentru functionarea serviciilor si rezultatele obtinute.

Elaborarea strategiei economice a intreprinderii

Elaborarea strategiei se face pe baza unor studii de piata, in special a cererii. In functie de evolutia preconizata a cererii, firma va adopta o strategie de expansiune sau restrangere a afacerii, astfel incat sa obtina rezultatele economice scontate.

Intr-o economie de piata, o firma isi desfasoara activitatea in conditiile unei puternice competitii atat pe piata interna cat si pe cea externa. Pentru a-si putea realiza obiectivele propuse, S.C. Dambovita S.A. trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub aspect tehnic si economic.

Situatia vanzarilor

Serviciile prestate de societatea Dambovita S.A. se concretizeaza in mare parte in servicii de cazare si masa, servicii oferite pe piata turistica a Vaii Dambovitei si de alte societati concurente . De remarcat este faptul ca, desi S.C. Dambovita S.A. se afla pe primul loc in ce priveste numarul de turisti cazati, serviciile de restauratie sunt evitate de clientii acestei societati, fapt pentru care se iese in pierdere.

Misiunea firmei

Prima responsabilitate a S.C. Dambovita S.A. se indreapta catre clientii sai, in special catre turistii nevoiti sa strabata intreg orasul in cautarea unui local care sa satisfaca cerintele lor culinare, cand, de fapt ar putea sa ia masa intr-unul din restaurantele firmei.

Piata principala a acestei societati este Valea Dambovitei, dar societatea va cauta sa-si extinda aceasta piata, patrunzand cu succes chiar si pe piata externa.

Va folosi tehnica si tehnologie specifica domeniului sau, mai ales la bucatarie, pentru a fi competitiva cu concurentii sai.

Va incerca totodata sa realizeze produse deosebite de ale concurentilor promovate prin reclama corespunzatoare.

Se va ocupa si de restructurarea personalului, si mai apoi de recompensarea lor proportional cu serviciile oferite firmei.

Situatia economico-financiara a firmei in anul de baza (2003)

In anul de baza firma a inregistrat urmatoarele realizari, comparativ cu nivelul planificat:

S-au inregistrat pierderi la profit deoarece, desi exista profit la cazare, acesta trebuie sa acopere pierderile realizate la serviciile de restauratie.

Situatia costurilor planificate si realizate in perioada de baza reies din tabelul de la pagina 16. In mare, ceea ce s-a planificat s-a si realizat, doar costurile la restaurante au fost mai mari, fiind nevoie sa se acopere stocurile.

Informatii privind activitatile de personal

Personalul societatii Dambovita S.A. nu este in totalitate calificat corespunzator si nici programe de calificare a fortei de munca nu s-au realizat pana in prezent.

In cadrul restaurantelor ar trebui facuta o restructurare a personalului bazata pe concurs, atat a bucatarilor cat si a ospatarilor, realizandu-se apoi o reorganizare a muncii acestora: sa se reduca numarul de ospatari, fiecare ospatar sa serveasca la un anumit numar de mese, ospatarii sa fie alesi dintre angajatii tineri si sa fie amabili cu clientela.

5. Formularea strategiei firmei

Varianta de strategie propusa pentru anii 2002-2003, in cadrul compartimentului alimentatie publica (deservirea clientilor in cadrul restaurantelor):

a)      Obiectivele strategice 2003 2004

- cifra de afaceri anuala:  160 200

(mil. lei)

- profit anual: 120 160

(mil. lei)

- rata profitului (%): 8,1 9,2

b)    Modalitati de actionare in vederea atingerii obiectivelor

- innoirea masiva a dotarii bucatariei cu utilaje moderne, efectuandu-se investitii de 1,5 miliarde lei;

- imbunatatirea organizarii muncii atat la bucatarie cat si in deservirea clientilor;

- reducerea personalului;

- testarea bucatarului sef si a ospatarului, inlocuindu-i in cazul nepotrivirii lor cu cerintele postului;

- diminuarea cheltuielilor cu salariile sau cu aprovizionarea;

- reducerea planului meniu la produsele esentiale unei mese;

- aprovizionarea sa se realizeze in baza numarului de bilete vandute, deci biletele vor fi puse in vanzare cu mult timp inaintea aprovizionarii;

- cresterea productivitatii muncii pe baza specializarii angajatilor si a dotarii acestora cu mijloace de munca mai performante.

- organizarea unui compartiment de marketing separat, care sa fie in masura sa furnizeze la timp informatiile necesare structurii productiei in functie de cerintele pietei.

c)     Resursele

In ce priveste resursele, acestea nu sunt suficiente pentru inlocuirea totala a utilajelor folosite, deci acest lucru se va face in etape trimestriale, incepandu-se cu robotizarea.

Celelalte actiuni necesita cheltuieli de care societatea dispune.

d)    Termenele

Actiunea se va desfasura incepand cu primul trimestru al anului 2003. Investitiile obtinute din profitul realizat in anul anterior vor intra in circulatie incepand cu luna februarie cand fluxul de turisti este mai redus.

Actiunea se va incheia la inceputul lunii martie, cand, cu profitul obtinut intre timp va incepe o noua etapa a retehnologizarii.

Intreaga actiune se preconizeaza a se incheia in luna august, cand fluxul de turisti atinge cote maxime, existand astfel posibilitatea recuperarii unei mari parti din pierderile inregistrate.

6. Adoptarea deciziilor trimestriale de aplicare a strategii

Formular decizional privind activitati de personal

Numarul echipei: 29 Luna: III

7. Obtinerea rezultatelor deciziilor adoptate si analiza acestora

Rezultatele deciziilor adoptate se prezinta in urmatoarele situatii:

Situatia vanzarilor pe piata interna:

Situatia costurilor si a profiturilor  mil. lei -

Evaluarea rezultatelor

Strategia adoptata s-a incadrat in cerintele formulate, lucru usor vizibil prin rezultatele obtinute.

Elaborarea planului de afaceri a intreprinderii

Prezentarea generala a afacerii:

SOCIETATEA:

Denumire: S.C. DAMBOVITA S.A.

Adresa: str. Udriste Nasturel, nr.20, localitatea Targoviste, judetul Dambovita 

Data inregistrarii la Registrul Comertului 14.01.1998 cu numarul J 15/11/1998

Data inceperii activitatii:

Valoarea capitalului social subscris: 25.805mil lei din care capital varsat 25.805mil lei.

Principalul obiect de activitate: prestarea de servicii turistice

Servicii prestate: Principalele servicii prestate sunt: servicii de cazare si alimentatie.

AFACEREA:

Scurta descriere: Prin activitatea sa, S.C.DAMBOVITA presteaza servicii de baza si o gama larga de servicii suplimentare, cum ar fi: room-service, inchirierea de echipamente de birotica ;

Stadiul actual: De la infiintare (14.01.1998) si pana in prezent, societatea a inregistrat urmatoarele obiective:

oferirea unor conditii optime de cazare si alimentatie

realizarea unor servicii suplimentare turistilor

ANALIZA PIETEI:

PRODUSUL:

Produsul turistic este un pachet de servicii turistice care sunt corelate astfel incat sa rezulte un tot unitar, adica sa existe o corespondenta perfecta intre serviciile de baza, iar acestea la randul lor sa fie legate de o gama de servicii suplimentare. Serviciile de baza oferite de S.C.DAMBOVITA cuprind: servicii de cazare , alimentatie si agrement, in timp ce serviciile complementare cuprind: bar de noapte,salon de afaceri, sala multifunctionala.

SEGMENTUL DE PIATA:

Definitia pietei: Piata reprezinta totalitatea relatiilor economice care se stabilesc intre cererea de marfuri si servicii si oferta de marfuri si servicii. Serviciile sunt marfuri invizibile intrucat in urma schimbului marfa-bani nu rezulta un produs, ci nevoile individului sunt satisfacute fara a se concretiza in produs.

Concurenta pe piata turistica se desfasoara la un nivel destul de scazut. Pe plan local societatea se confrunta cu o concurenta din partea hotelului Dambovita, iar pe plan regional din partea hotelurilor Pestera si Cota 1000.

Tendinte actuale ale pietei:

In Romania, piata turistica este in continua dezvoltare, atat din punct de vederea al cererii cat si al ofertei. Cu toate acestea S.C.DAMBOVITA se confrunta cu o piata turistica aflata in descrestere din cauza mai multor factori, cum ar fi:

scaderea puterii de cumparare a populatiei,

cresterea preturilor la serviciile prestate,

cresterea concurentei la serviciile de alimentatie publica,

slaba dezvoltare a industriei locale,

afluenta mai scazuta de turisti straini.

Caracteristicile cererii produsului:

Cererea turistica exprima un cerc de nevoi de ordin superior, ceea ce face ca ea sa fie extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta, cum ar fi: venitul turistului si tarifele serviciilor turistice.

Clientii hotelului Dambovita sunt atat persoane fizice (romani si straini) cat si persoane juridice (cluburi sportive, institutii de invatamant).

STRATEGIE DE COMERCIALIZARE:

Politica de produs reprezinta orientarea pe piata a firmei, care priveste sortimentul de produse comercializate de aceasta, dimensiunile, gradul de innoire, diversificare sortimentala si ridicarea calitatii la serviciile prestate.

Politica de preturi : preturile se stabilesc in functie de tarifele practicate de prestatorii si furnizorii la care apeleaza S.C.DAMBOVITA,precum si de preturile practicate la produsele similare de catre concurenti.

Politica de distribuire si modalitati de vanzare: S.C.DAMBOVITA vinde serviciile turistice in mod direct.

Modalitati de promovare si publicitate : Promovarea turistica reprezinta procesul complex de legaturi create intre producatorul turistic si consumatorul lui potential, proces care, folosind instrumentele specifice, cum sunt reclama, relatiile publice si promovarea vanzarilor, urmareste sa determine cumpararea produsului turistic de catre consumatorul potential.

S.C.DAMBOVITA isi face publicitate la serviciile oferite prin intermediul brosurilor, pliantelor, cataloagelor, diferite obiecte cu sigla firmei precum si prin intermediul mass-mediei si a internetului.

Elaborarea planului economic al intreprinderii

Planul economic, pe anul 2003, ce are drept scop obtinerea unui profit cat mai mare, vizeaza:

Modernizarea bazei tehnico-materiale prin investitii pentru construirea unei piscine, o sala de gimnastica, sauna si masaj ;

Imbunatatirea serviciilor suplimentare prin perfectiona-rea sistemului room-service, prin oferirea de cotidiene si reviste la micul dejun ;

Modernizarea instalatiilor din procesul tehnologic de alimentatie publica, realizarea unui lant frigorific ;

Achizitionarea de faxuri care sa poata fi folosita de clienti, deoarece o forma dominanta este turismul de afaceri ;

Modernizarea parcarii si deschiderea unei spalatorii auto si a unei vulcanizari ;

Acordarea de facilitati (pentru grupuri organizate de turisti se practica o reducere de 10-15% la tarifele practicate) ;

Diversificarea gamei de servicii prestate.

CAPITOLUL 6

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII

Conceptul de eficienta economica

In acceptiunea sa generala, eficienta este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui, sau invers, raportul intre efort si efect.

Astfel, eficienta inseamna gestionarea rationala a materiilor prime, combustibilului si energiei, a fortei de munca, a capitalului, cu scopul sporirii (maximizarii) productiei de servicii. Eficienta surprinde si alte aspecte, cum ar fi: oportunitatea si eficienta investitiilor, gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor, masura in care serviciile corespund necesitatilor beneficiarilor, masura in care pot fi procurate si utilizate cu maximum de randament.

Eficienta economica totala are doua componente: eficienta tehnica si eficienta de alocare.

Eficienta tehnica se refera la cantitatea inputurilor folosite pentru a produce un nivel de output, respectiv nivelul productiei sa fie realizat cu o cantitate optima de factori de productie.

Eficienta de alocare se refera la mixul (combinatia) factorilor de productie. Combinatia optima a factorilor de productie este determinata de preturile lor relative, care reflecta raritatea lor relativa, scopul fiind minimizarea costurilor de productie.

Eficienta serviciilor de turism prezinta pe langa efectele directe, cum ar fi eficienta factorilor de productie, eficienta activitatilor specifice, si efecte indirecte, multiplicatoare, exprimate prin impulsul dat celorlalte ramuri si sectoare ale economiei, dezvoltarea societatii in ansamblul sau.

Eficienta serviciilor se apreciaza atat in raport cu efectele economice, concretizate in rezultatele economice ale intreprinderii si prin insumare ale intregii economii, cat si cu cele sociale, privite din punct de vedere al consumatorilor si concretizate in gradul de satisfacere al trebuintelor pe care il asigura, nivelul calitativ al serviciilor.

6. 1 Indicatori de exprimare a eficientei economice

Principalele criterii de evaluare a eficientei in sectorul serviciilor sunt:

a.   rentabilitatea exprima sintetic eficienta economica si consta in capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit. Ea se masoara cu ajutorul indicatorilor absoluti si relativi:

- nivelul absolut al profitului

- rata rentabilitatii

b. nivelul costurilor: - nivelul absolut

- nivelul relativ al costurilor, n=(∑ch/CA)*100;

‏c. eficienta utilizarii factorilor de productie exprima nivelul productiei pe unitatea de factori de productie consumata, evidentiind productivitatea partiala sau totala a factorilor de productie;

d. eficienta investitiilor: - termenul de recuperare exprima perioada in care intreprinzatorul isi recupereaza volumul initial al investitiei, T=I/Pr anual;

e. eficienta sociala a turismului este reprezentata de contributia adusa de acest domeniu de activitate la: petrecerea utila a timpului liber, reconfortarea si recreerea oamenilor, refacerea capacitatii de munca, ridicarea nivelului general de cunoastere si pregatire, satisfacerea unor motivatii spirituale, psihice, crearea unui climat de pace si intelegere intre natiuni.

L.S.Simon defineste nivelul serviciilor astfel: Y=∑y_i*f_i, unde y-nivelul de satisfactie al clientului, f-ponderea de importanta relativa a criteriului, i-criteriul.

Criteriile pentru masurarea nivelului de satisfactie al clientului propuse de L.S.Simon sunt:

- gradul de anticipare a nevoilor clientului

- gradul de precizie in definirea continutului serviciilor

- gradul de satisfacere a cererii de servicii

- gradul de flexibilitate cu care se raspunde la situatiile de urgenta

- gradul de eficienta in rezolvarea problemelor privind serviciile.

Indicatorii de eficienta economica din anul 2002 sunt prezentati in urmatorul tabel:

CA=cifra de afaceri sau volumul incasarilor totale;

CT=costuri totale sau volumul cheltuielilor totale;

Fs=fond de salarii;

Nt=numar turisti;

Nzt=numar zile-turist;

S=durata medie a sejurului, S=Nzt/Nt.

Indicatorii rentabilitatii

Acesti indicatori reprezinta baza de calcul pentru urmatorii indicatori:

P=profitul, calculat astfel P=CA-CT;

p′_/CA=rata profitului la cifra de afaceri, p′_/CA=(P/CA)*100;

p′_/CT=rata profitului la costurile totale sau rata rentabilitatii, p′_/CT=(P/CT)*100;

W_/CA=productivitatea muncii la cifra de afaceri, W_/CA=CA/Fs;

W_/P=productivitatea muncii la profit, W_/P=P/Fs.

Indicatorii specifici activitatii de turism:

It=incasarea medie pe turist, It=CA/Nt;

Izt=incasarea medie pe zi-turist, Izt=CA/Nzt;

Cht=cheltuiala medie pe turist, Cht=CT/Nt;

Chzt=cheltuiala medie pe zi-turist, Chzt=CT/Nzt;

CUC=coeficientul de utilizare a capacitatii,

CUC=(Nzt/Cmax)*100; Cmax=capacitatea maxima, Cmax=Nr locuri*Nr zile

Cmax=100*365=36500 (anual)

Cmax=100*91,25=9125 (trimestrial).

Avand in vedere ca valoarea capitalului social este de 25805850000 lei se poate calcula valoarea ratei profitului la capital sau ratei rentabilitatii financiare, astfel p′_/K=(P/K)*100

p′_/K=(4450844000/25805850000)*100=17,25%

Putem determina de asemenea indicatorii de eficienta ai investitiei:

durata de recuperare a investitiei, T=I/anual

T=42000000000/4450844000=9,44 ani, avand in vedere un curs de schimb valutar 1$=28000lei

taxa de rentabilitate minima, r=(P/I)*100

r=(4450844000/42000000000)*100=10,60%

Posibilitati de crestere a eficientei economice

Caile de crestere a eficientei economice in literatura de specialitate

Caile de sporire a eficientei economice in turism sunt multiple, unele generale si altele specifice fiecarui tip de prestatii. Dintre cele general valabile sunt:

~ cresterea de tip intensiv, in primul rand in sfera productiei materiale;

~ diversificarea ofertei, prin valorificarea superioara a resurselor turistice naturale si antropice si crearea unor produse turistice competitive ;

~ atenuarea curbei sezonalitatii, crearea unor conditii de desfasurare neintrerupta a activitatii de turism, de utilizare superioara si intensiva a bazei tehnico-materiale;

~ dezvoltarea si modernizarea intregii baze materiale turistice, in raport cu turismul international;

~ cresterea ponderii serviciilor suplimentare si, pe aceasta baza, a incasarii medii pe turist-zi;

~ asigurarea cu personal corespunzator numeric si ca nivel de pregatire;

~ cresterea productivitatii muncii pe fiecare loc de munca;

~ ridicarea calitatii serviciilor si asigurarea unui nivel constant superior al acestora;

~ reducerea cheltuielilor de intretinere si exploatare;

~ extinderea si diversificarea actiunilor publicitare.

Pentru fiecare din activitatile specifice turismului, pe langa caile generale prezentate, se pot desprinde si cai proprii de crestere a eficientei economice. Astfel, la cazare trebuiesc avute in vedere:

- asigurarea unui coeficient optim de utilizare a capacitatii de cazare

- diversificarea serviciilor in unitati

- cresterea volumului desfacerilor de marfuri prin receptie.

In ce priveste alimentatia, caile de crestere a eficientei economice sunt:

* revederea periodica a incadrarii unitatilor in diferite categorii

* folosirea intensiva a spatiilor (exploatarea multifunctionala)

* dotarea corespunzatoare cu utilaje a unitatii

* cresterea productiei si desfacerii de preparate culinare

* diversificarea produselor oferite

* introducerea unei evidente stricte a veniturilor si cheltuielilor.

Agrementul este un sector cu pondere importanta in incasarile din turism. Caile de crestere a eficientei economice se refera in principal la:

~ utilizarea corespunzatoare a bazelor de agrement;

~ diversificarea mijloacelor de agrement;

~ crearea unor programe atractive;

Strategii manageriale de crestere a eficientei economice

Pentru ca intr-o firma de turism, un efort de grup sa devina eficient, personalul firmei trebuie sa stie cum si cand trebuie sa realizeze un obiectiv particularizat, mai ales ca activitatea turistica este sezoniera.

Functia de planificare implica selectarea alternativelor apreciate ca determinante pentru desfasurarea in viitor a activitatii, privit ca un intreg la nivelul firmei si ca o componenta la nivelul colectivelor din interiorul acesteia. Principiile planificarii se refera la:

- contributia la realizarea scopurilor si obiectivelor unei firme turistice;

- prioritatea obiectivelor de plan;

- importanta planului pentru ansamblul firmei;

- eficienta planului.

Etapele elaborarii unui plan sunt urmatoarele:

a.     cautarea oportunitatilor;

b.            prezentarea obiectivelor - se refera la pozitia firmei pe piata, la ceea ce se doreste sa se realizeze si cand anume;

c.            prezentarea premiselor pentru planificare - este vorba despre caracteristicile mediului intern si extern al firmei;

d.            identificarea alternativelor care duc la indeplinirea obiectivelor;

e.     compararea alternativelor cu obiectivele dorite si selectarea alternativei corespunzatoare din punct de vedere al costurilor si al profiturilor;

f.      elaborarea planurilor de suport - se refera la identificarea resurselor materiale, umane si financiare necesare pentru derularea planului;

g.            concretizarea planului prin bugetele de marketing privind volumul, pretul, costul vanzarilor, costuri operationale, etc.

Managementul in urma evaluarii alternativelor de crestere a eficientei economice, a elaborat un plan pe trei ani, ale carui obiective sunt: construirea unei minipiscine si a unei sali de gimnastica, urmarind sa atraga turisti pentru cure de tratament, iar pentru perioadele de vara contractarea unor spectacole in aer liber. Aceste actiuni vor fi realizate in vederea cresterii popularitatii hotelului si cresterea numarului de turisti.

BIBLIOGRAFIE

Donoaica Stefan - Aspecte ale activitatii de turism, Edit.Litera, Bucuresti, 1989

Nicolescu Ovidiu- Economia Intreprinderii de Servicii, Edit.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

Olteanu Valerica- Marketingul Serviciilor, Edit. Export, Bucuresti, 1994

Stanciulescu Gabriela- Tehnica Operatiunilor de Turism, Edit.All Beck, 1994

Economia intreprinderii - Curs - Prof. Dr. Daniela Buzoianu

Raport Anual Asupra Activitatii S.C.DAMBOVITA S.A. , 2004.