STRATEGIA

DE DEZVOLTARE

SOCIO - ECONOMICA

A COMUNEI SEICA MARE

ROMANIA

JUDETUL SIBIU

REGIUNEA CENTRU

CAPITOLUL I

PROCESUL PLANIFICARII STRATEGICE

Elaborarea unei Strategii de dezvoltare socio-economice pentru o comunitate este ca planificarea unei calatorii lungi in care apar o serie de evenimente, si ca buni organizatori inainte de a pleca la drum trebuie sa stim pe unde mergem, ce resurse avem, pe cine luam cu noi in calatorie si care este perioada de timp in care trebuie sa ne incadram pentru a ajunge la destinatia finala.

Existenta unei strategii de dezvoltare economica si sociala ne ajuta sa cream o viziune asupra comunitatii pe care ne-o dorim in viitor, ne ofera imaginea in care credem si pentru care muncim. Ne pune la dispozitie o imagine completa asupra modului in care economia, mediul, infrastructura se pot imbunatati. Ofera un cadru de lucru, astfel, dupa analiza nevoilor si a perspectivelor fiecarui grup de interes stabileste obiective de dezvoltare si se concretizeaza intr-o serie de prioritati si masuri pentru indeplinirea obiectivelor. Pune la dispozitia autoritatilor locale un ghid in vederea imbunatatirii vietii in comuna si a reducerii discrepantelor intre satele comunei Seica Mare.

Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare a fost realizata in lunile septembrie si octombrie 2008, in urma desfasurarii mai multor intalniri cu grupurile de lucru comunitare si a unui proces de chestionare/interogare a populatiei satelor comunei.

Planificarea strategica are drept scop maximizarea eficientei utilizarii resurselor locale si dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului comunitatii si de a ajuta comunitatea sa orienteze dezvoltarea economica si sociala spre realizarea unor obiective fezabile pe termen mediu si lung

Elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare a inceput in primele zile ale lunii septembrie prin culegerea de informatii despre comuna, urmata de derularea a doua actiuni de chestionare a populatiei din Seica Mare si cate o actiune de chstionare pentru populatia din Buia, Boarta, Stenea, Petis si Mighindoala.

Dupa perioada de culegere am demarat intalnirile cu grupurile de lucru din comuna. Cele trei grupuri de lucru comunitare care au colaborat cu echipa de consultanti la elaborarea Strategiei au fost:

consilierii locali;

actori principali locali (medici, profesori, preoti, reprezentanti ai institutiilor de cultura, educatie, asistenta sociala. politie);

agentii economici.

Impreuna cu acestia am stabilit domeniile prioritare:

• dezvoltarea infrastructurii (mediu);
• dezvoltarea afacerilor;
• dezvoltarea resurselor umane;
• dezvoltarea administratiei publice locales
• dezvoltarea serviciilor sociale.

In cadrul intalnirilor cu grupurile de lucru si a domeniilor prioritare am realizat analiza SWOT, stabilind punctele tari, slabe, oportunitatile si riscurile.

In urma intalnirilor cu grupurile de lucru si procesului de chestionare a locuitorilor comunei credem ca implicarea activa si continua a localnicilor in dezvoltarea socio-economica a comunei Seica Mare va creste treptat odata cu constientizarea faptului ca fiecare localnic trebuie sa se implice activ in dezvoltarea comunitara a localitatii in care traieste.

Managementul implementarii strategiei va fi asigurat in primul rand de aparatul administrativ care are rol de locomotiva, asistat de localnici.

Oportunitatea atragerii fondurilor prin APL, IMM, ONG si parteneriate public-private va avea ca rezultate atragerea surselor de finantare pentru proiecte identificate ca prioritare in scopul realizarii obiectivelor propuse de strategie.

Dezvoltarea comunei Seica Mare prin participare publica reprezinta sprijinul si implicarea localnicilor pentru demararea de proiecte, responsabilizarea factorilor implicati, reducerea costurilor, cresterea transparentei, obtinerea de rezultate si, foarte important, eliminarea sentimentului si a starii de neputinta si inutilitate fata de problemele comunitatii.

Metodologia utilizata in procesul de elaborare :

1. Evaluarea potentialului economico-social.

2. Analiza SWOT.

3. Elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare

• elaborarea viziunii;
• a misiunii;
• a obiectivelor strategice;
• a prioritatilor si masurilor;
• a planului de actiune;

4. Implementarea Strategiei

• finantarea proiectelor;
• prioritizarea proiectelor;
• actualizarea strategiei.

Evaluarea potentialului socio-economic al comunei Seica Mare

A fost realizata evaluarea infrastructurii, a mediului, a starii economice, sociale si de sanatate a locuitorilor comunei Seica Mare, tinand cont de faptul ca trebuie sa valorificam oportunitatile existente.

Dupa realizarea bazei de date, acestea au fost analizate cu ajutorul analizei SWOT (Strenghts - puncte tari; Weaknesses - puncte slabe; Opportunities - sanse, oportunitati, Threats - riscuri).

Prin realizarea analizei SWOT am urmarit stabilirea situatiei atat a mediului intern, cat si a celui extern.

Elaborarea strategiei a fost realizata in vederea implementarii cu succes a cator mai multe proiecte cu finantare nerambursabila si nu numai, si a reducerii decalajului economic si social dintre comunele din regiunea Centru si comuna Seica Mare pe de o parte, si a decalajului dintre satele comunei pe de alta parte.

CAPITOLUL II

CORELAREA STRATEGIEI CU PROGRAMELE UNIUNII EUROPENE SI A STRATEGIEI JUDETENE

Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romania va incerca recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Strategia PND 2007-2013 este structurata pe cele sase prioritati nationale de dezvoltare, limitarea numarului de prioritati fiind de natura sa asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fata de UE si a disparitatilor interne. Trebuie precizat, insa, ca in interiorul acestor prioritati sunt abordate numeroase domenii/sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sanatatea, energia, sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale etc.

Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru :

a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, in conditii de deplina transparenta, astfel ca dupa anul 2007, ritmurile medii anuale de crestere a produsului intern brut sa se situeze intre 4-6%;

b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile, in jurul a 3% din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi-fiscal, gestionarea corespunzatoare a datoriei publice si deficitului contului curent, astfel incat sa se asigure reducerea treptata a inflatiei, care la nivelul anului 2006 sa poata fi exprimata printr-o singura cifra;

c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizand ajustarea structurala a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar in general;

d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale; promovarea unor masuri specifice de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii; definirea clara a drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative si juridice adecvate, capabile sa asigure aplicarea legii si respectarea obligatiilor contractuale;

e) Modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate publica astfel ca acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si economiei nationale, asigurandu-se treptat apropierea de standardele tarilor membre ale UE;

f) Elaborarea si asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului inconjurator.

Componenta de dezvoltare rurala a Politicii Agricole Comune (PAC) a castigat o atentie sporita dupa elaborarea de catre Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000, devenind astfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat si legislatia romana) referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurala sunt:

• ameliorarea exploatatiilor agricole;
• garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;
• asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;
• protectia mediului;
• dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a intari substanta economica si sociala a zonelor rurale;
• imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale .

In vederea revigorarii activitatilor economice din mediul rural si diversificarii acestora se impune sustinerea activitatilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activitatilor de agroturism, a productiei de artizanat si a altor activitati cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale si a fructelor de padure), infiintarii de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente si dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitatie, ciclism montan etc.).

Pentru realizarea dezvoltarii activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure accesul facil la noi investitii, consultanta, infrastructura, educatie, infrastructura medicala si dezvoltarea durabila a localitatilor.

Modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor avea consecinte asupra mediului rural deoarece cresterea productivitatii si competitivitatii agricole va determina o reintoarcere a fortei de munca in zonele rurale.

Pregatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si sociala a mediului rural si pentru dezvoltarea regionala echilibrata, o infrastructura moderna fiind importanta pentru ca zonele rurale sa poata concura efectiv pentru investitiile interne si sa poata ramane competitive pentru intreprinderile existente.

Diversificarea activitatilor agricole va fi orientata spre stimularea diversificarii in toate tipurile de exploatatii comerciale, cum ar fi procesarea propriilor materii prime si comercializarea directa sau incurajarea activitatilor agro-turistice. Se va acorda atentie speciala sprijinului fermelor de semi-subzistenta care depind de astfel de activitati suplimentare diversificate pentru a le utiliza la maxim capacitatea lor de munca.

In vederea absorbtiei ridicate a fortei de munca tinere neocupata din fermele de subzistenta, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa demareze activitati economice in zonele rurale si sa diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populatia rurala. Vor fi sprijinite, de asemenea, activitatile agro-turistice si cele privind petrecerea timpului liber, care au un impact pozitiv asupra crearii de noi locuri de munca. Acest sprijin va fi combinat cu eforturile de imbunatatire a mediului natural si social si de stimulare a eco-turismului, precum si cu serviciile si cu o structurare mai buna a comercializarii produselor regionale specifice. In acest sens, agro-turismul este in continua crestere datorita specificului ospitalier traditional combinat cu pastrarea traditiilor si obiceiurilor culturale valoroase.

Dezvoltarea durabila a mediului rural necesita, de asemenea, accesul la facilitati, solutia pentru a asigura echilibrul intre zonele rurale este aceea a unui acces mai bun al actorilor rurali la toate tipurile de facilitati existente in perioada urmatoare.

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) va imbina co-finantarea disponibila din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, sprijinul national si alte fonduri structurale UE in beneficiul dezvoltarii rurale durabile a Romaniei.

Incepand din anul 2007, Romania este stat membru al Uniunii Europene si face primii pasi pe piata UE. Restructurarea, modernizarea si dezvoltarea sectoarelor agricol, alimentar si forestier din Romania, in vederea cresterii competitivitatii lor, in noul mediu de schimb, constituie o mare provocare, drept pentru care are prioritate maxima in strategia de dezvoltare rurala a Romaniei.

Totodata, in vederea contributiei, la realizarea prioritatilor Comunitatii, in special, a obiectivelor si domeniilor de actiune durabile din Strategiile Göteburg si Lisabona, pentru creearea de locuri de munca, aceasta dezvoltare economica trebuie sa fie echilibrata si integrata tinand cont de aspectele sociale si de mediu din spatiul rural romanesc.

In acest sens, Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala, elaborat pe baza Liniilor Directoare Strategice ale Comunitatii, defineste urmatoarele obiective generale pentru perioada 2007 -2013:

• cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier;
• imbunatatirea mediului si a spatiului rural;
• imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale;
• demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER).

PNDR pune accent pe intarirea competitivitatii si pe economia de scara si in acelasi timp ia in considerare necesitatea de a proteja natura, mediul, resursele naturale, terenul si apa in mediul rural, precum si imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii din spatiul rural.

AXE prioritare:

Axa 1 - obiective si impact asteptat

Masurile din Axa 1 vizeaza imbunatatirea eficientei sectoarelor agricol si forestier in vederea pregatirii acestora sa faca fata concurentei cu un mediu comercial deschis pietei externe. Rezultatele asteptate sunt: o forta de munca mai bine pregatita, cu o structura pe varsta mult imbunatatita, o mai buna utilizare a terenului, patrunderea pe piata a fermelor de subzistenta, o agricultura comerciala moderna, cresterea valorii adaugate si imbunatatirea calitatii produselor, care vor asigura pe viitor cresterea productivitatii si competitivitatii sectoarelor agricol si forestier.

Sprijinul va fi directionat catre microintreprinderi si intreprinderile mici, mijlocii, considerate a fi mai capabile decat intreprinderile mari sa dezvolte produse noi, sa valorifice mai bine resursele locale prin inovare si adaptare. Prioritatile alese din cadrul acestei axe iau in considerare atat nevoile de dezvoltare, cat si necesitatea de a continua anumite masuri din perioada de preaderare.

Axa 2 - obiective si impact asteptat

Obiectivul masurilor din Axa 2 este de a imbunatati mediul in spatiul rural, de a conserva biodiversitatea printr-un management durabil al terenurilor agricole si forestiere.

Masurile includ zone defavorizate, Natura 2000 si programul de impadurire. Schema ZD intentioneaza sa sprijine continuarea activitatii in astfel de zone, mentinand astfel peisajul. Schema Natura 2000 este indreptata catre fermierii din zonele cu habitate cu valoare naturala ridicata.

Principalul element al programului silvic - sprijinul pentru impadurire - este inclus, de asemenea, in aceasta Axa. Programul va permite mentinerea plantarilor la un nivel suficient in vederea atingerii obiectivelor economic si de mediu.

Axa 3 - obiective si impact asteptat

Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural, diversificarea economiei rurale, promovarea cunoasterii si imbunatatirea potentialului uman reprezinta obiectivele strategice ale acestei axe.

Masurile vizeaza comunitatea rurala, in general, prin dezvoltarea intreprinderilor din mediul rural, bazate pe resurse naturale, a turismului, renovarea satelor si promovarea initiativelor privind mediul in vederea completarii activitatilor din cadrul fermei si pentru furnizarea unor oportunitati alternative de angajare a populatiei din mediul rural. Aceste masuri au fost alese in concordanta cu punctele slabe ale mediului rural (precum venituri scazute, dependenta excesiva de agricultura de subzistenta, abilitatile de antreprenoriat reduse, infrastructura neadecvata), dar si a punctelor tari (resurse cu valoare naturala ridicata, patrimoniu cultural bogat, etc.). Astfel, prin aceasta abordare, zonele rurale ar trebui sa atinga o calitate a vietii in mediul rural, la fel ca in mediul urban.

Axa 4 - obiective si impact asteptat

Masurile din Axa 4 vizeaza sprijinirea dezvoltarii rurale prin imbunatatirea guvernantei locale si promovarea potentialului endogen. Abordarea LEADER va contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1, Axa 2 si Axa 3 prin intermediul strategiilor de dezvoltare locala integrata si prin actiuni inovative.

Teritoriul Romaniei este impartit in opt regiuni, reprezentand arii care corespund unor grupuri de judete, fara a fi insa unitati teritorial - administrative, formate in urma liberei lor asocieri si bazate pe o intelegere semnata de reprezentantii Consiliilor Judetene respective. Aceste opt regiuni constituie cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala. Dupa 1990, spatiul european se afla intr-o perioada de transformari determinate atat de schimbarile globale geo-politice cat si de restructurari interne, in plan socio-economic.

Contextul general mentionat ca si evolutii posibile in secolul 21 sunt prezente in doua documente importante: "Agenda 2000" si "Planul de Dezvoltare Spatiala in Europa" (ESDP) pregatite de Comisia Europeana si respectiv, de Consiliul Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului.

Ultimul document mentionat formuleaza obiectivele strategice ale unei dezvoltari echilibrate si durabile ale spatiului european:

• Coeziunea economica si sociala;
• Conservarea patrimoniului natural si cultural;
• Competitivitate echilibrata a teritoriului european.

Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regionala, a fost initiat in 1997 prin aprobarea de catre Guvernul Romaniei a Cartei Verzi a Dezvoltarii Regionale in Romania si a continuat in perioada 1998-1999 prin constructia cadrului institutional si a suportului legislativ necesar. Politica de dezvoltare regionala ca parte integranta a procesului general de reforma si a procesului de aderare la Uniunea Europeana, este necesar sa asigure faptul ca programele de dezvoltare regionala promovate de Guvernul Romaniei si de fiecare regiune in parte vor permite realizarea unei dezvoltari echilibrate in sensul reducerii disparitatilor existente si a promovarii coeziunii economice si sociale.

In ultimii ani, Romania a facut pasi importanti in ceea ce priveste adoptarea unei structuri institutionale capabile sa elaboreze si sa implementeze politica de dezvoltare regionala. Actualmente, cea mai importanta sarcina pe care o au de rezolvat autoritatile romane este de a identifica particularitatile si necesitatile proprii, aceasta fiind oricum inclusa in procesul general al reformei, care definesc in amanuntime principalele aspecte ale reformei.

Politica de dezvoltare regionala este abordata in acord cu principiul parteneriatului, aflat la baza structurii institutionale si este pusa in practica prin programe care trebuie sa raspunda necesitatilor existente la nivelul regiunilor. De asemenea, aceasta politica este in concordanta cu principiul aditionalitatii si consistent cu politicile nationale sectoriale ale ministerelor, care la randul lor trebuie sa ia in seama necesitatile regionale. In cele din urma, politica d 333j91d e dezvoltare regionala este concentrata pe arii / domenii prioritare pentru aspecte si prioritati care constituie principalele probleme pentru dezvoltarea fiecareia dintre regiunile Romaniei si a tarii in ansamblul sau.

Pentru Regiunea Centru dezvoltarea rurala este considerata ca o directie prioritara a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in practica a unei politici integrate care sa permita punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: cresterea animalelor, prelucrarea laptelui, carnii, pieilor, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea mestesugurilor, turism rural, agroturism, turism montan etc.

Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung. Pentru aceasta, trebuie continuate masurile de dezvoltare rurala, al caror nucleu ar fi crearea unor fundamente de durata pentru locuri de munca pentru populatia rurala.

Din aceste motive strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde organizarea si dezvoltarea agricola, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii si a serviciilor rurale - managementul resurselor naturale, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.

Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica, servicii de afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor.

Obiectivele celei de a IV-a prioritati a Regiunii Centru sunt:

• Cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru atragerea investitiilor straine si locale prin folosirea resurselor naturale;
• Activarea participarii si cooperarii intre parteneri locali in scopul prezervarii mostenirii naturale si culturale rurale;
• Dezvoltarea durabila a sectorului forestier prin stimularea exploatarii rationale a resurselor padurilor.

Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare corespunde Strategiei de dezvoltare a judetului Sibiu, Prioritatea IV, Masurile 4.1 - 4.5

Conform Strategiei de dezvoltare judetene, pentru judetul Sibiu dezvoltarea rurala este considerata ca o directie prioritara a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: zootehnia, agricultura vegetala, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea mestesugurilor, turism rural, agroturism, turism montan, turism cultural, ecoturism, etc.

Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie dezvoltat pe termen lung.

Strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde organizarea si dezvoltarea spatiului rural al judetului, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii si a serviciilor rurale - managementul resurselor naturale, imbunatatirea potentialului uman, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.

Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica, servicii in afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor.

In cadrul comunitatilor rurale din judet se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii, dar care pot fii revigorate prin resursele alternative de venituri ca de exemplu: turismul rural, agroturismul, exploatarea resurselor antropice ale acestor localitati.

Economia rurala, la nivelul judetului Sibiu, bazata in principal pe: cresterea de animale, agricultura, prelucrarea produselor agricole si neagricole, este prea putin eficienta in acest moment, dar respectand legislatia Politicii Agricole Comune (PAC), cat si prioritatile din Planul National de Dezvoltare Rural (PNDR), situatia pe termen mediu si lung se poate ameliora prin adoptarea urmatoarelor obiective:

-investitii in asociatiile agricole (in vederea modernizarii, reducerii costurilor de productie, asigurarea calitatii produselor, protejarii mediului, etc.);

-sprijinirea tinerilor agricultori si a formarii profesionale in domeniu;

-sprijinirea pensionarii inainte de varsta limita;

-sprijinirea zonelor mai putin favorizate;

-cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru atragerea investitiilor straine si locale prin folosirea resurselor naturale;

-masuri de protectie a mediului in interactiune cu agricultura (inclusiv de conservare a peisajului rural);

-procesarea si promovarea pe piata a produselor agricole;

-dezvoltarea zonelor rurale prin furnizare de servicii, sprijinirea economiilor locale, incurajarea agroturismului, a activitatilor mestesugaresti etc;

-activarea participarii si cooperarii intre partenerii locali, regionali in scopul prezervarii mostenirii naturale si culturale rurale;

-dezvoltarea durabila a sectorului forestier prin stimularea exploatarii rationale a resurselor padurilor.

Rezultate asteptate :

-aparitia unor noi societati comerciale cu activitati diverse, bazate pe productie si servicii;

-crearea de noi locuri de munca in mediul rural;

-cresterea veniturilor populatiei din mediul rural;

-reducerea diferentelor dintre mediul rural si cel urban;

-cresterea competitivitatii atractiilor turistice locale bazate pe unicitate, specific cultural si natural;

-atragerea in circuitul turistic a unor locatii rurale, in zone izolate, fara alte alternative de venituri;

-prezervarea mostenirii naturale, istorice si culturale a judetului pentru generatiile viitoare;

-mentinerea si dezvoltarea functiilor economice, ecologice si sociale ale padurilor din zonele rurale;

-extinderea zonelor impadurite in scopul cresterii valorii adaugate a produselor forestiere.

-atragerea de finantari in sistemul public-privat in localitatile rurale din judetul Sibiu;

-cresterea coerentei proiectelor in accesarea de Fonduri Structurale dedicate dezvoltarii rurale din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)

Masuri:

4.1 Dezvoltarea si diversificarea economiei rurale;

4.2 Utilizarea durabila a terenurilor agricole;

4.3 Imbunatatirea calitatii productiei si a produselor agricole;

4.4 Promovarea initiativelor locale "LEADER";

4.5 Utilizarea durabila a terenurilor forestiere.

Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii. Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Valcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tarnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperita de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci. Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Raurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.

Raurile din partea nordica sunt adunate de Tarnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hartibaciu sau pe Olt.

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniu natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.

Judetul Sibiu se incadreaza intre urmatoarele coordonate geografice:

latitudine nordica - 46 grade 17' avand ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag;

latitudine sudica - 45 grade 18' avand ca punct extrem satul Paltin, comuna Boita; 

longitudine estica - 24 grade 57' avand ca punct extrem satul Teline, comuna Bradeni;

longitudine vestica - 23 grade 35' avand ca punct extrem comuna Jina.

Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest;

Relieful este variat si coboara in trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din paleolitic. La Racovita, a fost descoperit un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii 'cultura de prund' (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice au fost descoperite in mai multe centre: Casolt, Ocna Sibiului, Medias, Boarta. Unelte din epoca bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca fierului au fost scoase la iveala la Sibiu (cartierul Gusterita), Apoldul de Sus, Somartin etc.

Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latene (cca. 300 I.Ch.-106 I.Ch). Marturii din perioada dacica au fost descoperite la Sibiu (cartierul Gusterita), Casolt, Seica Mica, Medias, Bradu, Tilisca, Ocna Sibiului.

Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Importante descoperiri s-au facut la Boita, Sibiu (cartierul Gusterita), Seica Mica, Brateiu, Turnu Rosu, Talmaciu, Selimbar, Cristian, Miercurea Sibiului etc.

In cadrul istoriei culturale a Sibiului trebuie mentionata, in primul rand, preocuparea constanta a sibienilor pentru dezvoltarea invatamantului, o serie de scoli comunale fiind fondate in cursul secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Prima scoala mentionata la Sibiu a luat fiinta in anul 1380, in anul 1471 fiind inzestrata cu internat. In apropierea Sibiului, la Slimnic, luase fiinta in 1394 o alta scoala, pentru ca in Sibiu sa functioneze din anul 1525, pentru scurt timp, o scoala superioara la care a invatat si marele carturar roman Nicolaus Olahus. Sunt importante si mentiunile ulterioare ale unor lacasuri de invatamant ca gimnaziul iezuit (1692), sau gimnaziile mentionate documentar in anii 1723, 1780, 1782, precum si seminarul teologic intemeiat de Gheorghe Lazar in 1811.

Asezat in centrul tarii, acolo unde s-au intalnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice romanesti, Sibiul a fost si ramane o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie, zona de simbioza intre cultura romaneasca si cea a nationalitatilor conlocuitoare. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza judetul intre vetrele de cultura si civilizatie romaneasca si in zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale. Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara. Reteaua hoteliera de vile si cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa fie cautate in toate anotimpurile. Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito-urinar, insuficienta glandulara, in stari de convalescenta.

Multe localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala. Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura romaneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte.

O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul. Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa propunem o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care, apreciem ca va avea efecte de mediu absolut benefice.

STATIUNI BALNEARE SI DE ODIHNA

Statiunea de odihna Paltinis 

Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Este situata la altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel. A fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) in ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila, declarate monumente istorice.

Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Stratul de zapada se mentine cca. sase luni recomandand Paltinisul pentru sporturile de iarna. Partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului.

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului

Primele cercetari sistematice ale valentelor curative a lacurilor sarate sunt efectuate in 1820. Dupa aceasta data se amenajeaza treptat statiunea. In jurul lacurilor se construiesc cabine, se planteaza pomi, se ridica pavilioane pentru bai calde si reci. Statiunea a fost inaugurata oficial la 20 iunie 1858. Intre 1906 si 1909 s-au ridicat pavilionul central si cladirea bailor existente si astazi. Ele cuprind sali pentru bai calde, pentru impachetari cu namol, aerosoli, bazine. Din 1948 - baile Ocna Sibiului devin statiune cu caracter permanent. Pe langa pavilioanele amintite, statiunea mai cuprinde strandul cu lacurile Horia, Closca si Crisan, formate prin inundarea a sase saline vechi (7.848 m.p. si adancimi de 44,5 m, 34,55 m, respectiv 44 m). Acestora li se adauga lacurile din apropierea liniei ferate Sibiu - Copsa Mica. Cele mai importante sunt Lacul fara fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, parasita in 1775 (1.665 m.p., 32 m adancime) - declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie; Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonata in 1817 - 160 m adancime, cel mai adanc lac antroposalin din Romania, Lacul Brancoveanu, format pe locul unei saline parasite in 1699, cel mai sarat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate); Lacul Ocnita, legat cu lacul Ocna Rustic (200 g/l - salinitate), Lacurile Inului, Matelor, Lacul cu namol. Perimetrul de protectie hidrologica al statiunii cuprinde 53 ha, 14 lacuri antroposaline precum si alte lacuri mai mici aparute pe cale naturala. Adancimile mari ale lacurilor se datoreaza exploatarilor de sare tip clopot din antichitate si evul mediu. Statiunea balneoclimaterica are o capacitate de 144 locuri in hotel, 150 locuri in casutele popasului turistic si 80 locuri in satul de vacanta al elevilor. Cantina - restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie. Factorii naturali de cura sunt apa lacurilor sarate si helioterme, cu concentratie de 180 - 310 g/l, namolul sapropelic fosil, apa izotona clorurata sodic si usor bicarbonata din izvorul Horia, climatul moderat de depresiune. La Ocna Sibiului se trateaza cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Statiune balneoclimaterica permanenta Bazna

Factori terapeutici: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate; namoluri terapeutice, climat bland. Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta inca din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra intre 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetarilor ulterioare. Pacientii se tratau singuri in corturi sau colibe. In 1814 Biserica evanghelica preia lacurile minerale si hotaraste construirea unui asezamant balnear. In 1843 o societate pe actiuni din Medias incepe exploatarea sistematica a bailor. Din 1949 Baile Bazna trec in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneoclimaterica cu caracter permanent. Capacitatea de tratament ajunge in 1986 la 13.000 persoane totalizand 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turisti straini. Statiunea este situata pe stanga Vaii Bazna intr-un parc natural. Se intinde pe o suprafata de 20 hectare. Dispune de sase baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina-restaurant, biblioteca-club, amenajari sportive si de agrement.

Statiunea balneoclimaterica Miercurea Sibiului

Statiune balneoclimaterica sezoniera de interes local situata la 5 km de oras. Factori terapeutici: izvoare cu apa minerala clorurate-sodice, namol sapropelic fosil, climat de crutare. Indicatii: afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardio-vasculare.

CAPITOLUL III

ANALIZA SOCIO - ECONOMICA

III.1.1. Atestare documentara

In partea centrala a judetului Sibiu, comuna Seica Mare cu satele apartinatoare Seica Mare, Boarta, Buia, Stenea, Petis si Mighindioala a existat si a evoluat in actualul amplasament din vremuri stravechi.

Prima atestare documentara a localitatii Seica Mare este sub numele unguresc de Selk, intre anii 1308 - 1310. De-a lungul anilor denumirea a suferit mici modificari, in cele trei limbi de circulatie: germana, maghiara si romana, in jurul anilor 1900 - 1910 aparand denumirea care se pastreaza si astazi: Seica Mare, Nagysink sau Nagyselik (in limba maghiara), Marktschelken (in limba germana). Localitatea Seica Mare facea parte in acele timpuri din judetul Tarnava Mare, plasa Medias. In acea perioada Seica Mare avea 1593 de locuitori, din care 749 erau romani, iar restul germani unguri si tigani.

In anul 1895 in localitatea Seica Mare a fost fondata societatea pe actiuni "RACOTANA", institut de credit si economii, avand un capital social de 100.000 de coroane.

In anul 1909 in Seica Mare a luat fiinta o alta societate pe actiuni: "AJUTORUL", institut de credit si economii cu un capital social de 250.000 de coroane.

Satul Boarta este mentionat pentru prima data in anul 1349, sub denumirea ungureasca de Mihalfalua. In anul 1750 apare sub denumirea care se pastreaza si astazi: Boarta.

In jurul anului 1918 satul Boarta avea 660 de locuitori, dintre care 443 erau romani, iar restul germani si unguri.

In anul 1966, la locul numit "Ochiuri", de sub "Dealul lui Americanu" a fost identificata o asezare dacica, de epoca romana. Asezarea este situata pe o terasa ingusta aflata sub "Dealul lui Americanu", cu vaile Calbei la nord si cea a Vesaudului spre vest. Au fost descoperite resturile unei locuinte in partea inclinata a terasei. O deosebita insemnatate o are ceramica descoperita, lucrata cu mana sau modelata la roata, care prezinta din punct de vedere tipologic si stilistic o multitudine de forme si aspecte. Atat ceramica lucrata cu mana, cat si cea modelata cu roata, dacica sau de factura romana, sustin incadrarea cronologica a asezarii in secolele II - III d. Hr.

Satul Buia (in limba maghiara Bola, in limba germana Bell) apartinea raionului Medias, regiunea Brasov; prima atestare documentara a fost in anul 1296 sub denumirea "poss Bulla", denumirea suferind de-a lungul timpului anumite modificari. In jurul anului 1918 localitatea numara 1167 locuitori, dintre care 736 erau romani, iar restul unguri si germani.

Satul Mighindioala apare pentru prima data mentionat sub denumirea germana de Engodal, in anul 1394: "poss Engodal". Denumirea de Mighindale, din care a derivat actuala denumire, apare in anul 1850. In anul 1956 figureaza ca si catun al satului Seica Mare, raionul Medias, regiunea Brasov.

Satul Petis, Petisdorf, (in maghiara Peterfalva, Kispeterfalva, in germana Petersdorf), are prima atestare documentara in anul 1336, sub denumirea de "poss Peturfolua". De-a lungul timpului denumirea a suferit mici modificari. In jurul anului 1918 in sat erau 415 locuitori, dintre care 130 erau romani, iar ceilalti germani.

Satul Stenea are prima atestare documentara in anul 1392 sub denumirea Stino sau Stina. De-a lungul timpului denumirea localitatii a suferit modificari, actuala denumire pastrandu-se din perioada 1900-1918. In aceasta perioada in localitatea Stenea erau 451 locuitori, dintre care 442 romani.

III.1.2. Localizare si suprafata

Teritoriul administrativ al comunei Seica Mare este situat in partea de centru-nord a judetului Sibiu, la 30 km de municipiul Sibiu si la 28 de km de municipiul Medias

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Seica Mare este de 12.024 ha din care intravilan 398 ha, iar extravilan 11.626 ha. Cu aceasta suprafata, comuna se incadreaza in categoria comunelor mari, in cadrul judetului Sibiu.

III.1.3. Structura administrativa si relatii in teritoriu

Comuna Seica Mare are in componenta satele Seica Mare, Boarta, Buia, Stenea, Petis si Mighindioala.

Teritoriul administrativ al comunei are ca vecini:

• la nord comuna Axente Sever;
• la est comuna Mihaileni;
• la sud comunele Vurpar, Slimnic si Loamnes;
• la vest comuna Seica Mica.

Comuna Seica Mare este situata in partea de centru-nord a judetului Sibiu, la 30 km distanta de municipiul Sibiu si la 28 km de municipiul Medias.

Localitatea resedinta de comuna, Seica Mare, este amplasata in partea de vest a teritoriului administrativ al comunei si este asezata pe traseul drumului national DN 14 Sibiu - Medias si in lungul drumului judetean DJ 141A. Localitatea se dezvolta in lunca si pe terasele paraului Visa, afluent al Tarnavei Mari.

Satul Boarta este amplasat in zona sud-vestica a comunei si este legat de satul resedinta de comuna prin drumul judetean DJ 141 A, la o distanta de 4 km. Paraul Calva strabate localitatea.

Satul Stenea este amplasat in zona sudica a comunei si este legat de satul Seica Mare de drumul judetean DJ141 A, prin drumul comunal DC 4, la o distanta de 2 km de acesta.

Satul Buia este amplasat in zona sudica a comunei si este legat de satul de resedinta de comuna prin drumul judetean DJ 141 A, la o distanta de 11 km de acesta.

Satul Mighindoala este amplasat in zona estica a comunei si este legat de satul Buia prin drumul comunal DC 5A, la o distanta de 4 km de acesta.

Satul Petis este amplasat in zona estica a comunei si este legat de resedinta de comuna prin drumul comunal DC 5, la o distanta de 4 km de acesta.

Drumul comunal DC 5 leaga satul Mighindoala cu satul Petis. Comunicarea satului Stenea cu satele Boarta si Buia este realizata prin intermediul drumului comunal DC 4, ramificatie a drumului judetean DJ 141 A. Tot din drumul judetean DJ 141 A se ramifica si drumul comunal DC 5A, care leaga satul Buia cu satul Mighindoala.

Transportul prin intermediul cailor ferate se realizeaza pe linia secundara neelectrificata Copsa Mica - Sibiu, cu acces din gara Seica Mare si halta Seica Mare.

Existenta drumului national DN 14 (Sibiu - Medias - Dumbraveni - Sighisoara) a favorizat deplasarea locuitorilor comunei catre principalele centre economice ale judetului, precum si catre intreaga tara.

Apropierea de municipiul Sibiu a facut ca relatiile economice si sociale sa se stabilizeze preponderent cu acesta, un numar important al populatiei deplasandu-se in Sbiu pentru locuri de munca mai bune, insa pentru satisfacerea unor anumite tipuri de nevoi locuitorii comunei se deplaseaza si in alte localitati mai importante din aceasta zona a Transilvaniei cum ar fi municipiul Medias sau orasul Copsa Mica. Relatiile cu aceste centre au fost si sunt intretinute in scopul satisfacerii unor nevoi materiale si spirituale prin accesul la: locuri de munca, scoli, unitati medico-sociale, unitati administrative si de justitie, sport, spectacole, agrement, comert, servicii, cultura, cult, etc.

Relatiile preponderent comerciale s-au stabilit cu localitatile invecinate unde se organizeaza targuri de animale si produse agricole.

Astfel, comuna Seica Mare intretine relatii de colaborare cu Medias, Copsa Mica, Axente Sever, Agarbiciu, Slimnic, Seica Mica, Tapu, Micasasa, Tarnava, Valea Viilor.

III.1.4. Cadrul natural

Relieful

Formele de relief specifice comunei sunt cele de culoar si de versant. Relieful de versant are ca o caracteristica locala un grad redus de impadurire. Inaltimile mai reduse ale reliefului local (sud-estul localitatii Seica Mare spre Boarta, Petis, Mighindoala) scurteaza altitudinal versantul, dand dealurilor infatisari cu destule deosebiri, in raport cu alte parti din podis.

Geologia

Geologia teritoriului comunei este caracterizata de prezenta depozitelor pannoniene formate din serii de nisipuri si marne cu numeroase intercalatii de tufuri andezitice, urmate de depozite halocene de natura aluvionara, in lunca paraului Visa, formate din nisipuri si pietrisuri si depozite pleistocene, pe culmile dealurilor, de natura depozitionala. Tectonica straturilor este legata de miscarile postpannoniene. De conditiile tectonice (domuri si branhianticlinale) si litologice (alternante de nisipuri, roci gazeifere si marne, roci protectoare ale zacamintelor) se leaga gazul metan, localizat in 12 campuri gazeifere, printre care se numara si cel de la Petis.

Reteaua hidrografica

Hidrografia comunei Seica Mare este strans legata de paraul Visa, care strabate teritoriul comunei de la sud la nord. Pe aceasta portiune raul este meandrat, avand un curs amenajat prin lucrari specifice de aparare a malurilor. Afluentii acestuia care strabat teritoriul comunei sunt paraiele: Calva, Mighindoala si Rapa, pe partea dreapta, iar pe partea stanga, Paraul Popii.

Bazinul paraului Calva, care strabate satele Buia, Boarta si Seica Mare, pe teritoriul caruia se varsa in Visa, prezinta o asimetrie hidrografica evidenta datorita dispunerii geografice a reliefului major.

Clima

Elementele climatice ce caracterizeaza comuna Seica Mare sunt specifice Podisului Tarnavelor si cuprind urmatoarele valori:

• valoarea temperaturii medii anuale este de 7°-8°C;
• zona climatica este temperat continentala cu influente oceanice, dar si de la tinutul de podisuri si dealuri inalte, subtinutul Depresiunii Transilvaniei, districtul de padure;
• temperatura medie lunara maxima se intalneste in luna iulie, iar cea minima in luna ianuarie;
• umiditatea aerului are valori cuprinse intre 77% si 80%;
• media multianuala a precipitatiilor se incadreaza in jurul valorilor de 600-700 mm/an, repartitia precipitatiilor pe anotimpuri este neuniforma, cu o abundenta vara si un deficit iarna;
• numarul zilelor ploioase se ridica la 100-105 zile/an;
• circulatia dominanta a aerului este in general vestica, peste 20%, celelalte directii avand o frecventa sub 10%;
• viteza medie a vantului este de 2 m/sec.

In zona Medias cea mai mare valoare multianuala a frecventei vanturilor o au vanturile de NV, vanturile de NE si cele de N. Prin efectul de modificare a circulatiei generale a vanturilor de catre fatada vestica a Carpatilor Orientali, in Podisul Tarnavelor directia dominanta este N-S si NE-SV. Maxima vitezei vantului se inregistreaza pe directia V si NV cu 2,3 m/s, minima inregistrandu-se pe directiile S si SE cu 1,2 m/s. Cele mai puternice vanturi bat iarna pe culmile inalte ale dealurilor, dominante fiind cele din NE, viteza rafalelor depasind rareori 4,0 m/s.

Vegetatia

In aceasta zona se regaseste o vegetatie de lunca, constituita din palcuri de copaci de esenta alba: salcie, plop, plante ierboase ca stuful, papura, precum si fanete de lunca. Suprafata totala a padurilor de pe raza comunei este de 3550 ha.

Fauna

Fauna este reprezentata in zona padurilor de lup, vulpe si mistret, iar in mediul acvatic de crep, salau si biban.

Dintre pasarile salbatice numeroase sunt: vrabiile, pitigoii, mierlele, sticletii, ciocarliile, sturzii, potarnichile, privighetorile si graurii.

Riscuri naturale

Comuna Seica Mare se incadreaza in categoria comunelor in care cantitatea maxima de precipitatii este mai mica de 100 mm, de aici rezultand un risc scazut de producere a inundatiilor.

Conform legii privind Planul de amenajare a teritoriului national comuna Seica Mare se incadreaza intr-o zona cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren.

Cresterea accentuata a numarului de autovehicule a determinat poluarea atmosferei cu praf, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi ai azotului in lungul soselelor. Persistenta noxelor in atmosfera, dar si autoepurarea acesteia depind atat de formele de relief, cat si de conditiile climatice (inversiunile de temperatura, vantul si umezeala aerului) si de starea vremii.

Vantul, prin directie si viteza, contribuie la antrenarea si imprastierea impuritatilor la mari distante de sursele de emisie, iar prin calm, la stationarea acestora. Pe directiile dominante, vantul contribuie, pe de o parte, la dispersia noxelor, iar pe de alta parte, la impurificarea aerului localitatilor din directie contrara.

Comuna Seica Mare nu are probleme in ceea ce priveste pericolul inundatiilor si nici riscuri majore in ceea ce priveste activitatea antropica, dar fiind in zona deluroasa intalnim urmatoarele fenomene meteorologice deosebite:

bruma - cu implicatii daunatoare in legumicultura - numarul zilelor cu bruma este de 30-40 pe an;

chiciura si poleiul - numarul mediu anual de zile cu chiciura este de 10-20 si 3-4 cu polei;

ceata - numarul zilelor cetoase este mai mare iarna decat vara, descrescand odata cu altitudinea reliefului, cunoscandu-se, in medie, 50-60 de zile cu ceata pe an, fiind mai frecvent intalnita pe vaile cursurilor de apa si la confluente;

grindina - in semestrul cald al anului, frecventa acestui fenomen creste aproximativ, de la sud-vestul tarii spre nord-est, manifestandu-se pe fasii de teren late de peste 10 km si lungimi de peste 100 km, durata acestor ploi depasind rareori 15 minute;

seceta - durata medie a intervalului de seceta scade din sud-est spre nord-vestul tarii, in Depresiunea Transilvaniei intalnindu-se circa 15 zile pe an.

Toate aceste fenomene au implicatii deosebite in desfasurarea activitatilor antropice.

III.1.5. Echiparea tehnico-edilitara a comunei

Alimentarea cu apa

Problema alimentarii cu apa potabila este rezolvata doar partial, in sensul ca exista un sistem de alimentare cu apa vechi dar functional, care cuprinde:

• sursa de alimentare cu apa - puturi forate la adancimi mici si medii;
• un complex de stocare a apei format din bazine de beton;
• retea de distributie a apei.

Sistemul existent nu functioneaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare, nu are avizele necesare functionarii si de fapt asigura doar apa menajera.

In prezent, lucrarile pentru realizarea sistemului de alimentare cu apa potabila a satelor Seica Mare si Boarta sunt in derulare.

Se are in vedere realizarea unor sisteme de alimentare cu apa si pentru celelalte sate ale comunei: Buia, Stenea, Petis si Mighindoala. Pentru aceste localitati s-au prevazut deja fronturi de captare, statii de captare a apei si rezervoare de inmagazinare.

Canalizarea

In prezent, comuna Seica Mare nu dispune de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere si pluviale.

In cadrul activitatilor economico-sociale, apele uzate sunt deversate in mod necontrolat direct in factorii de mediu, contribuind in mod negativ asupra starii de sanatate si confort, cat si asupra mediului inconjurator, in ansamblu.

Lipsa unui sistem centralizat de canalizare contribuie la poluarea, in special, a panzei de apa freatica de mica, respectiv medie adancime, in special in zonele in care platformele de balegar de grajd sunt amplasate necorespunzator, nerespectand distanta minima fata de sursa de apa sau lipsindu-le stratul impermeabil de baza.

Alimentarea gaze naturale

Comuna Seica Mare beneficiaza de alimentare cu gaze naturale in satele Seica Mare si Boarta. Gazul metan este folosit in principiu pentru prepararea hranei si pentru incalzirea partiala a locuintelor.

Alimentarea cu energie electrica

Comuna Seica Mare este racordata la sistemul de alimentare cu energie electrica din statia 110/20 KV Copsa Mica, printr-o linie linie electrica aeriana 20 KV Copsa Mica - Agnita. La aceasta linie sunt racordate localitatile Axente Sever, Agarbiciu, Seica Mare, Boarta, derivatia Stenea, Buia etc, cu derivatii spre localitatile Veseud, Rusi, Mighindoala si Petis.

In perimetrul comunei Seica Mare sunt amplasate 11 posturi de transformare, distribuite astfel: 5 posturi in satul Seica Mare, 2 posturi in satul Boarta si cate un post de transformare in satele Buia, Stenea, Petis si Mighindoala.

Linia electrica de medie tensiune este de tip aerian, realizata pe stalpi de beton, cu structura de linie de distributie in mediul rural.

Consumatorii din localitatile comunei Seica Mare sunt in principal consumatori casnici, la care se adauga consumul edilitar: cladiri administrative, scoli, biserici, dispensar, camin cultural, magazine etc. Consumul este structurat in principal in consum monofazic, specific abonatilor casnici.

Telefonie

Reteaua telefonica din satele Seica Mare, Boarta si Buia este automatizata. Este realizata pe stalpii de transport a energiei electrice - reteaua de joasa tensiune. Acolo unde a fost posibil, reteaua este pe stalpi de lemn, purtatori doar ai circuitului telefonic, in general acest lucru intalnindu-se doar pentru bransamente.

Numarul de abonati este de 481 persoane in satul Seica Mare, 112 persoane in satul Boarta si 95 persoane in satul Buia.

Satele Stenea, Mighindoala si Petis nu dispun de retea automatizata de telefonie, existand doar cate un singur abonat in Stenea si Petis.

Alimentarea cu caldura

Locuitorii comunei Seica Mare folosesc drept combustibil pentru alimentarea cu caldura a locuintelor gazul metan si lemnul.

Inconvenientele utilizarii lemnului drept combustibil determina o slaba intretinere a fondului construit si deficiente in asigurarea confortului.

Transportul local

Caile de comunicatie amenajate sau in curs de amenajare sunt suficiente din punct de vedere cantitativ pentru asigurarea necesitatilor de deplasare.

Locuitorii comunei au acces la transportul pe cale ferata prin statia Seica Mare si halta Seica Mare, pe linia secundara neelectrificata 208 Copsa Mica - Sibiu.

Transportul cetatenilor spre orasele Medias, Sibiu si Copsa Mica se realizeaza prin intermediul curselor Targu Mures - Sibiu si Seica Mare - Copsa Mica.

Transportul spre satul Mighindoala se face destul de anevoios si doar cu caruta, din cauza drumului aflat intr-o stare avansata de degradare.

Invatamant

Unitatile de invatamant care exista in comuna Seica Mare sunt:

• Gradinite:

-2 gradinite in Seica Mare;

-1 gradinita in Boarta;

-1 gradinita in Buia.

• Scoli:

-2 scoli cu clasele I-IV in Seica Mare;

-1 scoala cu clasele I-VIII in Seica Mare;

-1 scoala cu clasele I-IV in Boarta;

-1 scoala cu clasele I-IV in Buia;

-1 scoala cu clasele I-IV in Stenea.

Numarul persoanelor care isi desfasoara activitatea in aceste institutii este de:

• 203 prescolari;
• 441 elevi inscrisi la scoala;
• 42 persoane - cadre didactice;
• 8 angajati ca personal auxiliar.

Gospodarirea comunala

In cadrul primariei Seica Mare functioneaza serviciul de salubritate care colecteaza gunoiul din gospodariile populatiei, de la societatile comerciale si institutii, darnumai in satele Seica Mare si Boarta. In celelalte localitati ale comunei deseurile menajere sunt depozitate in conditii improprii, in curti, pe marginea drumului etc.

Lipsa unei infrastructuri adecvate privind alimentarea cu apa, canalizarea, colectarea si depozitarea gunoaielor face improprie realizarea unui Sistem Local de Gospodarire Comunala asa cum prevad actele normative in vigoare.

Sanatate

Sectorul sanatatii este reprezentat in comuna Seica Mare prin:

doua cabinete medicale umane: unul in Boarta si unul in Buia;

un dispensar uman in Seica Mare;

doua farmacii umane in Seica Mare;

un punct veterinar si o farmacie veterinara in Seica Mare.

Cultura, Cult

Din acest punct de vedere comuna Seica Mare dispune de 5 camine culturale, repartizate astfel:

2 camine culturale in Seica Mare;

1 camin cultural in Boarta;

1 camin cultural in Buia;

1 camin cultural in Petis;

Comuna Seica Mare dispune de urmatoarele lacase de cult:

• 2 biserici ortodoxe, 1 biserica evanghelica, 1 biserica greco-catolica, 1 casa de rugaciuni in Seica Mare;
• 1 biserica ortodoxa, 1 biserica romano-catolica, 1 biserica evanghelica, in Boarta;
• 1 biserica ortodoxa, 1 biserica romano-catolica, 1 biserica evanghelica, in Buia;
• 1 biserica ortodoxa, 1 biserica evanghelica, in Petis;
• 1 biserica ortodoxa in Stenea.

Alte institutii

• Primaria;
• Posta;
• Politia.

Circulatia

Principala artera de circulatie care traverseaza teritoriul administrativ al comunei Seica Mare, este DN 14, pe o lungime de 2,750 km. Drumul este modernizat, imbracat cu patura asfaltica, starea tehnica fiind buna. De-a lungul acestui drum sunt prevazute pe ambele parti santuri de scurgere a apelor pluviale (sunt amenajate rigole) si trotuare.

Din acest drum se ramifica DJ 141 A, drum care face legatura directa intre satele Boarta - Buia si DC 5, care face legatura cu satul Petis. Din drumul judetean DJ 141 A se ramifica dumul comunal DC 4, care face legatura cu satul Stenea si drumul comunal DC 5 A care face legatura cu satul Mighindoala dinspre Buia.

Drumul judetean DJ 141 A este modernizat, imbracat cu patura asfaltica, in stare tehnica relativ buna. Drumul comunal DC 5 care face legatura intre Seica Mare si Petis este pietruit, in stare relativ buna.

Drumul comunal DC 4 (legatura intre DJ 141 A si Stenea) este pietruit, in stare buna. Drumul comunal DC 5 A (care asigura legatura intre Buia si Mighindoala) este pietruit si intr-o stare avansata de degradare.

Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de o linie de cale ferata neelectrificata, simpla (linia secundara 208), care asigura legatura directa cu orasele mai importante ale judetului (Sibiu, Medias, Copsa Mica).

Sat Seica Mare

Reteaua stradala din teritoriul intravilan al satului Seica Mare are o lungime totala de 16,780 km si este reprezentata in principal de DN 14, care traverseaza satul si are o lungime, pe teritoriul satului, de 2,750 km.

Din totalul de 16,780 km retea stradala:

7,130 km de drum sunt modernizati, imbracati cu patura asfaltica, in stare tehnica buna;

8,325 km de drum sunt semi modernizati, pietruiti, in stare tehnica relativ buna;

1,325 km de drum sunt de pamant, in stare tehnica degradata.

Lungimea strazilor variaza de la 3 m la 6 m. Accesul pietonal se desfasoara cu usurinta pe trotuare, situate de o parte si de alta a majoritatii strazilor. Nu toate strazile au santuri de scurgere, cele existente fiind partial amenajate, exceptie facand santurile situate de-a lungul strazii DN 14 si de-a lungul strazilor principale.

Sat Boarta

Drumul judetean DJ 141 A traverseaza teritoriul intravilan al satului Boarta pe o lungime de 1,570 km si este principala artera de circulatie din sat. Acest sector de drum judetean este modernizat, imbracat in patura asfaltica si intr-o stare tehnica buna.

Reteaua stradala din intravilanul satului Boarta are o lungime totala de 3,780 km, din care:

1,570 km de drum asfaltat, in stare buna;

1,155 km de drum pietruit, in stare avansata de degradare;

1,055 km drum de pamant.

Latimea strazilor variaza intre 2,5 - 6 m, accesul pietonal desfasurandu-se, in general, greu datorita lipsei trotuarelor de-a lungul majoritatii strazilor. In sat exista patru poduri in stare tehnica relativ buna.

Sat Buia

Reteaua stradala din intravilanul satului Buia are o lungime totala de 6,365 km, din care:

1,270 km drum asfaltat, in stare tehnica de degradare usoara;

3,915 km drum pietruit, in stare tehnica de degradare medie;

1,180 km drum de pamant, in stare tehnica de degradare accentuata.

Principala artera de circulatie care traverseaza satul Buia este drumul judetean DJ 141 A si are o lungime de 1,570 km pe teritoriul intravilan al satului. In localitate exista un singur pod, peste paraul Teline, aflat intr-o stare tehnica buna. Latimea strazilor variaza de la 2,5 la 6 m.

Sat Petis

Legatura intre localitatea resedinta de comuna si satul Petis se face prin drumul comunal DC 5, pietruit, care are o lungime totala pe teritoriul comunei de 11 km.

Reteaua stradala din teritoriul intravilan al satului Petis are o lungime totala de 2,790 km, din care 1,245 km drum pietruit, in stare foarte degradata, iar restul de 1,545 km drum de pamant, de asemenea in stare avansata de degradare. Latimea strazilor variaza de la 2,5 la 5 m. In sat exista patru poduri in stare tehnica relativ buna.

Sat Stenea

Principalul drum de acces in satul Stenea este DC 4, el facand legatura indirecta, prin DJ 141 A, cu satul resedinta de comuna.

Reteaua stradala din intravilanul satului Stenea are o lungime totala de 2,690 km, din care;

1,695 km drum pietruit, in stare de degradare medie;

0,995 km drum de pamant, in stare avansata de degradare.

Latimea strazilor variaza inre 2,5 si 5 m, accesul pietonal desfasurandu-se in general greu, datorita lipsei trotuarelor.

Sat Mighindoala

Legatura intre satul Mighindoala si localitatea resedinta de comuna se face indirect, prin satul Buia, pe drumul comunal DC 5 A. Acesta are o lungime intre satul Buia si satul Mighindoala de 3,140 km si este intr-o stare avansata de degradare.

Reteaua stradala din teritoriul intravilan al satului are o lungime totala de 1,535 km. Toate drumurile din intravilanul satului Mighindoala sunt de pamant, in stare avansata de degradare. Latimea strazilor variaza intre 2,5 - 5 m, accesul pietonal desfasurandu-se cu greutate datorita lipsei totale a trotuarelor.

Patrimoniu 

Biserica Evanghelica-Lutherana din Seica Mare a fost construita in jurul anului 1300 ca bazilica ce marcheaza, din punct de vedere stilistic, tranzitia de la romanic la gotic. Din aceasta prima etapa constructiva s-a pastrat doar arcul triumfal si bolta corului. In anul 1414, biserica este atestata pentru prima oara in izvoarele scrise ca purtand hramul Sf. Martin. In secolul XVI biserica sufera ample transformari. Se demoleaza nava laterala de N si partial cea de S. Nava principala se bolteste in retea sprijinita pe pilastrii in S si pe coloane angajate in zidul de N al navei. Colaterala de S se bolteste pe nervuri in cruce, iar absida semicirculara a altarului este inlocuita cu una poligonala sprijinita cu contraforti. In aceeasi perioada se ridica deasupra corului un etaj de lupta, scos spre exterior pe arce ce se sprijina pe contraforti. Pe etajul de lupta este inscriptionat anul 1563. In secolul XV, in jurul bisericii se construieste o fortificatie ampla, de plan aproximativ dreptunghiular, cu turnuri de colt si turn de poarta pe partea de SE. Fortificatia este documentata doar in imagini de epoca si in mentiuni documentare, cand in cetate sunt pomenite: camari de provizii, vechea primarie, scoala si o inchisoare. Fortificatiile sunt demolate in anul 1906 si pe vechiul perimetru se ridica, in anul 1908, actualul gard din fier forjat.

Prima atestare documentara a a parohiei evanghelice din Boarta dateaza din anul 1347. Cel dintai locas de inchinare a fost o biserica din lemn, situata in partea de vest a satului, inspre Calvaser. Biserica de azi a fost ridicata intre anii 1842-1844, arhitectura fiind aceea a bisericilor romanesti in forma de nava, fara absida, turnul fiind apropiat de stilul gotic. Usile diaconesti si cele imparatesti sunt pictate in anul 1912.

Pe teritoriul localitatii Boarta se afla si castelul Tobias, acesta datand din epoca medievala, sec. XVIII-lea.

Pe teritoriul actual al satului Boarta , in intravilan, a fost identificata o asezare din epoca romana, datand din secolele II-III d. HR. In punctul numit Cetatuia a fost identificata o asezare din epoca neoliticului.

Biserica evanghelica de confesiune augustana din Buia a fost ridicata in secolul al XV-lea. In spatele altarului se afla inca o fereastra gotica. Corul boltit este inchis poligonal. Deasupra navei se afla un tavan casetat din lemn care dateaza din secolul al XVIII-lea. Altarul a fost construit in anul 1561, avand data inscriptionata.

Castelul Bolyai din Buia este o ampla constructie realizata in mai multe etape - secolele XIV-XVII, in forma de patrulater, cu o intaritura de colt si cu o capela. A fost in proprietatea lui Mihai Viteazul, care a poposit aici dupa batalia de la Selimbar (1599).

In satul Stenea, inaintea actualei biserici ortodoxe construita intre anii 1887-1889, au existat doua biserici: una de lemn in locul numit Dealul Progadiei si o alta construita tot in 1867 tot in cimitir.

Prima atestare documentara a satului Petis dateaza din 1336. In secolul al XV-lea se construieste in Petis o biserica in stil romanic, inchinata sfantului Quirinius. Deasupra bisericii, in partea nordica, se afla clopotnita si niste camari fortificate. In anul 1880 s-a cladit casa de rugaciuni, iar in anul 1890 biserica de azi. Clopotele dateaza din anii 1755 si 1929. Biserica are in posesie un potir de argint aurit, datand din 1661 si facut de Johann Stenzelius.

Prima atestare documentara a satului Mighindoala este din anul 1381. In secolul al XV-lea s-a construit o biserica care a fost daramata in anul 1914. In locul ei s-a construit o biserica cu ferestre ascutite. Altarul, adus din satul Rusi, dateaza din anul 1687. Clopotul existent este din anul 1609, dar a fost turnat din nou de doua ori: in anii 1843 si 1894.

III.1.6. Intravilan existent. Bilant teritorial. Zone functionale.

Suprafata teritorial administrativa a comunei Seica Mare este de 12024 ha din care:

-intravilan 398 ha, impartit astfel:

• Seica Mare 198 ha;
• Boarta 60 ha;
• Buia 72 ha;
• Stenea 31 ha;
• Petis 21 ha;
• Mighindoala 16 ha.

-extravilan 11626 ha.

Bilant teritorial pe categorii de folosinta (ha)

Bilant teritorial pe zone functionale

In componenta intravilanului comunei intra suprafete reprezentand : zona de locuinte si functiuni complementare, unitati agrozootehnice, institutii de interes public, cai de comunicatie, spatii verzi, unitati de gospodarie comunala si cimitire, ape, paduri, spatii verzi de sport si de agrement, alte terenuri.

Sat Seica Mare

Zona centrala este situata in partea centrala a satului Seica Mare, avand functiunea dominanta social-culturala, administrativa, comerciala si de servicii, iar cea complementara de locuit.

Aceasta zona este delimitata de strada secundara care traverseaza calea ferata, DN 14 - Soseaua Sibiului si intersectia dintre DN 14 si strada Valea Mare.

Institutiile de interes general amplasate in aceasta zona sunt: Primaria, Politia, Centrul Agricol, CEC, dispensar medical, farmacii, scoala, magazine, biserici, posta, piata etc.

Zona de locuinte si functiuni complementare - functiunea dominanta a zonei este cea de locuire, iar functiunile complementare sunt: cultura, comert, sanatate, servicii, activitati de productie, etc. Principalele institutii de interes general aflate in aceasta zona sunt: Caminul cultural, moara, scoala cu clasele I-IV, gradinita, magazine, ateliere, statia de reglare si masurare a gazului metan etc.

Din punct de vedere structural casele au o rezistenta buna: fundatii din piatra, zidarii din caramida si sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla, cu pod circulabil. Compartimentarile respecta arhitectura traditionala locala si asigura o buna functionalitate. Toate casele au dependinte si anexe gospodaresti. Din punct de vedere al racordarii la utilitati, locuintele satenilor din Seica Mare sunt dotate cu instalatii interioare pentru alimentare cu energie electrica, gaze naturale si chiar instalatii interioare de alimentare cu apa si canalizare.

Zona unitatilor agricole - are ca functiune dominanta desfasurarea activitatilor agrozootehnice si este reprezentata de: doua sectoare agrozootehnice in partea sudica a satului, un sector agrozootehnic situat in intravilan, baza de receptie situata in nordul localitatii, de o parte si de alta a caii ferate.

Zona unitatilor industriale - este amplasata in partea de nord a satului Seica Mare, avand ca limite nordice, vestice si sudice zona de locuire, iar in partea de est paraul Calva. Functiunea dominanta este cea industriala si este reprezentata de statia de asfalt.

Zona de gospodarire comunala - este alcatuita din subzonele ocupate de cimitire: penticostal si evanghelic, amplasate in partea vestica a satului, la limita intravilanului; ortodox si catolic, situate in partea sudica a localitatii, la limita intravilanului; ortodox si evreiesc amplasate la limita intravilanului.

Zona pentru cai de comunicatie - are functiunea dominanta de comunicatie rutiera, pietonala si feroviara, iar functiunile complementare sunt cele deservite de retelele edilitar-gospodaresti, parcari, refugii, spatii verzi, accese carosabile si pietonale. Aceasta zona include reteaua stradala, pietonala si feroviara de pe teritoriul satului.

Zona de parcuri sportive si recreere - are functiunea dominanta desfasurarea activitatilor sportive si functiuni complementare: recreere, spatii verzi, servicii, parcari.

Sat Boarta

Zona centrala - are functiunea dominanta social-culturala si functiuni complementare de locuit, este situata in partea centrala a satului si este dezvoltata in jurul Bisericii Ortodoxe.

In aceasta zona sunt amplasate institutiile de interes general ale localitatii: scoala, caminul cultural, dispensarul medical, biserica ortodoxa, casa parohiala.

Zona de locuinte si functiuni complementare - cuprinde zona de intravilan a satului din jurul zonei centrale si are functiunea dominanta de locuire, iar cele complementare de cult si comerciala.

Casele sunt construite din zidarie de caramida, pe fundatii de piatra, acoperisurile sunt tip sarpanta, din lemn cu invelitoare din tigla, cu pod circulabil. In aceasta zona se intalnesc urmatoarele institutii: moara, alimentara, Ocol silvic, biserica evanghelica, posta, Centru de plasare a copilului etc.

Zona unitatilor agricole - are functiunea dominanta de desfasurare a activitatilor agrozootehnice si cuprinde sectorul agrozootehnic, situat in partea de nord-vest a satului, avand ca limite DJ 141 A in partea sudica si limita intravilanului in partea nordica.

Zona de gospodarire comunala - este reprezentata de:

• cimitirele ortodox si evanghelic, situate in partea nord-vestica a satului Boarta, de o parte si de alta a drumului judetean DJ 141 A;
• doua cimitire reformate, situate in sudul satului: unul in jurul bisericii reformate si altul putin mai la sud, la limita intravilanului.

Zona cailor de comunicatie - este reprezentata de DJ 142 B, strazi si drumuri de acces la terenurile agricole. Functiunea dominanta este cea de comunicatie rutiera si pietonala, iar functiunile complementare sunt deservite de refugii si spatii verzi.

Sat Buia

Zona centrala - situata in partea centrala a satului are functiunea dominanta social-administrativa si educativa, iar cea complementara de locuire.

In aceasta zona sunt situate: biserica reformata, gradinita, scoala generala cls. I-VIII, magazine, dispensarul medical mobil, etc.

Zona de locuinte si functiuni complementare - cuprinde teritoriul intravilan al satului. Functiunea dominanta a zonei este cea de locuire, cea complementara fiind social-culturala. Locuintele au caracter specific rural, cu regim de inaltime parter sau parter inaltat, in stare tehnica destul de buna.

In aceasta zona sunt amplasate: biserica greco-catolica, caminul cultural, chioscuri alimentare etc.

Zona unitatilor agricole - cuprinde un sector agrozootehnic in partea nordica a satului si un grajd de animale in partea central-sudica a satului. Functiunea dominanta este cea de desfasurare a activitatilor agrozootehnice.

Zona de gospodarire comunala - cuprinde cimitirul evanghelic si reformat situat in partea central-vestica a satului precum si cimitirul ortodox situat in partea central-estica a satului, la limita intravilanului.

Zona cailor de comunicatie - are functiunea dominanta de comunicatie rutiera si pietonala si cuprinde reteaua stradala a satului.

Sat Stenea

Zona de locuinte si functiuni complementare - cuprinde teritoriul intravilan al satului, are functiunea dominanta de locuire, iar cea complementara social - administrativa. Locuintele

sunt de tip rural, cu regim de inaltime parter sau parter inaltat.

In zona sunt amplasate: biserica ortodoxa, scoala generala cu clasele I-IV, magazinul si bufetul.

Zona unitatilor agricole - este situata in partea nordica a satului, la limita intravilanului si cuprinde un sector agrozootehnic. Functiunea dominanta a zonei este cea agricola.

Zona de gospodarire comunala - cuprinde cimitirul situat in partea vestica a satului, la limita intravilanului.

Zona cailor de comunicatie - cuprinde reteaua stradala din sat, iar functiunea dominanta este cea de circulatie rutiera.

Sat Petis

Zona de locuinte si functiuni complementare - cuprinde teritoriul intravilan al satului si are functiunea dominanta de locuire, iar cea complementara cea social-administrativa. Locuintele au caracter specific rural, tip parter.

In aceasta zona sunt amplasate: biserica evanghelica, scoala generala, caminul cultural, chioscul alimentar precum si biserica ortodoxa situata in partea sudica, in extravilan, la limita intravilanului.

Zona de gospodarire comunala - cuprinde trei cimitire:

• cimitirul evanghelic, situat in partea nord-vestica a satului, in extravilan;
• un cimitir ortodox, situat in partea nord-vestica a satului, in extravilan, la limita intravilanului;
• un cimitir ortodox, situat in partea nord-estica a satului, in intravilan, la limita extravilanului.

Zona cailor de comunicatie - cuprinde reteaua stradala din satul Petis si are functiunea dominanta de circulatie rutiera.

Satul Mighindoala

Zona de locuinte si functiuni complementare - cuprinde teritoriul intravilan al satului si are functiunea dominanta de locuire. Pe teritoriul acestui sat mai exista doar 9-10 case, acestea fiind de tip rural.

In aceasta zona sunt amplasate: biserica evanghelica, biserica ortodoxa si caminul cultural.

Zona unitatilor agricole - cuprinde partea estica a satului, aici functionand un sector agrozootehnic. Functiunea dominanta a zonei este cea agricola.

Zona de gospodarire comunala - cuprinde cimitirul ortodox, situat in partea vestica a satului in extravilan, la limita cu intravilanul, precum si cimitirul evanghelic, situat in partea nordica a satului in extravilan, la limita cu intravilanul.

III.2.1. Activitati economice - privire de ansamblu

Tinand cont de pozitia fata de municipiul Sibiu precum si de faptul ca prin comuna trece drumul national DN 14 Sibiu - Medias, pe teritoriul comunei, dar in special in satul Seica Mare, s-au dezvoltat un numar mare de unitati economice cu caracter industrial, de prestari servicii sau de comert, care isi aduc un aport substantial la dezvoltarea economica a zonei.

III.2.2. Profilul comunitatii

Terenul agricol ocupa 65,64% din teritoriul administrativ al comunei Seica Mare; terenurile arabile avand o pondere de 40,73%, restul fiind ocupate de 34,48% pasune, 24,72% fanete si 0,06% vii.

Suprafata terenurilor agricole are o pondere de 65,64%, iar cele neagricole ocupa 34,36% din cele 12024 ha ale comunei.

Date cu privire la suprafetele cultivate si productiile realizate in anul 2007.

Numarul animalelor si productiile animaliere la nivelul anului 2007.

PRODUCTIA ANIMALA OBTINUTA DIN GOSPODARIILE POPULATIEI

a)Productia de carne (sacrificari) la nivelul anului 2007

b)Productia de lana la nivelul anului 2007

c) Productia de lapte la nivelul anului 2007

d)Productia de oua la nivelul anului 2007

e)Productia de miere la nivelul anului 2007

III.2.3. Principalele firme de pe raza comunei

III.3.1. Numarul si evolutia populatiei

Evolutia numarului si a structurii populatiei se afla sub amprenta factorilor de natura economica, sociala si demografica. Privatizarea, somajul, restructurarea unitatilor industriale, schimbarile structurii sociale sunt principalele influente care se manifesta dupa 1990. Rezultatul actiunii complexe a factorilor amintiti, precum si a celor care si-au facut simtita prezenta anterior, este oglindit in variatiile ascendente si descendente ale numarului de locuitori pe perioade de timp mai indelungate.

Populatia totala pe sexe, la nivel de sat.

Populatia stabila in anul 1992.

Populatia stabila in anul 2002.

Populatia stabila pe grupe de varsta, la nivel de comuna.

Grupa de varsta: 0-29 ani

Grupa de varsta: 30-59 ani

Grupa de varsta: 60-85 si peste

Populatia stabila dupa etnie la recensaminte, la nivel de comuna.

Populatia stabila dupa etnie, la nivel de sat.

Populatia stabila dupa religie, la nivel de sat.

Populatia de 10 ani si peste dupa nivelul scolii absolvite, la nivel de comuna.

Populatia dupa stare civila, la nivel de comuna.

Populatia activa si inactiva pe sexe, la nivel de comuna.

Populatia ocupata pe sexe si activitati ale economiei nationale, la nivel de comuna.

Populatia ocupata dupa statutul profesional la nivel de comuna

III.3.2. Cladiri - locuinte

Cladiri si locuinte, la nivel de sat.

Situatia cladirilor la nivel de sat.

Cladiri dupa anul construirii, la nivel de comuna.

Dotarea cu dependinte si utilitati, la nivel de comuna.

	Nr. locuinte permanente si sezoniere	Bucatarie in		Baie in
		locuinta	afara locuintei	locuinta	afara locuintei
SEICA MARE
TOTAL JUDET

III.3.3. Gospodarii

Gospodarii ale populatiei pe tipuri, dupa numarul de persoane.

Structura gospodariilor la nivelul comunei.

La nivelul comunei Seica Mare nu se evidentiaza activitati industriale proprii care sa realizeze o poluare semnificativa a mediului. Prin natura obiectului de activitate al agentilor economici din comuna, acestia nu sunt producatori de emisii de poluanti gazosi in mediu.

Calitatea aerului este influentata in proportii mici de emanatiile de gaze rezultate in urma arderii gazului metan si a emanatiilor de gaze rezultate in urma activitatilor economice a societatilor de pe raza comunei Seica Mare. Aceste emanatii nu depasesc concentratiile stabilite de prevederile legale in domeniu.

Calitatea apei este influentata negativ de urmatorii factori: dejectiile animale din gospodarii, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi precum si deversarea necorespunzatoare a apelor uzate menajere.

Locuitorii comunei folosesc apa din fantanile proprii sapate la adancimi mici sau medii. Inexistenta unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere conduce la deversarea necontrolata a apei uzate. Datorita inexistentei sistemului de canalizare pentru fiecare sat in parte, sunt poluate apele subterane si de suprafata precum si solul pe arii extinse, cu efecte de lunga durata, in unele cazuri ireversibile.

Pe langa poluarea datorata unor fenomene naturale, aceste ape au valorile depasite la unii indicatori chimici si bacteriologici care se datoreaza factorilor antropici cu actiuni directe si indirecte:

• infiltrarea scurgerilor de suprafata ce antreneaza ingrasaminte chimice si pesticide folosite in agricultura;
• lipsa unui sistem centralizat de canalizare care contribuie la poluarea mediului prin deversarea apelor uzate necontrolat.

Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor animale cat si de alunecarile de teren existente in zona.

O problema importanta in dezvoltarea ecologica a localitatilor comunei Seica Mare o reprezinta colectarea si depozitarea deseurilor menajere si industriale. Satele Seica Mare, Boarta si Stenea beneficiaza de un sistem centralizat de colectare a gunoiului menajer, dar in ceea ce priveste localitatile Buia, Petis si Mighindoala acestea nu beneficiaza de acest sistem, neexistand de fapt nici macar o groapa de gunoi. Localnicii acestor sate arunca gunoaiele la intamplare, neavand nici o posibilitate de a respecta normele de protectie a mediului si in special a apelor, stiut fiind ca in mediul rural majoritatea gunoaielor menajere sunt aruncate pe marginea apelor, a vailor ce strabat localitatile.

Gunoiul de grajd reprezinta o alta problema, deoarece acesta este depozitat in mod necorespunzator, putand infesta panza de apa freatica.

Avand in vedere influenta surselor de poluare asupra factorilor de mediu, riscurile pentru sanatatea locuitorilor dar si posibilitatile de producere a unor efecte negative ireversibile, principalele probleme care ar trebui rezolvate sunt:

• realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila, care sa asigure alimentarea centralizata si supravegheata cu ape de calitate corespunzatoare a tuturor locuitorilor comunei;
• realizarea unui sistem modern de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, provenite din gospodariile populatiei, din activitatile de crestere a animalelor, activitati industriale sau prestari servicii;
• colectarea si eliminarea ecologica a deseurilor;
• modernizarea drumurilor comunale si a retelelor stradale din fiecare sat al comunei Seica Mare.

CAPITOLUL IV

ANALIZA SWOT

IV.1.1. Resurse umane

oameni ospitalieri;

populatie eterogena (romani, maghiari, rromi, sasi);

numar mare de confesiuni, foarte bine organizati din punctul de vedere al statutului religios, ortodocsi, greco-catolici, reformati, romano catolici, crestini dupa evanghelie;

personal calificat in invatamant;

cadre medicale calificate in domeniul medical uman si veterinar.

IV.1.2. Infrastructura fizica

acoperirea teritoriala buna a retelei de distributie cu energie electrica;

retea de distributie a gazelor naturale;

retea de telefonie fixa (in parte);

retea de telefonie mobila (in parte);

acces la transportul rutier;

apropiere de municipiile Sibiu si Medias;

dispensar medical uman si veterinar;

camine culturale;

II.1.3. Mediu

cadru natural relativ variat;

constientizarea acestor categorii de probleme de catre factorii de raspundere locali;

vegetatia reprezentata de pasuni si vegetatie forestiera.

II.1.4. Dezvoltare locala

existenta unei mari diversitati de produse agricole locale;

potential vegetal si zootehnic ridicat, zona optima pentru cultura cerealelor si cresterea animalelor;

nivel satisfacator al asistentei medicale umane;

buna informare si practica in domeniul medicinei veterinare.

II.1.5. Investitii

sprijinul autoritatilor locale in vederea demararii unor investitii in plan local;

potential ridicat de investitii in cultura vegetala, zootehnie, activitati de prelucrare a produselor alimentare;

II.1.6. Turism

existenta unor obiective turistice;

legaturi bune de transport spre Sibiu si Medias;

posibilitati de vanatoare (mistret, caprior, iepuri, fazani, vulpi, lupi).

IV.2.1. Resurse umane

- imbatranirea populatiei;

- migratia tinerilor catre Spania, Italia;

- scaderea natalitatii la romani;

- lipsa unuia sau mai multor ONG-uri locale care sa contribuie la dezvoltarea locala;

- numar mare de persoane inactive;

- neimplicarea tinerilor in dezvoltarea socio-economica si protectia mediului;

IV.2.2. Infrastructura fizica

starea proasta a drumurilor comunale si degradarea continua a acestora;

lipsa retelelor de alimentare cu apa potabila ;

lipsa rigolelor;

lipsa mijloacelor de stingere a incendiilor (aglomeratia mare de case sporeste riscul de incendii);

lipsa retelelor de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate;

lipsa spatiilor amenajate de joaca pentru copii;

lipsa unor locuri organizate pentru distractie;

lipsa unor puncte sanitare moderne in satele apartinatoare;

alunecari de teren;

- colmatarea paraielor.

IV.2.3. Mediu

poluarea dinspre Copsa Mica;

inexistenta unei retele de tratare si epurare a apei;

lipsa tehnologiilor de reciclare a deseurilor;

lipsa spatiilor amenajate pentru gunoaie menajere;

panza freatica este deteriorata datorita deversarii deseurilor din decantoarele populatiei;

exista deseuri menajere, deseuri mase plastice, resturi animale;

lipsa spatiilor verzi in interiorul comunei datorita aglomerarii prea mari de case;

poluarea cu noxe de la autoturismele care trec permanent prin zona (Seica Mare);

nu exista cosuri de gunoi amplasate in comuna;

nu exista activitati de educatie ecologica;

localnicii nu cunosc principiile dezvoltarii durabile.

IV.2.4. Dezvoltare locala

nu exista asocieri a proprietarilor agricoli;

nu exista comert organizat cu produse agricole;

nu exista retele de achizitionare a produselor agricole si a animalelor;

IV.2.5. Investitii

putine IMM- uri;

nu exista program de dezvoltare pe termen mediu sau lung;

lipsa de specialisti si de coordonare pentru planurile de afaceri;

lipsa promovarii programelor de finantare nerambursabile;

lipsa unor fundatii si asociatii care sa se implice activ pentru atragerea investitiilor;

IV.2.6. Turism

existenta unei infrastructuri fizice necorespunzatoare si a unei dotari necorespunzatoare;

promovare inexistenta;

nu sunt valorificate potentialele produse turistice pe teritoriul comunei care sa ofere conditii necesare pentru masa si cazare;

promovarea slaba a datinilor, obiceiurilor si legendelor locale.

IV.3.1. Resurse umane

cresterea nivelului de calificare prin participarea in programe regionale, nationale si internationale;

modificarea mentalitatii persoanelor disponibilizate, in sensul unei atitudini active pe piata muncii, de cautare a unui loc de munca si de reconversie profesionala;

posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara comunei prin investitori;

acordarea de facilitati pentru investitori, angajatori si angajati;

legislatie in favoarea intelectualilor din mediul rural (avantaje pentru profesorii care se stabilesc la sat).

IV.3.2. Infrastructura fizica

apropierea de orasele Sibiu si Medias;

imbunatatirea strategiilor agentilor de dezvoltare locala in vederea obtinerii surselor de finantare pentru modernizarea infrastructurii;

existenta unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judetean;

dotarea formatiei voluntare de pompieri.

IV.3.3. Mediu

gospodarirea eficienta a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului;

implementarea legislatiei privind protectia mediului;

produse agricole ecologice care pot fi valorificate corespunzator;

posibilitati de amenajare platforme de gunoi si placute cu protectia mediului;

reamenajarea zonelor verzi si extinderea acestor zone;

defrisarea organizata si rationala a padurilor.

IV.3.4. Dezvoltare locala

infiintarea unui centru de consultanta agricola si de afaceri;

dezvoltarea infrastructurii fizice in mediul rural care ar duce la revigorarea spatiului rural;

dezvoltarea serviciilor sociale care ar duce la ridicarea calitatii vietii;

o mai buna informare a cetateanului prin crearea unui birou de consiliere locala (asistenta sociala, medicala, protectia muncii, alte informatii utile)

programele de finantare nerambursabila post aderare.

IV.3.5. Investitii

infiintarea de IMM-uri, situatie care ar conduce la dezvoltarea cadrului economic;

accesul la INTERNET este o oportunitate pentru o informare rapida si corecta;

existenta unor domenii cu potential de absorbtie si modernizare ridicat (turism, agricultura, mestesuguri traditionale);

posibile investitii pentru APL: informatizare, baze de date, PUG reinnoit.

IV.3.6. Turism

asocierea turismului cu agroturismul;

calificarea personalului din turism;

exploatarea evenimentelor culturale si traditionale - existenta unor traditii locale prin care comunitatea poate fi cunoscuta;

infiintarea unor pensiuni agro-turistice;

posibilitati de a organiza tabere de vara pentru elevi, studenti, straini intr-un mediu placut si nepoluat;

prezentarea comunei pe pagina de INTERNET si reinoirea permanenta a acesteia;

incheierea de parteneriate cu localitati din spatiul UE.

IV.4.1. Resurse umane

pe termen mediu si lung vom asista la scaderea nivelului de calificare profesionala a tinerilor;

imbatranirea populatiei;

mentinerea tendintelor migrationiste catre centrele urbane si strainatate;

ineficienta/lipsa programelor de calificare/recalificare profesionala destinate persoanelor din comuna;

nu exista coeziune sociala.

IV.4.2. Infrastructura fizica

grad scazut de dotare a localitatilor cu retele tehnico-edilitare;

neincadrarea in proiecte datorita criteriilor de eligibilitate impuse de finantatori.

IV.4.3. Mediu

lipsa programelor si resurselor ce vizeaza protectia mediului, poate conduce pe termen mediu la scaderea/inrautatirea calitatii factorilor de mediu;

lipsa unor instalatii si sisteme de prevenire a poluarii si calamitatilor naturale;

lipsa unor programe de informare si instruire a populatiei si investitorilor despre agentii naturali si sintetici care ar putea polua zona.

IV.4.4. Dezvoltare locala

faramitarea excesiva a proprietatii agricole;

lipsa atitudinilor si practicilor de tip asociativ in agricultura;

IV.4.5. Investitii

reticenta localnicilor pentru accesarea de proiecte de investitii in parteneriat;

lipsa produselor financiare pentru cofinantarea proiectelor;

slaba promovare a oportunitatilor existente;

IV.4.6. Turism

lipsa unei conceptii manageriale moderne in raport cu potentialul economic si turistic existent;

lipsa unui studiu facut pentru aceasta zona si o informare necorespunzatoare administratiei publice locale pentru investitii de acest gen.

CAPITOLUL V

PLANIFICAREA STRATEGICA

In 2013 comuna Seica Mare infrastructura este dezvoltata permitand accesul in toate satele comunei, au fost atrasi investitori, au fost demarate noi afaceri, a crescut ponderea activitatilor agricole, prelucratoare si de turism, a crescut adaptabilitatea fortei de munca si a fost dezvoltat aparatul administrativ.

Misiunea aparatului administrativ al comunei Seica Mare este de a asigura cetatenilor accesul la serviciile esentiale si sustinerea continua a procesului de dezvoltare sociala si economica, respectand principiile dezvoltarii durabile.

I. Infiintarea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii

II. Dezvoltarea economica a comunei Seica Mare

III. Dezvoltarea resurselor umane

IV. Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale

V. Imbunatatirea serviciilor sociale

Realizarea obiectivelor strategice se va efectua prin implementarea in anii urmatori a mai multor proiecte.

Finantarea proiectelor va fi facuta, pe de o parte din finantarile nerambursabile de la bugetul de stat si din cadrul programelor operationale sectoriale, iar pe de alta parte din fondurile proprii.

 

Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare are la baza documentele strategice elaborate la nivel national si regional.

Corelarea dintre strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Seica Mare si finantarile nerambursabile din cadrul programelor postaderare se realizeaza prin suprapunerea strategiei pe programele operationale si axele prioritare ale Planului National de Dezvoltare Rurala.

Strategia de dezvoltare a comunei Seica Mare se incadreaza in obiectivele urmatoarelor documente de programare elaborate la nivel national pentru perioada 2007-2013, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeana le va pune la dispozitia Romaniei :

Fondul European de Dezvoltare Regionala

Fondul Social European

Fondul de Coeziune

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

Fondul European pentru Pescuit

Cadrul Strategic National de Referinta cu urmatoarele programe operationale

Programul Operational Sectorial "Cresterea competivitatii economice" (POS CCE)

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS M)

Programul Operational Sectorial de Transport (POS T)

Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (POS DRU)

Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea capacitatii administrative" (POS DCA)

Programul Operational Regional (POR)

Programel National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)

Principalele rezultate ale etapei urmatoare vor fi:

cresterea initiativelor pentru afaceri in domeniul agricol;

cresterea veniturilor la bugetul local;

crearea de noi locuri de munca;

cresterea veniturilor familiilor;

deschiderea localnicilor spre alternative de dezvoltare socio-economica durabila;

accesarea finantarilor nerambursabile postaderare;

cresterea viabilitatii proiectelor viitoare;

rezolvarea problemelor prioritare de mediu.

V.5.1.Raport de cercetare al populatiei din satele comunei Seica Mare

Imbunatatirea si dezvoltarea spatiului rural face parte din demersul nostru, acesta vizand, in acest caz, comuna Seica Mare din judetul Sibiu, cu satele apartinatoare, Boarta, Buia, Petis si Stenea, cele cercetate de noi. Am realizat 172 de chestionare pe intreaga comuna: 100 de chestionare in centrul de comuna, Seica Mare, 25 in Buia, 20 in Boarta, 15 si 12 chestionare in Stenea, respectiv Petis.

Datele au fost colectate cu ajutorul chestionarului semi-standardizat, care contine atat intrebari inchise, cat si intrebari deschise, iar metoda de selectare a subiectiilor, a fost o procedura de esantionare partial aleatoare, si anume "metoda pasului". Subiectii au fost de ambele sexe, cu un procent de 24,4 % mai multe persoane de sex feminin, decat de sex masculin, si nu au fost selectate persoane cu varsta mai mica de 18 ani.

O prima chestiune analizata de noi in aceasta cercetare, a fost gradul de multumire a populatiei studiate cu privire la actiunile autoritatilor locale spre o dezvoltare eficienta a comunei. Datele reiesite din aceasta analiza sunt diferite pentru fiecare comunitate in parte, de aceea le voi expune separat.

In Seica Mare, populatia este, in proportie de 39% multumita, iar 34% nu sunt nici multumiti dar nici nemultumiti, alegand varianta de mijloc, "Asa si asa". Restul procentajului pana la 100%, adica 27%, reprezentand minoritatea, sunt cei care sunt foarte multumiti, nemultumiti sau foarte nemultumiti. Acestia se pot observa foarte bine in graficul de mai jos. In Boarta si Stenea situatia este asemanatoare, si anume, majoritatea comunitatii au ales varianta "Asa si asa", 50% in cazul celor din Boarta si 53% din Stenea. Un procent de 30% sunt nemultumiti fata de actiunile autoritatilor din Boarta si 40% din Stenea. Comunitatea din Buia are un procentaj egal de respondenti (36%) care au considerat ca sunt multumiti de actiunile autoritatilor locale si cei care au ales varianta de raspuns "Asa si asa", urmati de cei nemultumiti, 24%. Un caz mai special, este cel al comunitatii din Petis, care s-a declarat in proportie de 100% foarte nemultumita de actiunile autoritatilor locale in privinta dezvoltarii eficiente a satului, ei fiind aproape "rupti" de lumea civilizata, neavand minimele utilitati necesare pentru functionarea normala a unui sat.

In graficul de mai jos se pot observa foarte bine cele expuse anterior.

Un alt aspect important in acest studiu a fost aflarea parerii comunitatii asupra persoanei care trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor locale. Din variantele propuse de noi, primarul (in acest caz, este Susa Nicolae) a fost ales in proportie de 94% de catre comunitate (rezultatul este la nivelul intregii comune), el fiind cel mai indicat pentru a se implica in rezolvarea problemelor locale datorita functiei lui, care, dupa parerea respondentilor "asta este rolul lui". Consilierii sunt urmatorii alesi de respondentii intregii comune - 44%, pentru a se implica in rezolvarea problemelor locale, mai putin cei din Petis care au ales institutiile judetene pe al doilea loc, iar 30% dintre cei chestionati s-au ales pe ei - varianta de raspuns "Cetatenii" - ca fiind cei mai indicati, deoarece ii vizeaza direct aceste probleme.

In urmatorul tabel vor fi prezentate mai amanuntit aceste date, la nivelul fiecarei comunitati.

Tabel 1. Dupa parerea dumneavoastra, cine credeti ca trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor locale?

Prima varianta propusa de respondenti a fost primarul, el fiind cel mai indicat in acest caz, 37% cei din Seica Mare, 48% din Buia, 40% din Boarta si Stenea si 67% cei din Petis. Aceasta cercetare ne-a mai evidentiat faptul ca, majoritatea respondentilor au ales ca o a doua varianta, primarul si consilierii, ei fiind principalele persoane care trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor locale, dupa opinia a 17% dintre cei chestionati. O alta varianta a fost cea in care toate persoanele propuse de noi au fost alese, respondentii considerand ca toate trebuie sa se implice - primarul, consilierii, angajatii primariei, preotul, institutiile judetene si cetatenii -, pentru o cat mai buna si eficienta rezolvare a problemelor (12% dintre intervievati, mai putin cei din Petis). Urmatoarea varianta aleasa intr-o proportie mai mare, este cea in care primarul si cetatenii sunt cei mai importanti in comunitate: in Seica Mare 9%, in Buia 8% si 10% in Boarta; respondentii din Stenea si Petis nu au ales aceasta varianta.

Alte variante propuse de respondentii fiecarei comunitati:

Seica Mare

primarul, consilierii si cetatenii: 8 respondenti;

primarul, consilierii si angajatii primariei: 3 respondenti;

consilierii: 3 respondenti;

primarul, consilierii, angajatii primariei, institutiile judetene si cetatenii: 2 respondenti;

primarul, consilierii, angajatii primariei si cetatenii: 2 respondenti;

consilierii si angajatii primariei: 2 respondenti;

primarul, consilierii, angajatii primariei si institutiile judetene: un respondent;

primarul si angajatii primariei: un respondent;

cetatenii: un respondent.

Buia

primarul, consilierii si cetatenii: 3 respondenti;

primarul, consilierii si angajatii primariei: 2 respondenti;

Boarta

primarul, consilierii, angajatii primariei si cetatenii: un respondent;

consilierii: un respondent;

cetatenii: un respondent.

Stenea

cetatenii: un respondent.

Petis

institutiile judetene: 2 respondenti;

primarul si institutiile judetene: un respondent.

Prima intrebare deschisa din acest chestionar pune accentul pe problemele cu care se confrunta comuna si cetatenii ei.

Cele mai enumerate probleme, la nivelul intregii comune, au fost starea proasta a drumurilor, lipsa apei potabile si a canalizarii, dispensarul in stare proasta sau inexistenta lui, in unele cazuri, gradinita si scoala, de asemenea, in stare proasta caminul cultural, curatenia, etc., acestea fiind problemele cele mai des intalnite in cadrul spatiului rural. Fiind destule diferente intre cele 5 comunitati le voi analiza separat in randurile urmatoare.

La nivelul localitatii Seica Mare, cele mai stringente probleme sunt, ca peste tot in localitatile mici din tara:

starea proasta a drumurilor si a trotuarelor principale, care necesita reparare, asfaltare - 60 de respondenti - dar si drumurile laterale si cele laturalnice care sunt intr-o stare foarte proasta;

o problema particulara a fost sesizata de un localnic, si anume, lipsa drumurilor laterale pentru vehiculele cu tractiune animala, tractoare si animale, in contextul in care legea interzice circulatia acestora pe drumurile publice, neoferindu-le o alta varianta.

lipsa canalizarii - 57 de respondenti;

lipsa apei potabile - 55 de respondenti sunt urmatoarele pe lista problemelor presante si de natura vitala.

21 de respondenti ne-au relatat faptul ca gradinita si scoala (in special, scoala I-IV) sunt in stare proasta si ar trebui renovate si utilate, iar lipsa grupurilor sanitare in interiorul unitatilor de invatamant este, de asemenea, una sensibila (in momentul de fata sunt amenajate niste WC-uri in interiorul curtilor unitatilor de invatamant);construirea mai multor clase, ne-a informat un alt localnic.

lipsa curateniei este o alta problema importanta, sesizata de 19 dintre respondenti (sugestii: amplasare de cosuri de gunoi si infrumusetarea comunei cu flori); amenajarea unor parcuri, parcuri pentru copii - 17 respondenti,

dispensarul este in stare foarte proasta, renovarea si utilarea lui este dorinta a 13 respondenti si nu numai.

Pe langa aceste principale probleme mai sunt si altele care, de asemenea, merita atentia noastra, pe care le voi enumera putin mai jos:

- ordinea publica (agenti de paza si protectie), se fura si se distruge foarte mult in comuna - 11 respondenti; o alta problema mai speciala este sesizata de un alt localnic, si anume, el isi doreste ca ciobanii sa fie paziti, ca sa nu mai mearga in locuri care nu sunt ale lor sau sa mearga pe camp;

- nu exista o sala de sport la scoala - 10 respondenti;

- la caminul cultural sa se rezolve problema canalizarii, iar bucataria sa fie utilata, in special, este necesara o camera frigorifica (8 respondenti);

- construirea unei biblioteci - 5 respondenti;

- cofetarie;

- amenajarea terenului de fotbal - este intr-o stare foarte proasta;

- locuri de munca;

- atragerea de investitii straine;

- chios de ziare;

- construirea unui supermarket;

- masina de pompieri reparata;

- o salvare;

- un localnic isi doreste ca din cand in cand sa se mai organizeze spectacole pentru copii (de 8 ani nu s-a mai organizat in localitate);

- gaz metan;

- cablul TV;

- un cetatean ne-a sesizat faptul ca serviciile primariei sunt foarte proaste;

- legea fondului funciar si legea 247/2005 (cu privire la retrocedari);

- pod (paraul Popii);

- in Calvasa lipseste apa potabila si grupul sanitar la scoala.

Au fost doar doua cazuri de nonraspuns in cazul celor din Seica Mare.

Localnicii din Buia, ca de altfel, si cei din celelalte comunitati, Boarta, Stenea si Petis au in mare, aceleasi probleme, in special, de infrastructura (apa curenta, canalizare, drumuri) si starea proasta a unor cladiri de importanta majora, dar sunt si cateva particularitati pe care le voi specifica in cele ce urmeaza. Pe primul loc, si in cazul celor din Buia, pe lista de probleme se afla starea proasta a tuturor drumurilor si a trotuarelor, inclusiv cele laterale, care trebuiesc asfaltate si/sau reparate, 21 de respondenti, pe locul al doilea se afla problema transportului local, care este doar o data/zi, dimineata, iar localnicii doresc sa fie mai des, pe al treilea loc se afla dispensarul - 13 respondenti - care este intr-o stare foarte proasta sau mai degraba inexistent, deoarece dispensarul este un chiosc alimentar. 8 respondenti ne-au sesizat ca alimentarea cu energie electrica este slaba - iluminatul public, tot 8 respondenti au remarcat lipsa curateniei, 6 au ca problema lipsa canalizarii (nu este in tot satul; s-a introdus sistemul de canalizare si a retelei de apa potabila doar intr-o prima faza, la o parte din localnici, iar, in momentul de fata celorlalti localnici li se cer sume de bani peste posibilitatile financiare ale unora pentru aceasta utilitate), 4 respondenti - apa potabila. O alta problema relevata de doi localnici este faptul ca, fiind in apropierea unui bar, este foarte multa galagie, uneori la ore tarzii, si cateodata se si bat clientii acestui local, de aceea este necesar un agent de paza sau luarea unor masuri pentru sanctionarea acestor persoane care disturba linistea publica. Tot cu privire la ordine publica, dar de data aceasta cu privire la pamant, ne-a sesizat un alt cetatean al acestei comunitati, care doreste de asemenea si paza; ordinea publica (agenti de paza si protectie) - 6 respondenti.

- colectarea gunoiului - 5 respondenti;

- renovarea scolii (in special, scoala V-VIII) - 4 respondenti;

- amenajarea unui parc, parc pentru copii - 4 respondenti;

- renovarea caminului cultural;

- amenajarea terenului de fotbal;

- cofetarie;

- cinematograf;

- nu exista biblioteca si nici sala de sport.

In Boarta, cetatenii au ales ca principala problema starea foarte proasta a drumurilor (strazilor) laterale, in special, care trebuiesc asfaltate si/sau pietruite - 12 respondenti. In acelasi numar (12 respondenti), au numit ca urmatoare problema lipsa sistemului de canalizare; apa potabila trebuie finalizata - 11 respondenti (este inceputa, dar neterminata).

Aceeasi problema ca a celor din Buia, o au si cei din Boarta, mijlocul de transport care este doar o data pe zi - 9 respondenti, si-si doresc sa fie mai des, in special cei care lucreaza; lipsa curateniei este o alta problema asemanatoare cu a celorlalte comunitati pe care o sustin 7 respondenti.

- renovarea scolii, 5 respondenti;

- renovarea gradinitei, 5 respondenti, iar 3 respondenti doresc o gradinita cu program prelungit;

- renovarea si utilarea caminului cultural, in special, bucataria - 4 respondenti;

- renovarea dispensarului (este in stare foarte proasta), iar medicul sa vina mai des (in momentul de fata vine doar o data pe saptamana) - 4 respondenti;

- amenajarea unui parc pentru copii - 4 respondenti;

- cresa;

- amenajarea izvorului din Boarta.

*Un singur caz de nonraspuns.

Problemele din Stenea sunt in mare aceleasi: starea foarte proasta a drumurilor (cele principale si cele laterale) care trebuiesc asfaltate, 10 respondenti, lipsa dispensarului este poate problema care se impune la modul cel mai imperios a fi rezolvata - 14 respondenti, 8 respondenti indica lipsa unei gradinite, lipsa unui mijloc de transport local si o alta problema iluminatul public.

renovarea caminului cultural (este intr-o stare foarte proasta), 7 respondenti;

- lipsa retelei de telefonie, 6 respondenti;

- colectarea gunoiului - 5 respondenti;

- lipsa sistemului de canalizare - 5 respondenti;

- lipsa retelei de apa potabila si introducerea gazului metan - 4 respondenti;

- curatenie si ordine, 2 respondenti;

- scoala renovata;

- amenajarea unui teren de fotbal;

- o problema sesizata de un localnic este faptul ca, biserica din sat nu are preot, si vine unul de la alta biserica, dar numai in a 3-a duminica din luna;

- nu exista biblioteca.

Cea mai dificila situatie o au cei din Petis care, dupa cum am mai spus, sunt aproape izolati de restul lumii, fiind la 11 km de Seica Mare, cea mai apropiata comunitate, de unde se aprovizioneaza si vin, in caz de nevoie, la dispensar, deoarece ei nu au in sat; aceasta situatie survenind in urma plecarii din sat a majoritatii, ramanand numai batranii pensionari. Principala problema pe care toti respondentii au indicat-o a fost introducerea unui mijloc de transport local, deoarece nu au nici un mijloc de transport, fiind totusi departe, Seica Mare, pentru a ajunge pe jos pana aici, macar pentru copii care trebuie sa mearga la scoala, vinerea si duminica, ne-a sugerat o localnica.

- inexistenta unui dispensar, sau, macar sa vina regulat o persoana (medic, asistent) care sa se intereseze de sanatatea localnicilor - 11 respondenti;

- iluminatul public, 8 respondenti;

- o localnica doreste sa-i fie reparat telefonul, fiind singurul din tot satul, doar asa putand comunica cu exteriorul, si pot cere ajutor cand este necesar, 6 respondenti;

- alte sesizari: localnicii nu au acte pentru casele pe care le detin; platesc o taxa pentru paza, desi nu se pazeste deloc.

- caminul cultural este darapanat, de asemenea si scoala;

- nu se colecteaza gunoiul;

- nu este nici un magazin.

La urmatorul punct din cercetarea noastra am dorit sa aflam persoana in care are incredere comunitatea pentru a fi reprezentata pe plan local intr-un comitet. Cei din Seica Mare, Buia si Stenea au ales pe primul loc primarul, 51% din totalul celor chestionati, cei din Boarta au avut procentajul cel mai mare la nonraspunsuri, urmati indeaproape de cei care l-au ales pe primar - 9 respondenti, iar cei din Petis au numit niste persoane de incredere pentru primul loc - 6 respondenti, dupa cum se vede si in tabelul de mai jos.

Respondentii din Seica Mare le-au numit pe urmatoarele persoane:

Benchea Florin;

Micu Elena.

Canciu Ioan este persoana numita de cei din Buia, Iorgulescu Adrian de cei din Stenea, iar cei din Petis l-au ales pe Dl. Stratulat.

Tabel 2. Nominalizati o persoana in care aveti incredere sa va reprezinte pe plan local intr-un comitet, care sa va sustina dorintele.

Urmatorul aspect important in acest studiu a fost aflarea gradului de apreciere a unor aspecte ce tin de situatia comunitatii, respondentii avand de ales dintre urmatoarele variante: foarte buna, buna, proasta si foarte proasta.

Primul aspect vizat a fost accesul la sursele de apa potabila si dupa cum am observat din expunerea anterioara a problemelor, nu sunt chiar atat de multumiti de aceasta, dar sa vedem ce a reiesit la nivelul fiecarei comunitati. La nivelul comunitatii din Seica Mare un procent de 37% au ales varianta "buna", urmati de cei care o considera proasta cu 30%, la nivelul celorlalte comunitati situatia fiind destul de asemanatoare, mai putin in Boarta unde 11 dintre respondenti o considera proasta. Alimentarea cu energie electrica este un al doilea aspect studiat de noi si aici situatia este astfel: 61,6% o considera buna, acest procent fiind la nivelul intregii comunitati.

Cel mai discutat aspect este cel al starii drumurilor, pe care 50,6% dintre cei chestionati il considera prost si 34,3% foarte prost, rezultand din aceasta faptul ca, gradul de multumire este cel mai scazut fata de acest aspect. Accesul la servicii de sanatate este bun in cazul celor din Seica Mare, 45 de respondenti considerand asta, in comparatie cu celelalte comunitati, Buia si Boarta, unde 16, respectiv 11 respondenti o considera proasta, iar in cazul celor din Stenea si Petis, unde situatia este mult mai proasta, deoarece nu au dispensar, un procent de 100% au declarat ca sunt foarte proaste, in contextul celor spuse mai sus. Accesul la servicii de educatie este, de asemenea, un alt aspect care se imparte in bune, in cazul celor din Seica Mare, Buia si Boarta (46, 19, respectiv 10 persoane) si in foarte proaste, declarate de catre cei din Stenea si Petis, 7 respondenti si, respectiv, in proportie de 100% cei din Petis.

La accesul persoanelor dezavantajate la serviciile sociale, respondentii din Seica Mare (30) si Boarta (11) au ales varianta "proaste", celelalte comunitati considerandu-le foarte proaste, Buia - 11, Stenea - 15 si Petis - 12. Accesul la mijloacele de transport sunt foarte proaste in cazul celor din Petis (11 respondenti), proaste in Buia (14), Boarta (14) si Stenea (9) si bune in cazul celor din Seica Mare - 71 de respondenti alegand aceasta varianta. La telefon functional au acces, cei din Seica Mare, Buia si Boarta, primele doua comunitati declarandu-le ca fiind bune, 69, respectiv 19 respondenti, cei din Boarta fiind extrem de multumiti de aceste servicii, calificandu-le drept foarte bune - 12, iar cei din Stenea (9) si Petis (10) fiind cei mai nemultumiti, in cazul acestor servicii. Accesul la radio, TV, presa scrisa, biblioteca, majoritatea respondentilor s-au declarat multumiti, calificandu-le drept bune - 60%, doar cei din Boarta dand calificativul maxim - foarte bune, 14 respondenti.

Posibilitati de petrecere a timpului liber in comuna nu prea sunt, dupa cum ne-au indicat aproape toti respondentii din cele 5 localitati. Cei din Seica Mare s-au declarat nemultumiti de lipsa posibilitatilor de petrecere a timpului liber la ei in comuna (varianta "proaste"), in numar de 48, cei mai nemultumiti fiind cei din Petis, in proportie de 100%, alegand varianta "foarte proaste", cei din Buia, in proportie de 92%, din Stenea 87% si din Boarta doar 50% declarandu-se foarte nemultumiti.

In Seica Mare, Buia si Boarta, starea spatiilor destinate activitatilor cultural-sportive sunt intr-o stare proasta, dupa cum au declarat majoritatea subiectiilor, 39 din Seica Mare, 10 din Buia si 8 din Boarta si foarte proaste, in cazul celor din Stenea - 13 si Petis - 12. Cu privire la curatenia si ingrijirea localitatii 90% dintre respondenti, din toate cele 5 comunitati, considera ca este proasta, declarandu-se astfel nemultumiti de acest aspect.

Veniturile din agricultura si veniturile din alte sure sunt considerate bune la nivelul localitatilor Seica Mare si Buia (11, respectiv 8), facand exceptie veniturile din agricultura care sunt proaste in cazul celor din Seica Mare - 38 subiecti, proaste pentru cei din Boarta (12, respectiv 8 subiecti) si foarte proaste pentru cei din Stenea (6, respectiv 8) si Petis (5, respectiv 9).

Posibilitatea de aprovizionare cu bunuri alimentare si nealimentare, in patru dintre cele cinci localitati, sunt, in general, bune, 69%, respectiv 61% dintre cei chestionati alegand aceasta varianta, exceptie facand comunitatea din Petis, care are o situatie mai delicata, alegand in proportie de suta la suta varianta "foarte proaste".

Ultimul aspect din sondajul nostru face referire la posibilitatea de incepere a unei afaceri pe cont propriu in urmatorii 3 ani, in comuna. Datele reiesite se regasesc in urmatorul grafic.

Cei mai multi dintre cetateni nu-si permit deschiderea unei afaceri, dupa cum reiese si din grafic, iar cele mai invocate motive au fost cele privind lipsa resurselor financiare - in randul celor cu varsta medie - sau neputinta, in cazul celor mai in varsta - printre respondenti fiind si pensionari.

In urmatoarele randuri voi prezenta cateva date demografice privind populatia investigata.

Cercetarea de fata a fost realizata pe un esantion de 172 de persoane, din cele cinci localitati a comunei, considerand acest numar ca fiind reprezentativ pentru aceasta cercetare, 62% respondenti de sex feminin si 38% de sex masculin.

Mai jos, este reprezentarea grafica pe categoria de sex, la nivelul fiecarei comunitati.

Categoria de varsta cea mai frecventa, in aceasta cercetare, a fost de 30 - 39 de ani in Seica Mare (27 persoane), in Buia si Boarta este un numar egal de persoane chestionate - 6 persoane - din categoriile de varsta 18 - 29 ani si 30 - 39 de ani, respectiv 18 - 29 ani si 40 - 49 de ani, iar in Stenea, categoria de varsta cea mai des intalnita este aceeasi ca si in Seica Mare, 30 - 39 de ani intr-un numar de 6 respondenti, si in Petis, din categoria de varsta 60 - 69 de ani au fost cei mai multi respondenti (7 persoane).

Tabel 3. Categoria de varsta a respondentilor

Din totalul populatiei investigate, cei mai frecventi respondenti au fost cei din randul pensionarilor, in cazul celor din Buia - 8 persoane si a celor din Petis - 9 persoane , iar in Boarta, "muncitor" a fost ocupatia cea mai des rostita de subiecti, 9 persoane, o situatie mai aparte fiind in Seica Mare, unde cei mai multi subiecti au avut diverse ocupatii, 28 din totalul populatiei investigate ( vanzatoare - 6, agent paza - 3, infirmiera - 2, profesor - 2, factor postal, agent asigurari, etc.); iar in Stenea este un numar egal de agricultori si someri si/sau casnice chestionate, in numar de patru.

Nivelul de scolarizare a populatiei investigate

Procesul de consultare a cuprins si derularea a trei intalniri cu grupurile de lucru comunitare, consilierii locali, agentii economici si actorii locali.

In cadrul acestor intalniri au fost prezentate rezultatele procesului de chestionare a populatiei din satele comunei Seica Mare, urmarindu-se stabilirea obiectivelor strategice si a prioritatilor atat in urma chestionarii cat si a consultarii grupurilor de lucru comunitare.

Grupul de lucru - consilieri locali

In urma intalnirilor cu grupul de lucru - consilieri locali au fost confirmate prioritatile identificate in cadrul procesului de consultare a populatiei din satele comunei. Fata de acestea s-a stabilit necesitatea realizarii, depunerii si implementarii cu success a cat mai multe proiecte cu finantare nerambursabila.

Grupul de lucru - actori principali locali

In urma intalnirilor cu grupul de lucru - actori principali locali au fost stabilite urmatoarele prioritati:

Reabilitarea infrastructurii rutiere si pietonale;

Realizarea retelelor de alimentare cu apa;

Realizarea retelelor de canalizare;

Reabilitare si dotare scoli;

Amenajarea terenului de sport de la scoala din Seica Mare;

Construire baza sportive;

Construire sala sport;

Programe sociale pentru romi;

Programe sociale pentru copii si varstnici;

Grupul de lucru - agenti economici

Impreuna cu grupul de lucru - actori principali locali au fost stabilite prioritatile:

Atragerea de investitori;

Dezvoltarea spiritului antreprenorial;

Demararea de noi afaceri;

Cresterea serviciilor de consultanta;

Din pacate comunitatea oamenilor de afaceri din Seica Mare nu este foarte mare, activitatile prelucratoare avand o ponderre foarte mica.

Prioritatile stabilite de catre acestia urmaresc de fapt cresterea bunastarii localnicilor in vederea maririi puterii de cumparare si intrinsec a vanzarii marfurilor din magazinele/depozitele proprii.

Dezvoltarea sociala si economica a comunei Seica Mare are la baza dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, educationale, de sanatate, de comunicatii si culturale respectand principiile dezvoltarii durabile.

Starea infrastructurii intarzie dezvoltarea satelor comunei Seica Mare, prin faptul ca ingreuneaza accesul localnicilor dinspre si inspre localitatile lor, indeparteaza potentialii investitori si nu exista parghiile necesare dezvoltarii sociale.

Finantarile externe sau interne vor fii solicitate prioritar pentru drumurile cu impact maxim in dezvoltarea economica a comunei facilitand accesul localnicilor la drumurile nationale si transportul feroviar, pentru amenajarile de mediu necesare unei comunitati si cresterii atractivitatii potentialilor investitori si pentru dezvoltarea unitatilor medicale, de invatamant si culturale.

A. Obiective specifice

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere (drumuri judetene, strazi, drumuri comunale) in vederea asigurarii unui acces mai facil si rapid pentru toti locuitorii comunei.

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport in vederea atragerii potentialilor investitori.

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii agricole - drumuri si poduri agricole .

B. Actiuni

Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale;

Reabilitare si construire poduri si podete;

Imbunatatirea serviciilor de transport pentru persoane dinspre si spre Sibiu, Medias si Seica Mica;

Reabilitare drumuri afectate de calamitatile naturale.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL ;

Localnicii;

Investitorii;

Turistii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Km de montare rigole;

Km de consolidari de maluri;

Km de drumuri amenajate;

Numar de podete si poduri modernizate sau construite;

Numar de mijloace de transport care deservesc comuna.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Personalul de specialitate din primarie.

A. Obiective specifice

Cresterea nivelului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii pentru investitii prin infiintarea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu;

Armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere.

B. Actiuni

Infiintarea, reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare);

Stoparea si prevenirea alunecarilor de teren din apropierea cailor de acces si a locuintelor;

Construirea instalatiilor de epurare/preepurare a apelor uzate menajere si industriale;

Inlaturarea factorilor poluatori;

Amenajarea cursurilor de apa.

Impaduriri.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Investitorii .

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Km de instalatii de canalizare;

Km de instalatii de alimentare cu apa;

Numar de case care au apa curenta;

Numar de case care sunt legate la reteaua de canalizare.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Personalul de specialitate din primarie;

Compartimentul juridic (achizitii).

A. Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de invatamant;

Imbunatatirea conditiilor de instruire;

B. Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de invatamant;

Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;

Implementarea de proiecte de invatare de-a lungul vietii;

Cresterea adaptabilitatii;

Amenajari exterioare specifice;

Amenajarea de sali de sport, terenuri pentru activitati sportive pentru copii si tineri.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Localnicii;

Profesorii;

Copiii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de scoli modernizate;

Dotari achizitionate (computere, mobilier etc).

Gradinite modernizate;

Spatii noi de invatamant amenajate - scoli de meserii, postliceale, tehnice, viticole etc

J. Responsabili

Directorii scolilor;

Consiliul local;

Primarul;

Personalul de specialitate din primarie

A. Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate;

Imbunatatirea conditiilor de asigurare a sanatatii;

B. Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate;

Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;

Infiintarea si dotarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Localnicii;

Cadrele medicale;

Turistii.

Voluntarii din serviciul de urgenta

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Dotari achizitionate;

Lucrari de modernizare desfasurate;

Numar de voluntari instruiti.

J. Responsabili

Cadrele medicale;

Coordonatorul serviciului pentru situatii de urgenta;

Consiliul local;

Primarul.

A. Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii;

Imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in vederea atragerii investitorilor si a accesibilitatii la informatii;

Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-guvernare, e-educatie si e-sanatate.

B. Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de comunicatii;

Dotarea unitatilor din comuna cu aparatura necesara.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Investitorii;

Agentii economici.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de beneficiari de internet;

Retele de telefonie mobile functionabile in comuna;

Numar de utilizatori.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Personalul de specialitate din primarie.

A. Obiective specifice

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale - caminele culturale, biblioteca;

Imbunatatirea conditiilor de petrecere a timpului liber;

Cresterea numarului activitatilor culturale.

B. Actiuni

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii culturale;

Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;

Dotarea cu mobilierul si accesoriile necesare.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Localnicii;

Profesorii;

Copiii;

Turistii;

Tinerii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de camine modernizate;

Dotari achizitionate;

Numar de beneficiari directi;

Numar de beneficiari indirecti.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Responsabilul cultural;

Profesorii/invatatorii.

Infrastructura deficitara si numarul redus al afacerilor in domeniile agricole, pomicol, viticol, piscicol si al activitatilor prelucratoare constituie principalele prioritati ale strategiei comunei.

Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor pentru localnici si pentru bugetul local. Existenta unui bun mediu de afaceri va determina cresterea de ansamblu a economiei locale.

A. Obiective specifice

Cresterea competentelor in afaceri in vederea cresterii competitivitatii;

Dezvoltarea spiritului antreprenorial;

Promovarea programelor de finantare nerambursabila;

Cresterea competentelor in turism in vederea cresterii competitivitatii;

B. Actiuni

Asistarea locuitorilor in infiintarea si dezvoltarea societatilor comerciale si cooperatiste;

Promovarea programelor de finantare nerambursabila cu identificarea etapelor;

Realizarea de cereri de finantare, studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri, analize cost/beneficiu si financiare etc;

Promovarea IMM-urilor din comuna si a produselor/serviciilor acestora.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

IMM;

Localnicii;

Investitorii;

Angajatii;

Turistii romani si straini.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de persoane sprijinite in demararea de afaceri noi;

Numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;

Numar de afaceri noi demarate;

Numar de finantari nerambursabile obtinute;

Numar de proiecte implementate cu succes.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Comunitatea oamenilor de afaceri.

A. Obiective specifice

Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor, in vederea cresterii competitivitatii;

Diversificarea activitatilor economice din comuna.

B. Actiuni

Investitii pentru dezvoltarea fermelor agricole si zootehnice, in vederea cresterii competitivitatii produselor;

Parteneriate pentru infiintarea si/sau dezvoltarea de ferme viticole sau/si pomicole;

Imbunatatirea procesarii primare si a marketingului produselor agricole;

Sustinerea initiativelor asociative pentru cresterea eficientei economice a exploatatiilor agricole si a padurilor;

Impadurirea terenurilor ne-agricole;

Demararea de activitati mestesugaresti/artizanale;

Dezvoltarea turismului rural si a agroturismului;

Dezvoltarea apiculturii;

Cultivarea ciupercilor;

Dezvoltarea fermelor de melci si broaste;

Investitii noi si/sau modernizarea colectarii, depozitarii, procesarii si marketingului fructelor de padure, a plantelor medicinale si aromatice;

Infiintarea unor centre teritoriale de colectare a produselor agricole;

Dezvoltarea acvaculturii.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Localnicii;

Investitorii;

Grupuri defavorizate;

Turistii;

Economia locala.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;

Numar de afaceri noi demarate;

Numar de proiecte implementate.

J. Responsabili

Consiliul local,

Primarul;

Comunitatea oamenilor de afaceri.

A. Obiective specifice

Dezvoltarea mediului de afaceri din comuna;

Cresterea investitiilor in sectoarele productive, al serviciilor de turism si in cele cu potential de crestere;

Modernizarea IMM-urilor in vederea cresterii competitivitatii;

Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor, in vederea cresterii competitivitatii;

Diversificarea activitatilor economice din comuna;

Incheierea de parteneriate public-private pentru demararea de afaceri comune;

Crearea infrastructurii necesare dezvoltarii IMM-urilor.

B. Actiuni

Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;

Investitii in ITC;

Certificarea sistemului de management al calitatii;

Certificarea sistemului de mediu;

Certificarea produselor;

Certificarea/clasificarea serviciilor.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Investitorii;

Angajatii;

Bugetul local .

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de proiecte implementate;

Numar de locuri de munca nou create;

Numar de parteneriate intre membrii comunitatii incheiate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Comunitatea oamenilor de afaceri.

Turismul este o activitate care se potriveste de minune poporului nostru. Ospitalitatea, caldura, deschiderea, potentialul natural sunt o seama de factori care inlesnesc succesul in turism.

Asezarea geograficaa minunata cetate din mijlocul satului, vinul, fructele, painea de casa, oul de la gainile din curte sunt produse turistice care pot fi valorificate de catre toti locuitorii comunei.

Daca celor de mai sus adaugam si oportunitatea de amenajare a unor piste/drumuri/rute turistice pentru turistii care practica cicloturismul, echitatia sau mersul pe jos atat in comuna cat si in parteneriate cu comunele invecinate, vedem oportunitatea punerii in valoare a potentialului turistic.

A. Obiective specifice

Dezvoltarea pietei de turism din comuna;

Cresterea investitiilor in turism;

Modernizarea spatiilor de cazare, masa si agrement;

Diversificarea activitatilor turistice din comuna;

Amenajarea infrastructurii turistice in parteneriat cu comunele invecinate.

B. Actiuni

Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;

Investitii in ITC;

Clasificarea serviciilor de turism;

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Turistii romani si straini;

Localnicii si investitorii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;

Numar de afaceri modernizate/demarate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Comunitatea oamenilor de afaceri.

A. Obiective specifice

Promovarea potentialului turistic;

Dezvoltarea de noi produse turistice.

B. Actiuni

Infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica in zona;

Participarea la targurile de turism;

Organizarea de activitati culturale si festivaluri;

Realizarea de materiale promotionale;

Promovarea turismului ecologic;

Clasificarea serviciilor de turism.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Turistii romani si straini;

Localnicii;

Investitorii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Existenta Centrului de Informare turistica;

Numar participari la targuri de turism;

Personal calificat;

Servicii de turism clasificate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Comunitatea oamenilor de afaceri.

Imbatranirea populatiei, scaderea numarului populatiei active si cresterea somajului datorat proceselor de restructurare dar si a ineficientei sistemului de formare profesionala care sa raspunda cerintelor pietei fortei de munca, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii in domeniul dezvoltarii resurselor umane, care sa sprijine reformele din acest domeniu, strategii care sa acopere atat sfera educationala, a formarii profesionale cat si pe cea a ocuparii populatiei.

Din analiza socio-economica a POS DRU, se pot evidentia urmatoarele fenomene:

Rate persistent scazute de participare la educatie si formare profesionala, la toate nivelurile de varsta, in special in mediul rural, determinand un nivel scazut de calificare a fortei de munca din Romania;

Incapacitatea structurilor de educatie si ocupare de a se adapta rapid la nevoile in continua modificare ale pietei de munca;

O structura de productie care a suferit o serie de modificari in ultimii ani, cu o rata de crestere in sectorul serviciilor, dar care nu va prezenta o scadere dramatica a sectorului primar fata de standardele europene;

O scadere a populatiei active si ocupate, pe fundalul unui proces lent, dar continuu de imbatranire si al unei tendinte in crestere a fenomenului emigratiei;

Cresterea fenomenului saraciei, in special la populatia de risc (populatia de etnie roma, familiile cu un parinte, care au mai mult de doi copii, tinerii postinstitutionalizati).

Dat fiind un astfel de context, obiectivul general al POS DRU il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii pe piata muncii, prin asigurarea egalitatii de sanse pentru invatarea pe tot parcursul vietii, dezvoltarea unei piete de munca moderne, flexibile si inclusive, care sa conduca, pana in 2013, la o ocupare durabila a 900.000 de persoane.

Obiectivele specifice sunt:

Cresterea nivelului de educatie si de pregatire profesionala vocationala a capitalului uman;

Dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie;

Promovarea culturii antreprenoriale;

Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete de munca cuprinzatoare, flexibila si moderna;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;

Imbunatatirea serviciului public de ocupare;

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata muncii.

Axele prioritare identificate in cadrul strategiei vor avea o contributie substantiala in atingerea acestor obiective specifice pentru a atrage si mentine cit mai multe persoane pe piata activa a muncii, inclusiv grupuri vulnerabile, si pentru a imbunatati adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, in special pentru a putea raspunde la introducerea permanenta de tehnologii noi.

Axa Prioritara 1:

Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

Axa Prioritara 2:

Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Axa Prioritara 3:

Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor

Axa Prioritara 4:

Modernizarea serviciului public de ocupare

Axa Prioritara 5:

Promovarea masurilor active de ocupare

Axa Prioritara 6:

Promovarea incluziunii sociale

Imbatranirea populatiei din satele mai indepartate, scaderea numarului de locuitori si migrarea tinerilor spre zonele urbane sau spre alte tari din vestul Europei sunt factori care vor avea ca rezultate disparitia satelor.

A. Obiective specifice

Dezvoltarea abilitatilor profesionale si tehnice a elevilor si tinerilor in vederea integrarii lor pe piata muncii;

Cresterea nivelului de instruire a populatiei din mediul rural;

Instruirea categoriilor dezavantajate si excluse social;

Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii.

B. Actiuni

Orientarea si instruirea pentru calificari cerute pe piata;

Cresterea activitatilor de formare continua;

Orientarea spre grupurile vulnerabile (copii de etnie rroma, femei singure, batrani, tineri);

Facilitarea accesului la educatia de tip "a doua sansa";

Dezvoltarea abilitatilor angajatilor;

Asistenta pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca;

Cresterea spiritului antreprenorial;

Calificarea-recalificarea populatiei active din comuna;

Initierea si consolidarea parteneriatelor pentru formare continua;

Combaterea violentei domestice;

Adaptarea instruirii la potentialul zonei - agricol, pomicol, viticol etc.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Localnicii;

Tinerii;

Femeile;

Comunitatea rroma;

APL;

Investitorii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de proiecte implementate;

Numar de persoane asistate;

Numar de persoane calificate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Profesorii;

Agentii economici din comuna.

A. Obiective

Crearea de noi locuri de munca;

Masuri active de demarare de noi afaceri.

B. Actiuni

Instruirea pentru grupurile dezavantajate - tineri, femei - pentru demararea de afaceri proprii, AF, SRL, PFA;

Instruirea in managementul afacerilor, consultanta juridica, financiara etc.;

Consultanta pentru scrierea de proiecte din fonduri post aderare.

C. Forma de finantare

Finantare nerambursabila;

Credite subventionate,

Contributie in natura;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

IMM-uri;

Localnici;

Comunitatea rroma;

Bugetul local.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de locuri de munca nou create;

Numar de afaceri noi demarate;

Numar de parteneriate intre membrii comunitatii incheiate pentru inceperea de noi afaceri.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Localnici;

Agentii economici.

Pentru a putea realiza obiectivele prezentei strategii avem nevoie de o echipa care sa lucreze intr-un cadru propice, sa dispuna de dotarile necesare implementarii de proiecte si care sa fie pregatita continuu profesional pentru a face fata provocarilor viitoare.

Obiectivul general, la nivel national, al dezvoltarii administratiei publice este acela de a contribui la realizarea obiectivelor nationale si ale Uniunii Europene de a obtine progresul in dezvoltarea socio-economica potrivit obiectivelor de coeziune si convergenta.

Obiectivul specific este de a contribui la cresterea performantei administratiei publice locale.

Axele prioritare sunt:

Axa Prioritara 1:

Intarirea interventiilor de politici publice in administratia centrala.

Axa Prioritara 2:

Dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a performantei serviciilor in administratia locala.

Axa Prioritara 3:

Asistenta tehnica.

A. Obiective specifice

Imbunatatirea relatiilor cu administratia publica judeteana;

Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare locala.

Parteneriate cu alte autoritati locale.

B. Actiuni

Imbunatatirea managementului administratie locale;

Profesionalizarea angajatilor din administratia publica;

Comunicare prompta si transparenta cu localnicii;

Initierea de actiuni de informare europeana a localnicilor comunei;

Colaborarea cu autoritatile din regiunea de dezvoltare Centru;

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Agentii economici.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de servicii desfasurate;

Servicii furnizate localnicilor;

Persoane beneficiare ale serviciilor APL;

Parteneriate cu CJ Sibiu.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul.

A. Obiective specifice

Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile post aderare si guvernamentale;

B. Actiuni

Pregatirea personalului din primarie in elaborarea si gestionarea proiectelor;

Participarea la programele de instruire pentru finantarile nerambursabile;

Participarea la cursuri de genul (scrierea cererilor de finantare, managementul proiectelor, achizitii publice);

Contractarea serviciilor de consultanta in vederea implementarii a cat mai multe proiecte.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Investitorii;

Agentii economici.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de proiecte depuse;

Numar de proiecte aprobate;

Numar de proiecte finalizate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul.

A. Obiective specifice

Imbunatatirea sistemului comunicarii in cadrul administratiei publice locale

B. Actiuni

Dotarea administratiei publice (IT- hard, soft, etc.);

Cresterea eficientei serviciilor publice;

Retea de internet in comuna.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Investitorii;

Tinerii, copii, profesorii, turistii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de proiecte aprobate;

Bunuri achizitionate;

Cursuri absorbite.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Angajatii primariei.

A. Obiective specifice

Imbunatatirea relatiilor cu administratiile publice invecinate;

Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali din comunele invecinate.

B. Actiuni

Imbunatatirea managementului administratiei locale prin actiuni comune cu administratiile invecinate;

Incheierea de parteneriate;

Comunicare prompta si transparenta cu administratiile invecinate;

Initierea de actiuni comune de informare europeana.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

Comunele invecinate, localitati infratite.

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Investitorii;

Turistii;

APL invecinate.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Parteneriate incheiate;

Numar de proiecte aprobate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Angajatii primariei.

A. Obiective specifice

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate;

Imbunatatirea capacitatii de interventie in situatii de urgenta a unitatilor specializate din judet (inclusiv dotarea cu echipamente specifice) si comuna;

Imbunatatirea conditiilor de asigurare a sanatatii.

B. Actiuni

Reabilitare cabinet medical;

Infiintare punct sanitar;

Dotarea cu aparatura a cabinetului medical si a punctului sanitar;

Infiintarea serviciului local voluntar pentru situatii de urgenta.

C. Forma de finantare

Finantari in cadrul programelor post aderare;

Finantari din fonduri guvernamentale;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

APL;

Localnicii;

Agentii economici.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Cabinete reabilitate

Numar de servicii desfasurate;

Servicii furnizate localnicilor.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul.

A. Obiective

Combaterea discriminarii;

Reabilitarea locuintelor rromilor;

Calificare/recalificare cetateni de etnie rroma;

Imbunatatirea accesului rromilor la serviciile medicale;

Promovarea meseriilor traditionale rrome;

Implicarea femeilor rrome in programele de protectie si educatie a copilului;

Cresterea participarii scolare si reducerea abandonului scolar;

Initierea de proiecte culturale pentru rromi.

B. Actiuni

Implicarea rromilor in actiunile/activitatile desfasurate in comuna;

Construire, modernizare si reabilitare locuinte rromi;

Asigurarea cu utilitati a locuintelor rromilor;

Implementarea de proiecte de incluziune sociala a comunitatii rrome;

Formarea de mediatori sanitari pentru comunitatea rroma;

Acordarea de facilitati pentru exercitarea meseriilor traditionale;

Imbunatatirea calitatii vietii pentru copiii rromi;

Reconstructia si afirmarea identitatii etniei rrome;

Sprijinirea infiintarii unui ansamblu artistic al rromilor.

C. Forma de finantare

Finantare nerambursabila;

Finantari/cofinantari de la bugetul local;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Comunitatea rroma;

Localnicii;

Turisti.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de rromi asistati;

Numar de locuri de munca nou create pentru rromi;

Numar de proiecte de dezvoltare a comunitatii rrome depuse/aprobate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Comunitatea rroma.

A. Obiective

Construire, modernizare si reabilitare locuinte;

Infiintarea de cantine sociale;

Infiintarea unui azil de batrani.

B. Actiuni

Asigurarea cu utilitati a locuintelor celor in varsta;

Dezvoltarea unui serviciu de asistenta la domiciliu.

C. Forma de finantare

Finantare nerambursabila;

Finantari/cofinantari de la bugetul local;

Finantari/cofinantari de la bugetul local.

D. Localizare

Comuna Seica Mare

E. Beneficiari

Comunitatea in varsta;

Localnicii.

F. Perioada de demarare a proiectelor

G. Perioada de finalizare a proiectelor

H. Cadrul financiar

I. Indicatori

Numar de varstnici asistati;

Numar de proiecte de dezvoltare a serviciilor pentru persoanele in varsta depuse/aprobate.

J. Responsabili

Consiliul local;

Primarul;

Finalizarea retelei de canalizare;

Finalizarea retelei de alimentare cu apa;

Reabilitare strazi;

Reabilitare drumuri agricole;

Reabilitare podul de la paraul Popii;

Reabilitarea trotuarelor;

Rigolare santuri si paraie;

Reabilitare gradinita;

Prelungirea programului gradinitei;

Construirea unui corp nou la scoala;

Construirea unei sala de sport;

Reabilitarea si dotarea caminului cultural;

Construirea unei biblioteci comunale;

Construire baza sportiva recreationala;

Reabilitarea dispensarului uman;

Amenajarea parcului de joaca pentru copii;

Atragerea de investitori;

Crearea de noi locuri de munca;

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor din cadrul primariei;

Dotarea serviciului pentru situatii de urgenta;

Infiintarea/intarirea serviciului de paza si protectie.

Reabilitare strazi (inclusiv rigolare);

Realizarea retelei de canalizare;

Realizarea retelei de alimentare cu apa;

Reabilitare drumuri si podete agricole;

Decolmatare paraie;

Construirea unui parc de joaca pentru copii;

Dezvoltarea spiritului antreprenorial;

Atragerea potentialilor investitori;

Reabilitarea scolii;

Dezvoltarea transportului local;

Colectarea gunoiului;

Reabilitarea iluminatului public;

Retea de telefonie fixa/mobila;

Reabilitarea dispensarului uman;

Profesionalizarea serviciilor de protectie si paza.

Reabilitarea strazilor;

Retea de canalizare;

Retea de alimentare cu apa;

Dezvoltarea transportului local;

Amenajarea unui parc de joaca pentru copii;

Reabilitarea si dotarea caminului cultural;

Reabilitare scoala si gradinita;

Prelungirea programului la gradinita;

Amenajarea izvorului de la Boarta;

Decolmatare paraie;

Realizarea retelei de alimentare cu apa;

Reabilitarea strazilor;

Reabilitarea drumurilor si podetelor agricole;

Construirea uneu gradinite;

Reabilitarea caminului cultural;

Dezvoltarea transportului local;

Introducerea alimentarii cu gaz;

Retea de telefonie fixa/mobila;

Lipsa serviciilor de paza si ordine.

Dezvoltarea transportului local;

Amenajarea unui punct sanitar;

Reabilitarea iluminatului public;

Formarea a doi mediatori medicali;

Reabilitarea si dotarea caminului cultural;

Lipsa serviciilor de paza si ordine;

Reabilitarea iluminatului public;

Concluzie

Ca punct final al "Strategiei de dezvoltare socio-economice a comunei Seica Mare pentru perioada 2008-2013" trebuie mentionat ca in Seica Mare si satele apartinatoare, traiesc si muncesc oameni gospodari, care asteapta instrumentele care sa-i ajute in dezvoltarea individuala si comunitara, exista un compartiment administrativ tanar, dar nu lipsit de experienta, care stie cum va arata comuna in 2013, poate sa contribuie decisiv la dezvoltarea ei si, cel mai important aspect, vrea cu adevarat sa realizeze acest lucru.