APLICAŢIE ─ PROTOCOL DE PREVENIRE A INFECŢIILOR NOSOCOMIALE ÎN SECŢIA DE CHIRURGIE ONCOLOGICĂ

3.1.NORME GENERALE

Se considera ca o treime din totalul infectiilor nozocomiale poate fi prevenit prin aplicarea concomitenta a urmatoarelor masuri:

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Supravegherea locala si nationala a infectiilor nozocomiale. Trebuie evaluata sensibilitatea si specificitatea masurilor de supraveghere, mai ales în cazul unor infectii dificil de diagnosticat, cum este pneumonia la bolnavii asistati sau ventilati mecanic. în plus, trebuie dezvoltat un sistem de evaluare si supraveghere a infectiilor nozocomiale care apar la bolnavii îngrijiti la domiciliu.

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Asigurarea ca metodele de supraveghere a infectiilor nozocomiale sunt corespunzatoare. Sunt necesare dispozitii de la autoritatea care acrediteaza unitatile sanitare si metode de supraveghere a evenimentelor individual.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   O sursa de succes în profilaxia infectiilor nozocomiale este ameliorarea dispozitivelor de monitorizare si tratament invaziv. Utilizarea unor dispozitive moderne, menite sa reduca riscul infectiilor nozocomiale este recomandata. între modificarea comportamentului uman (masuri de asepsie) si ameliorarea dispozitivelor,

3.     818h73i   ultimul aspect s-a dovedit întotdeauna mai fezabil si mai eficient. în acelasi sens, progresul metodelor neinvazive de monitorizare reduce riscul infectiilor nozocomiale prin respectarea barierelor naturale de aparare a pacientului (piele, mucoase).

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Este necesar un control riguros al antibioterapiei (din punctul de vedere al indicatiei, al antibioticului si duratei tratamentului). Se spera ca în viitor vor fi disponibile noi metode de tratament: vaccinarea si flora competitiva.

5.     818h73i      818h73i      818h73i   Introducerea pe scara tot mai larga a xenotransplantelor ridica problema aparitiei unor zoonoze, nemaiîntîlnite pâna în prezent. Rolul microbiologiei în acest context este crucial.

6.     818h73i      818h73i      818h73i   Acolo unde tuberculoza a fost stapânita, s-a demonstrat ca limitarea unei îmbolnaviri infectioase este posibila prin colaborarea între factorii medicali, comunitari si organizatii cu rol de control. Dar pe lânga bolile infectioase, se prevede ca în viitorul foarte apropiat va fi necesar si controlul afectiunilor provocate de noxele specifice epocii noastre: polimeri, unde magnetice, contaminarea mediului cu medicamente, etc.

CIRCULAŢIA PERSONALULUI ÎN SPITAL

a)     818h73i   Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de îngrijire pe compartimente septice si aseptice în toate turele.

b)     818h73i      818h73i      818h73i În cazul în care necesitatile serviciului, garzi, urgente, impun medicului de a trece de la un sector septic la unui aseptic, acesta are obligatia de a-si spala si dezinfecta mâinile si de a schimba echipamentul de protectie.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Interzicerea circulatiei personalului de la sectiile septice la cele aseptice si invers, cu exceptia medicilor.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea accesului în salile de operatie si salile de nastere a personalului care nu face parte din echipa de interventie, cu exceptia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme. Acestea pot intra în sala odata cu echipa sau între interventii, dar nu în timpul interventiilor

e)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea accesului altui personal decât cel destinat pentru lucru în locurile respective în blocul alimentar, laboratorul de solutii perfuzabile si în statiile de sterilizare.

ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE

a)     818h73i      818h73i      818h73i Portul echipamentului de protectie prevazut de normele MS, pe tot timpul prestatiei în unitate, de catre personalul medico-sanitar cât si de persoanele care presteaza o activitate ocazionala sau dirijata (elevi, studenti, personal de întretinere).

b)     818h73i      818h73i      818h73i Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul care lucreaza în interventii în salile de operatii si de nasteri.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul dare lucreaza în sectii de boli contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Personalul care lucreaza în saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu transplanturi, etc.) este obligat sa puna echipament steril la intrarea în salon, insistându-se asupra portului corect al mastii (masca din 4 straturi de tifon, purtata pe nas, schimbata dupa 30 minute de folosire).

e)     818h73i   Personalul care lucreaza în sectii septice precum si în sectii cu receptivitate mare (anestezie terapie-intensiva) va purta obligatoriu halate colorate diferit. Se recomanda culoarea galbena pentru personalul din sectiile septice si culoarea albastra pentru personalul din sectiile cu receptivitate mare.1.2.2.6 Interzicerea accesului în spital a personalului retribuit sau a celui ocazional sau dirijat cu haine si încaltaminte de strada în sectiile de nou-nascuti, prematuri, distrofici, anestezie terapie-intensiva, blocuri operatorii, blocuri de nastere.

OBLIGAŢII PRIVIND ACTUL MEDICAL

a)     818h73i      818h73i      818h73i Efectuarea anamnezei si a examenului clinic complet la internare, în scopul depistarii oricarei infectii sau boli transmisibile (sau suspiciuni de boala transmisibila) si în caz de suspiciune, recoltarea imediata a probelor pentru examene microbiologice.

b)     818h73i      818h73i      818h73i Urmarirea în cadrul supravegherii clinice zilnice a semnelor si simptomelor caracteristice starii de infectie respiratorie (coriza, tuse, stranut), boala diareica (scaune diareice, varsaturi, pierdere în greutate la copil, etc), infectie cutanata, urinara, genitala, infectie la plaga, sindrom febril, etc.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Recoltarea probelor de laborator pentru diagnostic microbiologic la aparitia primelor semne de infectie, înainte de administrarea de antibiotice sau chimioterapice.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Recoltarea probelor de laborator la contacti pentru depistarea purtatorilor, la orice suspiciune epidemiologica.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Tratamentul cu antibiotice si chimioterapice orientat în functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului, a metodelor si tehnicilor celor mai adecvate în efectuarea interventiilor chirurgicale, exploratorii si terapeutice, pentru evitarea complicatiilor septice.

f)     818h73i      818h73i      818h73i     Respectarea cu strictete a regulilor de tehnica aseptica specifice fiecarei proceduri medico-chirurgicale, în scopul eliminarii contaminarii sterilelor si evitarii introducerii microorganismelor în tesuturile si mucoasele organismului în timpul efectarii acestor proceduri.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Recipientele cu produse patologice (eprubete, sticlute, borcane) folosite pentru diagnostic de laborator, dupa fiecare utilizare vor fi autoclavate la laborator, înainte de spalare, iar dupa spalare vor fi din nou sterilizate la autoclav.

h)     818h73i   Efectuarea obligatorie a diagnosticului microbiologic la bolnavii
decedati în spital cu diagnostic de infectie (cauza principala sau asociata).

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Mentionarea în foaia de observatie a oricarei stari de infectie (simptome, semne) a probelor pentru diagnostic microbiologic si a datei recoltarilor, a rezultatelor examenelor de laborator, diagnosticului si tratamentului antiinfectios.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Mentionarea în foaia de observatie a diagnosticului de infectie intraspitaliceasca, ori de câte ori sunt elemente clinice si epidemiologice care dovedesc ca infectia a fost contractata în timpul si din cauza spitalizarii.

k)     818h73i      818h73i     Înscrierea zilnica în registrul de infectii interioare existent în sectie a tuturor cazurilor diagnosticate ca infectii intraspitalicesti si raportarea catre forul ierarhic superior conform reglementarilor legale.

l)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea izolarii prin amplasare si izolarii functionale a bolnavilor receptivi.

m)    Aplicarea masurilor antiepidemice la orice caz de infectie; transferul imediat de boli contagioase a cazurilor sau suspectilor de boli transmisibile, carantinarea contactilor receptivi în saloane separate, pe perioada egala cu incubatia maxima de la ultimul contact; izolarea bolnavilor septici în saloane sau compartimente prevazute pentru aceasta, luând toate masurile de izolare functionala, masuri privind personalul, efectuarea examenelor microbiologice, dezinfectia obiectelor si a echipamentului, curatenia generala si dezinfectia încaperilor si a mobilierului, efectuarea dezinfectiei salonului din care a fost evacuat bolnavul septic sau contagios, dezinfectia mijloacelor de transport (salvari, autoturisme) care au transportat bolnavi contagiosi

IGIENA BOLNAVILOR sI ASISTAŢILOR

a)     818h73i   Prelucrarea igienica a bolnavului la internare (îmbaiere prin dus, taierea
unghiilor, la nevoie deparazitare). Daca starea bolnavului nu permite îmbaierea, se asigura spalarea prin stergere umeda.

b)     818h73i   Cabinetele de consultatii, la internare vor fi dotate cu:termometre dezinfectate, de utilizare individuala

g)     818h73i      818h73i      818h73i Înscrierea tuturor cazurilor de pediculoza internate în spital din teren sau prin transfer, într-un caiet special si anuntarea lor la centrul sanitar-antiepidemic.

h)     818h73i      818h73i      818h73i Consultarea, trierea si repartizarea bolnavilor de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la salonul la care a fost repartizat.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea de lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de câte ori e nevoie si cel putin o data pe saptamâna.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii precum si la copii mici salteaua se acopera cu o musama sau husa de plastic care se spala si se va sterge cu solutie dezinfectanta zilnic, precum si ori de câte ori e nevoie.

k)     818h73i      818h73i     Asigurarea spalarii paturilor, huselor (dosurilor) de perna si de saltea ori de câte ori e nevoie si cel putin semestrial.

l)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea în timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si îmbaierea acestora cel putin odata pe saptamâna si de câte ori e nevoie. îmbaierea obligatorie în ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se supun interventiilor chirurgicale (exceptie urgentele).

m)     818h73i      818h73i Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuala, pentru fiecare bolnav.

n)     818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea asistatilor la care este necesar, cu plosca, olita sau urinar, dezinfectat si uscat, înainte de fiecare utilizare.

o)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea purtarii în spital, de catre bolnavi, a efectelor personale. Efectele personale ale bolnavilor vor fi depuse la magazia pentru efectele bolnavilor.

p)     818h73i      818h73i      818h73i Deparazitarea efectelor bolnavilor parazitati.

q)     818h73i      818h73i      818h73i Dezinfectia efectelor personale ale bolnavilor internati în sectiile de boli contagioase.

r)     818h73i      818h73i      818h73i    Reglementarea circulatiei bolnavilor în special (în asa fel încât sa fie respectate izolarile stabilite) si programarea examenelor de specialitate pentru a evita supraaglomerari si întâlnirea bolnavilor septici si potential septici cu cei receptivi.

s)     818h73i      818h73i      818h73i   Asigurarea obiectelor individuale (pahar sau cana pentru baut apa, sapun prosoape si hârtie igienica) si asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat si de corp conform haremurilor si schimbarea acesteia cel putin saptamânal si ori de câte ori e nevoie.

t)     818h73i      818h73i      818h73i     Instruirea bolnavilor (si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batiste si pieptene.

u)     818h73i      818h73i      818h73i Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igienic în spital.

IGIENA LENJERIEI

a)     818h73i      818h73i      818h73i Colectarea lenjeriei de pat si de corp utilizate va fi facuta în saci de doc curati care se închid la gura imediat dupa colectare. Lenjeria cu umiditate excesiva se colecteaza în saci de material plastic sau impermeabilizati. Sacii care s-au folosit pentru colectarea si transportarea lenjeriei se dezinfecteaza chimic dupa fiecare transport. Dupa dezinfectare sacii se spala odata cu lenjeria.

b)     818h73i      818h73i      818h73i Efectuarea spalarii mecanice a rufariei dupa prescriptiile producatorului aparaturii privind procesul de spalare si respectarea timpului de spalare cu apa la cel putin 80°C timp de 30 de minute sau 60° timp de 60 de minute.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Rufaria de pat si corp provenita de la sectiile de nou-nascuti, pediatrie, contagioase, dermato-venerice si tuberculoza si de la bolnavii septici, precum si cea murdarita cu sânge sau produse patologice va fi colectata separat si transportata la spalatorie unde se supune dezinfectiei chimice înainte de spalare. Aceasta lenjerie se spala separat.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Sterilizarea înainte de spalare a lenjeriei provenite de la bolnavii cu antrax.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Spalarea în program separat a rufariei provenite de la sectiile (compartimentele) de nou-nascuti, prematuri si obstetrica.

f)     818h73i      818h73i      818h73i     Calcatul obligatoriu al întregii lenjerii folosite în spital în afara celei supuse sterilizarii.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea depozitarii separate a lenjeriei curate, în spatii separate ferite de praf si umezeala si de posibilitati de contaminare prin insecte sau rozatoare.

IGIENA BLOCULUI OPERATOR

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Salile de operatie se debaraseaza si se curata dupa fiecare operatie. La sfârsitul programului operator se face curatenia si dezinfectia salilor de operatie si a anexelor.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Salile de operatie se curata si se dezinfecteaza cupa fiecare operatie.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Dezinfectia ciclica a salilor de operatie se face saptamânal (în ziua de repaus a salii).

f)     818h73i      818h73i      818h73i     în operatiile de curatire si dezinfectie mentionate se cuprind atât salile de operatie cât si salile de spalare a instrumentelor, spalare chirurgicala si îmbracare sterila.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Curatenia spatiilor de circulatie în blocul operator se efectueaza ori de câte ori e nevoie si obligatoriu zilnic, dupa curatenia si dezinfectia blocului operator.

h)     818h73i      818h73i      818h73i Limitarea la maximum a circulatiei pe coridoarele blocului operator, asigurarea ventilatiei sau aerisirii regulate a acestora.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Limitarea la maximum a circulatiei, intrarilor si iesirilor în salile de operatie în timpul programului operator printr-o buna pregatire a materialelor necesare pentru interventii si stabilirea masurilor de împiedicare a patrunderii persoanelor care nu fac parte din echipa operatorie.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i La salile prevazute cu sisteme de ventilatie se va urmari eficienta instalatiilor de filtrare/sterilizare a aerului. Salile fara asemenea sisteme se aerisesc dupa programul operator, în timpul efectuarii curateniei si înainte de dezinfectie.

CONTROLUL MICROBIOLOGIC

a)     818h73i   Controlul microbiologic al personalului medico-sanitar si a asistatilor

b)     818h73i      818h73i      818h73i Personalul medico-sanitar, bolnavii si asistatii se controleaza microbiologic (probe de pe tegumente, din secretii nazale si faringe, materii fecale si altele) ori de câte ori este nevoie, la aparitia cazului (suspectului) de infectie intraspitaliceasca.. Examenele se efectueaza pentru bolnavii si asistatii contacti cu cazul respectiv (sau expusi la acelasi focar de risc) si personalul care a participat la îngrijirea lui. Aceste controale nu înlocuiesc examenele medicale la angajare si controalele medicale periodice prevazute prin Ordinul MS nr.15/1982.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Controlul microbiologic al sterilizarii se efectueaza pentru stabilirea modalitatilor de încarcarea aparatelor dupa interventiile de întretinere si lunar, pentru fiecare aparat. Controlul microbiologic al sterilitatii materialelor sanitare se efectueaza lunar iar controlul apei sterile de la salile de operatie, saptamânal.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al conditiilor de igiena (aeromicroflora, suprafete si inventar moale, utilaje din blocurile alimentare) se efectueaza în urmatoarele împrejurari:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     în maternitati, sectii de nou-nascuti, prematuri, distrofici, sectii de pediatrie (pentru copii 0-3 ani), la aparitia oricarui caz de infectie interioara.

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     în celelalte sectii, la aparitia de cazuri de boli transmisibile, la izbucniri de infectii intraspitalicesti si ori de câte ori frecventa crescuta a cazurilor de infectie ridica ipoteza unor greseli de tehnica aspetica sau a unor surse sau cai de transmisie din mediul spitalicesc.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al medicamentelor injectabile se efectueaza potrivit Ordinului MS nr. 120/1980 pentru stabilirea normelor tehnice privind prepararea,

g)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al medicamentelor neinjectabile se efectueaza pentru verificarea modului de preparare, pastrare si administrare

h)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al conditiilor de transport, depozitare, preparare si distribuire a alimentelor se efectueaza conform normelor în vigoare.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Controlul curateniei de rutina se face prin observare directa. Controlul eficientei metodelor de curatenie si dezinfectie se face în urmatoarele împrejurari:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     verificarea eficientei metodelor folosite, periodic planificate în cadrul autocontroalelor

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     la introducerea de noi metode, aparate, substante sau produse de curatenie si dezinfectie;

NORME TEHNICE SPECIALE PRIVIND CURĂŢENIA sI DEZINFECŢIA SALOANELOR, BLOCURILOR DE OPERAŢII, SĂLILOR DE TRATAMENTE, SPĂLATUL sI DEZINFECTATUL MÂINILOR

1. Curatenia generala si dezinfectia ciclica a saloanelor curatenie generala (spalare cu apa calda si detergenti solutie1-2% aferestrelor, usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentelor; dezinfectia prin pulverizare (stropire) a suprafetelor, mobilierului, saltelelor,pernelor si paturilor cu o solutie de aldehida formica 3-5% si un timp de expunere de 6-12 ore urmata de aerisire sau neutralizare cu solutie de amoniac.

Curatenia si dezinfectia curenta-îndepartarea prafului si a reziduurilor solide se va face prin metode care evita impurificarea aerului (spalare, stergere umeda) spalarea pavimentelor se efectueaza cu apa calda si carbonat de sodiu sol.l-2% sau detergenti sol. 1-2% folosind galeti, una în care se tine cârpa de curatat si una în care se descarca (se stoarce) cârpa cât mai frecvent. Spalarea pavimentelor se face ori de câte ori este nevoie si cel putin de doua ori pe zi.

Mobilierul se curata cu cârpe curate, umezite în solutii dezinfectante care vor fi schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatirea mobilierului a cârpelor si a recipientelor întrebuintate la curatirea pavimentelor. Dupa efectuarea curateniei, galetile folosite se spala, se dezinfecteaza prin stergere cu solutii clorigene (0,5g % clor activ) si se mentin uscate pâna la utilizarea urmatoare: cârpele, periile, teurile folosite se spala, se dezinfecteaza prin submersare an solutii ciori gene (0,5 g % clor activ) timp de 30 de minute, dupa care se usuca si se mentin uscate pâna la utilizarea urmatoare.

Chiuvetele si lavoarele se întretin în permanenta curate prin spalare cu apa si solutii de detergent 1-2%.

Pavimentele din saloane si sali de tratament se dezinfecteaza cu solutii de cloramina 2% (0,5g % clor activ) sau hidrod.

Pavimentele spatiilor de circulatie se dezinfecteaza cu hidrod sau solutii clorigene în concentratie de 0,5g% clor activ.

2. Curatenia si dezinfectia blocurilor operatorii

La sfârsitul programului operatori se face:

-     818h73i      818h73i   stergerea lampii scialitice cu o bucata de pânza curata si înmuiata în solutie dezinfectanta.

-     818h73i      818h73i   Curatirea mobilierului prin spalare cu solutii de detergenti 2% în apa calduta. Dupa spalarea si clatirea mobilierului (mese de instrumente, masa de operatie, etc) se dezinfecteaza prin stergere cu o pânza curata înmuiata în alcool sanitar sau detergenti amfolitici (ex. TEGO 103 S, solutie 2%).

-     818h73i      818h73i   Suprafetele plane (pervazuri, ferestre, usi, etc.) si peretii se curata prin stergere cu o solutie de cloramina 1% iar în cazul în care sunt murdarite cu produse patologice se spala cu apa calda li detergenti sol. 2%, se dezinfecteaza în acelasi mod.

-     818h73i      818h73i   Pavimentul se spala începând de la extremitatea opusa iesirii din camera, cu o solutie de detergenti 2% în apa calda si se dezinfecteaza cu o sol. Cloramina 1%.

SĂLILE DE OPERAŢIE SE CURĂŢĂ sI SE DEZINFECTEAZĂ DUPĂ FIECARE OPERAŢIE.

În actiunile de curatire si dezinfectie mentionate se cuprind atât salile de operatie cât si salile de spalare instrumente si spalare chirurgicala si echipare sterila.

Curatenia spatiilor de circulatie în blocul operator se efectueaza prin stergere umeda ori de câte ori este nevoie si obligatoriu zilnic, dupa curatenia si dezinfectia blocului.

Aparatura din blocul operator (anestezie, terapie intensiva, etc.) se decontamineaza prin demontare si curatire minutioasa si dezinfectie, potrivit recomandarilor producatorului. Orice piesa suporta sterilizarea va fi supusa sterilizarii.

Tubulatura, sondele endotraheale, mastile de oxigen vor fi de preferinta sterilizate prin autoclavare sau dezinfectare prin fierbere, daca prin instructiunile de utilizare date de producator nu se contraindica aceste metode, recomandându-se altele.

În cazul utilizarii altor metode, aparate sau instalatii de sterilizare sau dezinfectie, se recomanda testarea eficientei acestora da catre institutele de igiena si sanatate publica.

SPĂLAREA sI DEZINFECŢIA MÂINILOR

Spalarea mâinilor

Spalatul mâinilor se face sub jet de apa potabila curgatoare, sapunindu-se cel putin de oua ori sau ori de câte ori este nevoie, pentru curatirea completa a tegumentelor.

În sectiile de nou-nascuti, obstetrica ginecologie, sectiile cu profil chirurgical, în salile de tratamente de orice fel se recomanda utilizarea sapunului lichid în recipiente care pot fi actionate cu cotul sau cu pedala.

Sapunul solid se va pastra în conditii care sa permita uscarea dupa fiecare folosire.

stergerea mâinilor în sectiile mentionate mai sus se face pe servetele pentru unica utilizare (tifon, pânza).

Pentru spalare chirurgicala se foloseste numai apa sterila si sapun lichid steril sau lufe impregnate cu sapun de ras, sterilizate.

Dezinfectia mâinilor

Se utilizeaza antisepticele aprobate de Ministerul S. Antisepticele se aplica numai dupa spalarea mâinilor prin turnare, într-o cantitate suficienta pentru a umecta tegumentele, timpul de contact fiind pâna la uscarea mâinilor. Mâinile nu se sterg dupa aplicare de antiseptice.

Solutiile antiseptice se prepara în cantitati mici si se tin în flacoane cu eticheta si cu data prepararii.

Nu se admite utilizarea dopurilor de pluta pentru flacoanele cu solutii antiseptice.

INFECŢII CU PUNCT DE PORNIRE TEGUMENTENTAR

1. CATETERE VENOASE PERIFERICE

Cateterizarea venoasa este cea mai frecventa manopera medicala efectutaa la bolnavii din sectia ATI si chirurgie oncologica.

Riscul de infectie la locul de cateterizare este dependent de mai multi factori: aplicarea aseptica, terenul bolnavului, modul si durata de mentinere a cateterului. Terenul bolnavului nu poate fi modificat, dar toti ceilalti factori sunt dependenti de personalul medical. Cel mai frecvent, flebitele asociate cateterelor venoase periferice se datoresc ignorarii regulilor de aplicare si mentinere aseptica, precum si mentinerii în pozitie timp prea îndelungat.

Profilaxia flebitelor asociate cu catetere periferice

1. Tehnica aseptica de insertie:

Mentinerea

Flebitele asociate cateterelor venoase periferice sunt mai putin frecvente în
cazul utilizarii fluturasilor (ace de punctie epicraniana), dar si acestia trebuie întretinuti
conform aceluiasi protocol si mentinuti în mod normal numai 48 de ore.

Tratamentul flebitelor superficiale de cateter

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Simptomatologie locala, fara colectie purulenta: fenomene celsiene localizate: tratament local cu ungvent cu antibiotice, antiinflamatorii, masuri fizice (comprese)

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Simptomatologie regionala: flebita extinsa, eventual limfangita regionala, cu flegmon sau colectie purulenta: tratament local (identic cu situatia anterioara), recoltare de secretie si antibiograma de la locul de punctie, tratament sistemic antbiotic. Deoarece în serviciul nostru, cei mai frecent izolati germeni au fost stafilococii si E.coli, iar infectia la locul de punctie venoasa este în marea majoritate a cazurilor datorata însamântarii de pe mâinile personalului medical, tratamentul antibiotic empiric (pâna la identificarea tulpinii si a sensibilitatii la antibiotice) se face cu un antibiotic a carui spectru de actiune cuprinde ambii germeni. Cel mai bun profil în acest sens îl au Cefalosporinele de generatia a doua si Aminoglicozidele.

2. CATETERE VENOASE CENTRALE

Cateterizarea venelor centrale poate fi facuta cu sisteme închise sau deschise. Sistemele închise (port) cu camere de umplere sunt mult mai putin expuse infectiilor nozocomiale, deoarece bariera cutanata este perturbata numai pentru perioade scurte, cu ocazia utilizarii sistemului, accesul se face pe un traseu scurt, subcutanat, cu ace subtiri.

-     818h73i      818h73i Infectia de la locul de punctie la vârful cateterului - este foarte rara. Semnele celsiene la locul de punctie sunt elemente care obliga la abandonarea caii venoase centrale si abordul altei vene.

-     818h73i      818h73i Infectarea vârfului cateterului - situatie care pare sa fie cea mai frecventa, datorata în principal infectarii de-a lungul lumenului cateterului prin contaminare cu ocazia manipularii capatului distal.

-     818h73i      818h73i Infectia hematogena - mai greu de documentat, posibila la bolnavii cu bacteriemie sau septicemie.

Profilaxie

Se mentine cateterul în pozitie cât mai putin posibil. Se schimba pozitia la maximum 14 zile, sau, daca nu este posibil, se supravegheaza semnele generale si locale de infectie, în special flebita de vena profunda abordata (subclavie, jugulara interna, femurala).

Tratament

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Se suprima cateterul, se însamânteaza vârful

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament empiric cu un antibiotic antistafilococic, deoarece infectiile cateterlor venoase centrale s-au dovedit a fi în marea majoritate a cazurilor datorate acestui germen. Tratamentul initial (empiric) este diferentiat în functie de tipul de cateter si motivul care a determinat abordul caii venoase centrale. (Tabel 5, Anexa1.)

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament antibiotic în continuare, conform antibiogramei.

3. CATETERISME ALE ORGANELOR CAVITARE

CATETERE NAZO-GASTRICE

Daca cavitatea bucala si faringele sunt în mod normal colonizate cu germeni saprofiti, esofagul si stomacul sunt în mod normal sterile. Ascensiunea florei intestinale în caile digestive superioare este de cele mai multe ori consecutiva obstructiei luminale la diferite nivele sau în prezenta sângelui în lumen (mediu de cultura foarte bun). Infectii digestive se pot produce prin administrarea pe sonda a alimentelor contaminate cu germeni (gastrite, enterite, etc.)

Prezenta cateterului nazo-gastric (la fel ca si sonda de intubatie nazo-traheala) poate induce o infectie nozocomiala prin leziunea-edemul mucoasei nazale cu obstructia ostiumurilor sinusale, care are ca si consecinta blocarea sinusurilor maxilare sau a trompei lui Eustachio, rezultatul fiind sinuzita sau otita. Gradul la care pot ajunge aceste afectiuni este dependent atât de starea bolnavului (starea de constienta si astfel capacitatea de a comunica simptomele) cât si de germenele însamântat.

Profilaxie

Aplicare prin procedeu aseptic, dupa lubrifierea cu gel hidrosolubil a cateterului

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Mentinerea permeabilitatii caii respiratorii prin toaleta si solutii decongestionante.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Evaluarea posibilelor simptome ale bolnavului, legate de cateterul nazo-gastric.

De retinut: la un bolnav cu senzoriul alterat, cu sonda nazo-gastrica, în prezenta febrei de etiologie neexplicata de alte focare septice, se recomanda efectuarea unei radiografii de sinusuri maxilare.

Etiologie: Din culturile bacteriene efectuate la bolnavii cu sinuzite datorate cateterelor nazale s-au izolat cel mai adesea germeni Gram-negativi (Pseudomonas, Acinetobacter, E.coli)(47% din cazuri) si mai rar germeni Gram-pozitivi (Stafilococul aureu) (35% din cazuri), iar 18% din cazuri se datoresc fungilor. De mentionat ca 80% dintre sinuzitele asociate cateterelor nazale sunt polibacteriene.

Tratament:

Se suprima cateterul nazal, se recolteaza secretie pentru cultura si antibiograma înainte de a începe tratamentul antibiotic empiric. Daca sinusul nu se dreneaza se recurge la punctie-aspiratie.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Imipenem 0,5g IV la 6 ore sau Meropenem lg la 8 ore

3.     818h73i   Alternative ale administrarii carbapenemilor sunt urmatoarele regimuri:
Penicilina antipseudomonas (Carbenicilina, Mezlocilina, Ticarcilina, Azlocilina, Piperacilina)

4.     818h73i   Ceftazidime +Vancomicina, Cefepime 2g IV la 12 ore.

4. CATETERE VEZICALE

Cauzele infectiilor urinare datorate cateterelor vezicale

Absenta "spalarii" normale a uretrei prin fluxul urinar mictional

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Contaminarea urinii prin intermediul cateterului sau al jonctiunii cu punga

3.     818h73i   colectoare

4.     818h73i   Refluxul retrograd de urina infectata în vezica , provenita din sistemul de colectare

Profilaxie

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Manopera aseptica de insertie (Anexa 2 - Cateterizarea vezicii urinare)

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Sistem închis, steril de colectare

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Evitarea fluxului retrograd al urinii (pungi cu supapa)

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Mentinerea corecta a cateterului.

Tratament

Tratamentul infectiei urinare, conform antibiogramei.

INFECŢII NOSOCOMIALE ALE CĂILOR AERIENE

Pneumonia

Pneumonia este considerata a doua cea mai frecventa cauza de infectie nozocomiala, fiind asocitata cu morbiditate si mortalitate semnificativa.

Factori de risc:

-     818h73i      818h73i Factori care tin de bolnav: extreme de vârsta, boala de baza de gravitate mare, imunosupresia

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Factori care favorizeaza colonizarea orofaringelui si/sau a stomacului cu microorganisme (administrare de antibiotice, tratament antiacid, internare în sectii de terapie intensiva, boli cronice pulmonare, coma)

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Conditii care favorizeaza aspiratia sau refluxul (intubatia endotraheala, catetere nazo-gastrice, pozitie în decubit dorsal)

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Conditii care necesita ventilatie mecanica prelungita cu expunere potentiala la echipamentul de ventilatie contaminat sau colonizarea de pe mâinile personalului sanitar

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Factori care altereaza toaleta pulmonara normala (procedee chirurgicale care implica capul si gâtul, toracele sau abdomenul superior, imobilizare prelungita ca urmare a traumatismelor sau a bolilor cronice).

INFECŢII SISTEMICE

Candida sp. este considerata în prezent ca fiind a patra cauza de infectie generalizata în sectiile de chirurgie. Candida sp. este responsabila de cea mai mare rata de mortalitate datorata infectiilor generlaizate. în Europa se considera ca 17% dintre infectiile dovedite microbiologic din sectiile de Chirurgie Oncologica sunt datorate Candidei sp. Mai putin de jumatate dintre aceste infectii sunt datorate Candidei albicans, restul fiind datorate altor specii de Candida, ceea ce ilustreaza modificarea spectrului infectiilor profunde cu fungi.

Factori de risc pentru infectii sistemice cu fungi, în principal Candida albicans, la bolnavii din sectiile de Chirurgie Oncologica:

bolnavul neutropenic febril

-     818h73i mentinerea pentru durate lungi de timp a cateterelor venoase centrale

-     818h73i bolnavi cu antibioterapie cu spectru larg

-     818h73i toate formele de cateterisme vasculare

-     818h73i ventilatia mecanica

-     818h73i transfuzia sangvina

-     818h73i hemodializa

-     818h73i diabetul zaharat

-     818h73i tratamentul corizonic cronic

-     818h73i tratamentele imunosupresive

-     818h73i alimentatia parenterala totala (în special administrarea lipidelor)

-     818h73i prezenta cateterelor urinare.

Factori de risc independenti pentru infectia nozocomiala cu Candida:

Lipsa unui sit de colonizare a Candidei constituie un factor de prognostic favorabil de 100%, adica bolnavii la care nu s-a evidentiat nici o localizare a infectiei cu Candida nu va face infectie sistemica cu acest germen.

Profilaxie

Majoritatea (75%) bolnavilor din sectiile de Chirurgie Oncologica care prezinta infectie sistemica cu Candida sunt purtatori de catetere venoase centrale. In aceste cazuri se recomanda scoaterea acestora. Tratamentul medicamentos se face cu medicamente antifungice.

3.2 PROFILAXIA ANTIBIOTICĂ ÎN CHIRURGIA ONCOLOGICĂ

PLĂGI CHIRURGICALE

Profilaxia infectiilor nozocomiale ale plagilor chirurgicale revine în principal chirurgului. Tehnica chirurgicala aseptica si profilaxia antibiotca sunt elementele cheie de prevenire a infectiilor plagilor operatorii.

Definitie: Infectia constituita a plagii chirurgicale este caracterizata de eliminarea de puroi din plaga. In aceeasi categorie se înscriu însa si plagile la care chirurgul considera necesara redeschiderea plagii din cauza suspiciunii de infectie.

Plaga posibil infectata este acea plaga operatorie care prezinta semne celsiene si care prezinta o secretie seroasa. Aceseori acest tip de plagi necesita tratament antibiotic înainte de confirmarea microbiologica a prezentei unui anumit germen si antibiograma aferenta.

Factorii de risc pentru infectia plagii chirurgicale:

Statusul biologic al pacientului

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Mediul local

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Natura inoculului

Statusul biologic al pacientului este determinat de:

Un indicator mai fidel al riscului de infectie la plaga îl constituie evaluarea concomitenta a statusului biologic al bolnavului si caracteristicile actului chirurgical. Prin aceasta prisma se definesc urmatoarele situatii cu risc crescut de infectie a plagii chirurgicale:

-     818h73i      818h73i   Durata actului chirurgical mai mare de 2 ore

-     818h73i      818h73i   Plaga contaminata

Alti factori care tin de tehnica operatorie: tipul de sutura, drenajul, hemostaza, profilaxia antibiotica. Evaluarea preoperatorie a imunocompetentei pacientului

In final, toate afectiunile asociate influenteaza riscul de producere al infectiilor la plaga operatorie prin acelasi mecanism: supresia sistemului imunitar. Cei mai importanti mediatori aiimunodepresiei sunt prostaglendma E-2 (PgE-2), factorul de necroza tumorala (TNF), endotoxinele bacteriene, interleukina-1 si peptidul activ supresiv (SAP).

Calitativ: Imunocompetenta mediata celular se identifica cel mai simplu prin reactia de hipersensibilitate tadriva, prin intradermoreactie la tuberculina. Tehnicile de determinare cantitativa a riscului de infectie la plaga sunt în curs de esperimentare.

Mediul local al plagii

Mediul local este determinat direct de tehnica operatorie care influenteaza contaminarea plagii. Contaminarea plagii este urmata la un intervall de 3 - 6 ore de proliferare bacteriana. Aceasta perioada este definita ca "perioada decisiva precoce".

Cauze care altereaza mediul local al plagii:

Acumularea de exudat în grosimea plagii altereaza raspunsul leucocitelor la infectie, cel mai probabil prin diluarea opsoninelor, a conmplementului si a altor elemente umorale care sunt necesare apararii celulare. Evacuarea colectiei remediaza chemotactismul, fagocitoza si bacterioliza.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   În cazul colectiilor sangvinolente, ionul de fier, liber si legat sustine cresterea bacteriana, ceea ce explica de ce în prezenta hematoamelor este redusa rezistenta la infectie a plagilor chirurgicale.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Spatiul mort excesiv favorizeaza de asemenea aparitia infectiei. La bolnavii obezi cu interventii colo-rectale, riscul de infectie la plaga este de 20% în cazul în care profunzimea inciziei depaseste 3,5 cm, comparativ cu 10,6% la bolnavii normoponderali. Aceste date implica obezitatea ca focator predispozant al infectiei la plaga operatorie.

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Drenajul subcutanat mentine plaga uscata, dar prin solutia de continuitate pe care o creaza favorizeaza colonizarea plagii, De aceea se recomanda utilizarea unui sistem de drenaj aspirativ închis sau drenajul chirurgical la nevoie.

5.     818h73i      818h73i      818h73i   Oxigenarea tisulara este un alt factor decisiv în profilaxia infectieil Hipotensiunea intraoperatorie, insuficienta circulatorie, vasoconstrictia indusa de administrarea locala de adrenalina si ischemia prin presiune altereaza atât eliberarea oxigenului la nivelul plagii cât si penetrarea locala a componentelor umorale ale sistemului de aparare. Oxigenoterapia cu o presiune partiala a oxigenului în aerul inspirator de 45% favorizeaza activitatea leucocitelor si ofera protectie împotriva germenilor gram negativi. Asocierea oxigenoterapiei cu antibioterapie profilactica actioneaza cumulativ asupra reducerii riscului de infectie a plagii.

6.     818h73i      818h73i      818h73i   Alti factori care influenteaza calitatea mediului local al plagii sunt: utilizarea excesiva a electrocauterizarii, ligaturi masive, alegerea incorecta a materialului de sutura, delabrare extinsa, debridare incorecta, utilizarea de materiale heterologe, prelungirea duratei interventiei chirurgicale.

Natura inoculului

Clasificarea plagilor operatorii în functie de riscul de infectie prin posibilitatea contaminarii intraoperatorii:

Plaga curata:

-     818h73i      818h73i   Încalcarea majora a normelor de asepsie si antisepsie

-     818h73i      818h73i   Contaminarea masiva din tractul gastrointestinal

-     818h73i      818h73i   Incizie în tesut indemn pentru acces la o colectie purulenta

Profilaxia inocularii de microorganisme în timpul actului chirurgical cuprinde:

Dezinfectia si pregatirea câmpului preoperator

-     818h73i      818h73i   barbieritul zonei se face imediat preoperator. Leziunile cutanate si inflamatia rezultata în urma depilarii în seara dinaintea operatiei constituie factori predispozantia ai infectiei.

-     818h73i      818h73i   nu este necesara baia cu antispetice decât în cazul bolnavilor cu leziuni cutanate infectate cu germeni rezistenti (ex. stafilococul aureu meticilino-rezistent). în acest caz solutia dezinfectatna recomandata este clorhexidina.

-     818h73i      818h73i   dezinfectia pielii cu Povidone-iodine 10% (Betadina).

Reducerea aero florei

-     818h73i      818h73i   echipament de protectie, masca acopera nasul

-     818h73i      818h73i   curatirea si sterilizarea salilor de operatie

-     818h73i      818h73i   reducerea circulatiei persoanelor

-     818h73i      818h73i   asigurarea unui curent de aer filtrat

3.     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Spalatul mâinilor chirurgului 2 minute cu solutie dezinfectatna, portul manusilor de cauciuc.

4.     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Antibioterapia profilactica

Scopul acesteia consta în reducerea numarului de microorganisme cu cel mai probabil potential de contaminare pentru interventia respectiva, pâna la un nivel la care mecanismele biologice ale pacientului devin efective. Antibioterapia profilactica nu are ca scop sterilizarea mediului plagii de toate microorganismele potential contaminante.

Profilaxia antibiotica este justificata numai în cazul în care riscul de infectie la plaga este semnificativ sau în care consecintele unei eventuale infectii sunt grave.

Antibioterapia profilactica se recomanda în urmatoarele situatii:

Antibioterapia profilactica nu este indicata în urmatoarele situatii:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Bolnavii cu risc redus de infectie (bolnavii fara afectiuni asociate si cu operatii aseptice)

-     818h73i      818h73i   Chirurgia capului si a gâtului, fara solutii de continuitate ale tractului digestiv sau ale cailor aeriene

-     818h73i      818h73i   Chirurgia stomacului si a cailor biliare, cu exceptia unor anumite situatii:

-     818h73i      818h73i Hemoragie

-     818h73i      818h73i Obstructie a caii digestive

-     818h73i      818h73i Ulceratii

-     818h73i      818h73i Tumori maligne

-     818h73i      818h73i Tratament prelungit cu anti H2

-     818h73i      818h73i Icter obstructiv

-     818h73i      818h73i Colecistita

-     818h73i      818h73i Litiaza coledociana

-     818h73i      818h73i Vârsta peste 70 de ani

Situatii în care profilaxia antibiotica este obligatorie

In serviciul nostru, majoritatea germenilor izolati din aeroflora, suprafete si din colectii purulente de la bolnavi au fost stafilococi (30%), E. coli (30%), streptococi (23%), restul fiind alte tulpini. Predominînd infectiile cu stafilococ si E. coli, antibioticul preferat în profilaxie, este unul al carui spectru sa acopere ambii germeni. O clasa de antibiotice a carui spectru cuprinde ambii germeni este ce a cefalosporinelor de generatia a doua. Aceasta clasa de antibiotice prezinta câteva avantaje: nu interfereaza cu medicatia anestezica, are actiune pe germenii anaerobi. Pentru bolnavii cu alergie la cefalosporine se recomanda administrarea profilactica de amoxicilina, al caror spectru de actiune este superpozabil .

Riscul antibioterapiei profilactice:

PROFILAXIA ANTIBIOTICĂ SPECIFICĂ PENTRU SPECIALITĂTI CHIRURGICALE

A.     818h73i ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ ÎN CHIRURGIA

COLORECTALĂ

PREGĂTIREA COLONULUI

PREGĂTIREA COLONULUI PENTRU CHIRURGIE ELECTIVĂ

-     818h73i      818h73i Pregatirea mecanica a colonului nu distruge bacteriile, dar îndeparteaza o parte dintre produsii metabolici toxici ai acestora.

-     818h73i      818h73i Pentru profilaxia infectiei, flora bacteriana trebuie suprimata. Tratamentul profilactic antibiotic trebuie sa fie activ împotriva E.coli, enterobacteriilor si bacteriilor anaerobe.

Pregatirea mecanica

Variante:

lavajul întregului intestin, cu o zi înainte de interventie, cu una dintre urmatoarele solutiile: solutie electrolitica, solutie de Manitol 10% sau polietilen glicol.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Curatire mecanica standard care presupune: regim hidric, purgative si clisme, pe o perioada de 48 ore preoperator.

Cele doua procedee pot fi combinate.

Profilaxia antibiotica per orala

doua zile preoperator, (la domiciliul bolnavului)

Restrictie alimentara, dieta cu reziduu redus

2.     818h73i      818h73i      818h73i Sulfat de magneziu solutie 50% 30 ml (15 g) p.o la ora 10 , 14 si 18.

3.     818h73i      818h73i      818h73i Clisme pâna la obtinerea unui continut clar al scaunului seara.

o zi preoperator

Sulfat de magneziu solutie 50% 30 ml la ora 10 si 14. sau Lavajul întregului intestin cu solutie Golytely (11/2-4 ore pâna la obtinerea unui continut clar al scaunului) înainte de administrarea antibioticului p.o., care începe la ora 9.

în ziua operatiei

Interventia începe la ora 8

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Optional: o doza de antibiotic cu spectru larg, administrata i.v. administrata în inductia anestezica, înainte de incizie.

ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ PER ORALĂ

Caracteristicile antibioterapiei per orale:

efect bactericid rapid si puternic asupra microorganismelor patogene gastrointestinale

2.     818h73i      818h73i      818h73i toxicitate locala si sistemica redusa

3.     818h73i      818h73i      818h73i absorbtie limitata din lumenul intestinal.

Regimuri de antibioterapie profilactica per orala:

ora 13, 14 si 23 în ziua dinaintea operatiei, operatia programata la ora 8.
Daca operatia începe la alta ora, se mentine intervalul de 19 ore de pregatire.

NU SUNT INDICATE MAI MULTE DOZE DE ANTIBIOTIC DEOARECE INDUC REZISTENŢĂ MICROBIANĂ.

ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ PARENTERALĂ

Antibiotice eficiente în profilaxia parenterala, singure sau în asociere cu un aminoglicozid, sunt: CEFOXITIN, CEFOTETAN, METRONIDAZOL, DOXICICLINA.

Variante (în functie de particularitatile serviciului):

Aztreonam Gentamicina

Cefoperazona Tobramicina

Antibiotice cu activitate pe bacterii anaerobe (se asociaza cu cele cu activitate pe bacterii aerobe)

Clindamicina Mezloclima

Metronidazol Ticarcilina

Cloramfenicol

MONOTERAPIE ANTIBIOTICĂ PROFILACTICĂ

Cefoxitina Imipenem-cilastatin

Cefuroxima    Piperacilina

Cefotetan

a)     818h73i   interventii cu durata de peste 215 minute - în cazul în care nu s-a respectat orarul de pregatire preoperatorie, situatie în care antibioticul parenteral acopera perioada critica.

PREGĂTIREA COLONULUI ÎN URGENŢĂ

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Lavajul intraoperator

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Antibioterapia parenterala : aceleasi antibiotice administrate preoperator. în functie de situatia locala poate fi continuata cu antibioterapie curativa timp de 7 zile postoperator

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament antimicrobian local (topic) cu antibiotice aplicate pe plaga chirurgicala sau dezinfectie prin spalarea plagii cu Povidon-iodin.

PREGĂTIREA COLONULUI PENTRU INTERVENŢIILE PE ALTE ORGANE ABDOMINALE

1.     818h73i      818h73i      818h73i   curatirea mecanica prin clisma

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Lavajul intestinal total cu o zi înainte de operatie, printr-o tehnica modificata a procedurii din chirurgia colorectala

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Antibioterapia profilactica per orala nu este indicata decât pentru anumite interventii estra colice în care e posibila transocatia microflorei colice: rezectia anevrismelor aortice, rezectii ileale segmentare pentru obstructie. Rolul acesteia nu a fost confirmat.

B.     818h73i ANTIBIOPROFILAXIA ÎN INTERVENŢIILE

CHIRURGICALE GINECOLOGICE

Masuri generale de pregatire preoperatorie

Cu 3-4 zile înainte de interventia chirurgicala se face aseptizarea vaginului cu:

-     818h73i      818h73i Irigatie vaginala cu POVIDONE-IODINE

-     818h73i      818h73i Comprimat vaginal TRICOMICON sau MECLOZOL

La femei în postmenopauza

Pregatirea vaginului atrofie cu 4-6 saptamâni preoperator cu UNGVENT CU ESTROGENI - OVESTIN.

Pregatirea colonului - clisma în seara premergatoare operatiei si în dimineata zilei operatiei.

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Scade incidenta morbiditatii febrile la 5-10%

Mod de administrare: cu 2 ore înaintea operatiei, la inductia anestezica sau în timpul interventiei. Urmatoarele doze se administreaza la intervele de 6 ore, în total 3 doze.

Antibioticele utilizate:

Cefalosporine de generatia a doua: CEFUROXIMĂ l,5g în inductia
anestezica, urmata de 2 doze de 0,750g la interval de 6 ore

ALTERNATIVE

Peniciline semisintetice

B lactamaze semisintetice cu spectru larg

Administrarea antibioterapiei profilactice pe durata de 24 de ore (trei doze) are aceeasi eficienta ca si administrarea antibioterapiei profilactice timp de 5-7 zile.

Tehnica chirurgicala corecta.

Principii:

.     818h73i      818h73i Nu se indica în operatiile de mica amploare (sectorectomie, biopsie incizionla în scop diagnostic)

.     818h73i      818h73i Cu exceptia tumorilor exulcerate, interventiile chirurgicale pe glanda mamara sunt considerate operatii curate la care antibioterapia profilactica este justificata de factorii de teren si de particularitatile de tehnica chirurgicala.

Indicatii:

.     818h73i      818h73i Radioterapie preoperatorie : CEFUROXIM 1,5 g în inductia anestezica, urmat de 2 doze postoperatorii de 0,750 g la interval de 6 ore.

.     818h73i      818h73i Chimioterapie neoadjuvanta: bolnave cu leucopenie: CEFUROXIM 1,5 g în inductia anestezica, urmata de 2 doze postoperatorii de 0,750 g la interval de 6 ore

Interventii chirurgicale pentru tumori exulcerate:

.     818h73i      818h73i Recoltarea de secretie din plaga, efectuarea culturii bacteriene din secretie si a antibiogramei

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Tratament dezinfectant local al leziunii septice

.     818h73i      818h73i Tratament antibiotic preoperator, timp de 2 zile cu antibioticul eficient identificat la antibiograma

.     818h73i      818h73i Tratament antibiotic postoperator pe perioada de 5-7 zile cu antibioticul identificat eficient la antibiograma

1.     818h73i      818h73i      818h73i Nu se recomanda bolnavilor cu urina sterila.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Indicatii:

♦ Penru bolnavii cu urocultura pozitiva se recomanda: CEFAZOLIN lg i.m., 1-3 doze preoperator (eficient pentru Streptococi, Stafilococi, Neisseria, Proteu sp), urmata de administrarea orala de chimioterapie (NITROFURANTOIN sau

TMX/SMX) pe peropada cât este mentinut cateterul vezical sau pentru o perioada de 10 zile.

Pentru punctia transrectala a prostatei: - CIPROFLOXACIN 0,5g cu 12 ore
înainte de efectuare, doza repetata la 12 ore postmanopera (argument:
CIPROFLOXACINA reduce bacteriemia de la 37% la 7%).

- OFLOXACINĂ 0,2g, doza unica.

Pentru rezectia endoscopica, nefrectomie, prostatectomie (cu urina sterila)

-CEFAMANDOL l,5g în inductie, apoi 0,750 g la 6 ore

-CEFOTAXIM lg în inductie, apoi lg la 8 ore.

-Alternativa: OFLOXACIN 200 mg, doza unica

♦ Pentru cistectomie: se aplica protocolul standard al chirurgiei abdominale
cu:

-     818h73i    CEFOXITIN 2g (trebuie readministrat daca interventia depaseste 2 ore) (activ pentru Enterococi, Pseudomonas, Proteu, Bacteroides)

-     818h73i    Alternativa: DALACIN 0,6g la 12 ore.

-     818h73i    METRONIDAZOL lg +GENTAMICINĂ 4 mg, doza unica.

♦ Pentru chirurgia scrotului, incontinenta urinara, uretrotomie, cistoscopie: se
efectueaza profilaxia endocarditei bacteriene daca e necesar, conform indicatiilor.

Operatii pe laringe

a.     818h73i      818h73i      818h73i   Biopsii pe teren iradiat (durata tratamentului 24-48 ore)

b.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringoscopie directa (durata tratamentului 24 ore)

c.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringectomie partiala (durata tratamentului 8-10 zile)

d.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringectomie totala (durata tratamentului 10 zile)

e.     818h73i      818h73i      818h73i   Faringolaringectomie totala (durata tratamentului 10 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Cefalosporine: - FORTUM 2g/zi la 12 ore sau

Aminoglicozid - NETILMICINĂ 2x200mg/zi

a)     818h73i   AUGMENTIN - 2g preoperator, apoi lg la 6-8 ore.

b)     818h73i   CIPROFLOXACINĂ - 2x200mg/zi i.v. (CIPROBAY)

c)     818h73i   Operatii pe cai bucale-orofaringe

     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    i.     818h73i   BPTM (durata 10-14 zile)

     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i ii.     818h73i   Glosectomii (durata 7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

a. FORTUM 2gi.v./zi la 12 ore sau KEFUROX l,5g i.v./zi la 8 ore

b.    Aminoglicozid
NETILMICINĂ 2x200mg/zi

c. METRONIDAZOL l,5g i.v./zi (injectabil sau supozitoare)

d. SPĂLATURI CU BETADINĂ

ALTERNATIVĂ

CIPROFLOXACINĂ 2x200mg i.v. /zi.

Operatii pe nas, sinusuri, maxilar (durata 5-7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

a. FORTUM 2g i.v./zi la 12 ore sau KEFUROX l,5g i.v./zi la 8 ore

b. METRONIDAZOL l,5g /zi (oral sau supozitoare)

ALTERNATIVĂ a. STANDACILIN2xlg/zi,i.m.

Evidari ganglionare pe teren iradiat (durata 5-7 zile)

evidari ganglionare radicale (durata 5-7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Gestiunea interna a deseurilor

Pentru gestiunea interna a deseurilor este necesar sa se desemneze o persoana responsabila cu problema deseurilor, care va colabora direct cu Sectia de Prevenire si Control a Infectiilor Nozocomiale si cu toti factorii componenti ai sistemului de eliminare a deseurilor.

Pentru organizarea sistemului de gestionare a deseurilor într-o unitate existenta se impune un studiu prealabil al productiei si al fluxurilor (tipuri, cantitati produse, locuri de producere, etc), adica un audit de mediu cu componenta de efect asupra sanatatii. Pentru unitatile noi, aflate în faza de proiectare si constructie, în studiul de impact asupra meciului cu componenta de impact asupra sanatatii, se vor trata si problemele legate de gestionarea deseurilor. Se vor elabora proceduri scrise ca parte integranta în regulamentul de functionare a unitatii sanitare, care sa cuprinda:

>     818h73i    Separarea si colectarea la sursa

>     818h73i    Ambalarea si conditionarea

>     818h73i    Depozitarea intermediara

>     818h73i    Persoanele responsabile pe fiecare operatiune si sectie, cabinet, etc, dupa caz.

>     818h73i    Modul de înregistrare al datelor.

Abordarea economica a problemei deseurilor

Scaderea cantitatii produse: va trebui gasit un raport convenabil între costul si beneficiile legate de utilizarea materialelor de unica folosinta. Jumatate din costul total al eliminarii deseurilor de spital revine colectarii interne si ambalarii. Se recomanda sa se evite acceptarea unei solutii tehnice de îndepartare foarte scumpe care ar face sa nu mai ramâna fonduri disponibile pentru gestionarea interna (saci, containere, cheltuieli de depozitare intermediara).

Echivalenta definitiilor deseurilor cu denumirile din catalogul european al deseurilor

Deseuri nepericuloase corespund codului 19 01 04, deseuri ale caror colectare si evacuare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi: îmbracaminte, lenjerie, aparate gipsate, scutece);

Deseuri anatomo-patologice corespund codului 10 01 02, fragmente si organe umane, incluzând recipientii de sânge si sânge conservat.

Deseuri infectate corespund codului 10 01 03, alte deseuri ale caror colectare si evacuare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu, siringi folosite);

Deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 10 01 05, substante chimice si medicamente expirate. Deseuri care pot fi recuperate sticla necontaminate

-     818h73i      818h73i radiografii neutilizate

-     818h73i      818h73i resturi alimentare provenite de la blocurile alimentare ( cu exceptia unitatilor care au sectii de boli infectioase)

-     818h73i      818h73i hârtie

-     818h73i      818h73i cartoane

-     818h73i      818h73i fier vechi, etc.

Materialele care sunt reutilizate trebuie sa prezinte garantii sigure ca nu sunt contaminate. Stocarea lor trebuie facuta separat de deseurile periculoase, în locuri special destinate acestui scop.

COLECTAREA MATERIALELOR SANITARE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ

Colectarea reprezinta o etapa esentiala în managementul deseurilor de spital si este legata de trierea pe categorii de deseuri. Existenta unei clasificari necorespunzatoare a deseurilor duce la o colectare defectuoasa a acestora. In acest sene se poate aminti cazul deseurilor întepatoare-taietoare care sunt colectate în recipiente improprii din punct de vedere al rezistentei mecanice (prin perforare prezentând un potential infectios major). Ambalajul este prima masura de protectie împotriva expunerii la risc. Deseurile întepatoare-taietoare se depun în recipiente etanse si cu pereti rezistenti. Ambalajul care vine în contact direct cu deseurile periculoase trebuie sa fie de unica folosinta si se neutralizeaza odata cu continutul. Colectarea deseurilor trebuie facuta în ambalaj dublu:

Primul ambalaj (cel care vine în contact direct du deseurile) este un sac de polietilena sau o cutie cu pereti rezistenti pentru colectarea deseurilor întepatoare-taietoare. Cutia se depune în al doilea ambalaj, dupa umplere si închidere. Sacul de polietilena este pus într-o pubela cu capac si pedala; când se umple la doua treimi din volumul sau, sacul se închide prin legare si se depune în cel de-al doilea ambalaj.

Al doilea ambalaj este reprezentat de containerul rigid, etans, prevazut cu sistem de închidere si de prindere adaptat; sacii si cutiile se depun, în functie de marcaj, în acest container, din care nu se mai scot decât când ajung la locul neutralizarii. Pentru a usura colectarea pe categorii de deseuri este necesara folosirea de containere dimensionate dupa volumele produse, marcate vizibil cu culori distincte, usor de recunoscut si etichete specifice tipului de deseu.. Se recomanda folosirea urmatorului cod de culori pentru containerele din unitatile de îngrijire medicala (Conform OMS):

>    Container galben pentru deseuri infectioase

> Container verde pentru deseuri anatomo-patologice

>    Container rosu pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele
întepatoare-taietoare

>    Container negru pentru deseuri nepericuloase (cele fara risc
infectios si cele asimilabile cu cele menajere)

DEPOZITAREA INTERMEDIARĂ

Depozitarea intermediara se refera la pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor ambalate, pâna la preluarea si transportul lor pentru a fi neutralizate definitiv. Depozitarea intermediara trebuie realizata în functie de categoriile de deseuri colectate. Se interzice accesul persoanelor neautorizate în încaperile destinate acestei etape. Durata depozitarii intermediare va fi cât mai scurta, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena referitoare la aceasta etapa. O filiera ideala de neutralizare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore; în incinta unitatii se depoziteaza maxim 48 de ore, iar transportul si neutralizarea se vor realiza în maxim 24 de ore. Spatiul de depozitare intermediara trebuie sa existe obligatoriu în fiecare unitate de îngrijire medicala. în unitatile în care acest spatiu nu a fost prevazut în proiectul de constructie este necesar ca acesta sa fie amenajat ulterior pentru a permite desfasurarea în conditii optime a filierei de eliminare a deseurilor. Spatiul de depozitare trebuie sa aiba doua compartimente: unul destinat deseurilor periculoase, prevazut cu dispozitiv de închidere, în asa fel încât sa permita numai accesul persoanelor autorizate, si un compartiment pentru deseurile asimilabile cu cele menajere, amenajat conform cerintelor Normelor de Igiena. Conditiile spatiului de depozitare a deseurilor periculoase:

-     818h73i      818h73i   Sa permita depozitarea temporara a deseurilor din interiorul unitatii în conditii
conforme cu normele de igiena

-     818h73i      818h73i   Sa ofere o functionare a instalatiei de incinerare prin asigurarea unui volum corespunzator de deseuri.

-     818h73i      818h73i   Fiind o zona cu potential septic, spatiul de depozitare intermediara a deseurilor periculoase trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin încuiere. încaperea trebuie prevazuta cu sifon în pardoseala pentru evacuarea apelor uzate în reteaua de canalizare a apelor uzate, rezultate în urma curatirii si a dezinfectarii, precum si posibilitatea de a asigura ventilatia corespunzatoare si evitarea temperaturilor prea ridicate în interiorul spatiului de depozitare. Deseurile asimilabile cu cele menajere nu necesita încaperi special amenajate pentru depozitarea intermediara. Ele se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor din Normele de Igiena privind modul de viata al populatiei.

TRANSPORTUL DEsEURILOR (MATERIALELOR DE UNICĂ FOLOSINŢĂ) INFECTATE

Transportul deseurilor periculoase pâna la locul de neutralizare se face în conditii speciale de igiena si securitate, în scopul de a proteja personalul si populatia în general. Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de neutralizare se face pe rute autorizate de catre structurile teritoriale ale MS si ale MAPPM-urilor abilitate. Vehiculul trebuie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase. El va fi utilizat numai pentru transportul deseurilor periculoase. Conducatorul auto trebuie format profesional si informat cu privire la natura încarcaturii. Pentru a realiza un transport sigur, vehiculul trebuie prevazut cu:

>     818h73i    Compartiment destinat containerelor, separat de cabina soferului si realizat din materiale rezistente la agenti chimici folositi la dezinfectie, imputrescibile si usor lavabile.

>     818h73i    Dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului

>     818h73i    Sistem automat de preluare a containerelor, pentru a reduce la minim manipularea lor

>     818h73i    Sisteme etanse de închidere a usilor, pentru a evita pierderile de orice fel în timpul transportului

>    Sisteme de asigurare împotriva raspândirii deseurilor periculoase în mediu în
caz de accident.

Dupa ce se golesc, containerele se vor spala si dezinfecta la locul neutralizarii deseurilor. Dezinfectia se realizeaza în cadrul unitatii sanitare numai daca exista dubii asupra calitatii

serviciului facut de unitatea prestatoare de servicii.

ÎNREGISTRAREA DATELOR Controlul filierei producere - transport - neutralizare se realizeaza prin înregistrarea datelor referitoare la cantitatile, calitatea deseurilor, data prelucrarii si neutralizarii acestora. Aceste înregistrari vor fi pastrate în registre sau în banci de date, la nivelul unitatii producatoare. Bazele de date vor putea fi accesate de persoanele interesate si autorizate din afara unitatii producatoare. Baza de date trebuie sa contina informatii referitoare la:

Borderoul este vizat succesiv de catre fiecare persoana care intervine în filiera. Dupa neutralizarea deseurilor, un exemplar al borderoului este returnat unitatii producatoare, care va avea astfel o evidenta clara asupra cantitatilor de deseuri produse, precum si a întregii filiere de eliminare. Borderoul va contine:

- cantitatile, pe tipuri, de deseuri periculoase;

data predarii pentru transport si data neutralizarii;

- agentii economici prestatori de servicii, de transport si neutralizare; - tratamentul aplicat deseurilor;

numele si semnaturile persoanelor responsabile cu activitatile de
transport si neutralizare.

Cantitatile reduse de deseuri provenite de la cabinetele stomatologice nu trebuie sa

suporte un tratament special privind transportul lor. Posesorii de astfel de cabinete

trebuie sa încheie un contract cu o societate care sa preia deseurile ambalate conform

normelor si sa tina evidenta serviciilor efectuate.

Fiecare producator are dreptul si obligatia de a cere câte o copie a borderoului pentru

a justifica neutralizarea deseurilor sale.

DISTRUGEREA MATERIALELOR SANITARE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ

Metodele de neutralizare se diferentiaza în functie de categoriile de deseuri ce urmeaza a fi neutralizate. Ele cuprind totalitatea tratamentelor aplicate deseurilor medicale si care vizeaza în special eliminarea efectelor negative produse asupra mediului înconjurator si asupra sanatatii oamenilor. Deseurile nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, nu necesita tratament special si pot fi incluse în ciclul de eliminare al deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din. unitati de boli contagioase, care necesita autoclavare înainte de a fi prelucrate de serviciile de salubritate. Tratamentul deseurilor periculoase poate consta din:

-     818h73i      818h73i   sterilizare, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;

-     818h73i      818h73i   dezinfectie, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;

-     818h73i      818h73i   incinerare

-     818h73i      818h73i   depozitare controlata sanitar pe rampa speciala de deseuri. In general, filiera de tratare este dictata de tipul deseurilor. Tabelul de mai jos prezinta modalitatile de tratament pentru fiecare categorie de deseuri.

Tabel 3. 6. Modalitati de distrugere a deseurilor rezultate din activitatea sanitara

Sterilizarea este procedeul prin care se obtine distrugerea tuturor microorganismelor saprofite si patogene, fie ca sunt în stare vegetativa, fie ca sunt sub forma de spori.

Principalii agenti fizici utilizati pentru realizarea sterilizarii sunt: caldura, fierberea, centrifugarea, radiatiile ultraviolete si mai rar, ultrasunetele.

Materialele folosite în practica medicala, care se preteaza la recuperare, refolosire si reciclare se supun procesului de sterilizare. Exemple: sticlarie de laborator, recipiente de sticla în care au fost produse biologice, instrumentar

SPĂLAREA sI DEZINFECŢIA MATERIALELOR DE SANITARE DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ

Dezinfectia este un procedeu de distrugere a microorganismelor patogene, fara a fi

însa necesara distrugerea germenilor saprofiti. în practica, tehnicile de dezinfectie

care folosesc în general substante chimice dezinfectante realizeaza cel mai adesea o

sterilizare.

Metodele folosite pentru dezinfectie pot fi metode fizice sau chimice. Ca agenti fizici

se folosesc microundele si radiatiile ionizante de tip gama. Dintre substantele chimice

utilizate sunt cele pe baza de clor activ.

Un dezinfectant bun trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

1-     818h73i      818h73i     Prevede fonduri pentru asigurarea conditiilor de igiena si pentru activitatile de prevenire si control a infectiilor nozocomiale.

2-     818h73i      818h73i     Urmareste realizarea clauzelor autorizatiei de functionare si a recomandarilor tehnice ale Directiei de Sanatate Publica si Inspectoratului de Politie Sanitara si Medicina Preventiva si asigura baza materiala pentru aducerea lor la îndeplinire.

3-     818h73i      818h73i     Controleaza starea de curatenie, comportamentul igienic si respectarea tehnicilor aseptice de catre personal, starea de igiena a bolnavilor, a încaperilor, a însotitorilor, efectuarea curateniei si a dezinfectiei curente si periodice, aerisirea si încalzirea saloanelor de bolnavi.

Directorul Adjunct Economic

1.     818h73i   asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare în întretinerea starii de igiena a unitatii si prevenirea infectiilor nozocomiale.

Controleaza obligatoriu în cadrul vizitei conditiile de igiena din sectie, igiena grupurilor sanitare, igiena oficiului.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Semnaleaza imediat Directorului adjunct economic al spitalului defectiunile serviciilor centrale ale unitatii dare afecteaza starea de igiena a sectiei (blocul alimentar farmacie, statie centrala de sterilizare, spalatorie, etc.) cât si defectiunile în evacuarea deseurilor.

Medicul de specialitate:

1. Supravegheaza permanent starea de curatenie si ventilatie a încaperilor.

Asistenta sefa

1.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de comportamentul igienic al personalului în subordine si de respectarea regulilor de tehnica aseptica de catre acesta.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de starea de curatenie în sectie, de respectarea normelor de igiena si antiepidemice.

3.     818h73i      818h73i      818h73i Propune medicului sef de sectie planificarea aprovizionarii cu materialele necesare prevenirii infectiilor nozocomiale si mentinerii starii de igiena.

4.     818h73i      818h73i      818h73i Anunta imediat seful de sectie asupra deficientelor în asigurarea conditiilor de igiena.

Asistenta

Anunta imediat asistenta sefa asupra deficientelor de igiena.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de curatenia saloanelor, controleaza igiena însotitorilor si face educatie sanitara.

Infirmiera

Efectueaza curatenia saloanelor, salilor de tratament, blocurilor operatorii, blocurilor de nastere, etc. coridoarelor si a grupurilor sociale.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Transporta pe circuitul stabilit reziduurile solide din sectie, la rampa de gunoi sau la incinerator, curata si dezinfecteaza recipientele.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   îndeplineste toate indicatiile asistentei sefe privind întretinerea curateniei, salubrizarea, dezinfectia si dezinsectia.

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Poarta în permanenta echipamentul de protectie stabilit, pe care îl schimba de câte ori este nevoie.

CONCLUZII

Analiza calitatii serviciilor de calitate cu trimitere catre serviciul de chirurgie oncologica presupune selectarea unui set de indicatori specifici. Indicatorii sunt utilizati pentru îmbunatatirea calitatii fie în scop de evaluare, fie pentru cercetare. Indicatori de rezultat si de proces folosite în cadrul acestui protocol furnizeaza date administrative obtinute relativ usor prin raportari obligatorii iar pe baza lor se pot dezvolta analize ale calitatii la nivelul spitalului.

Utilizarea infectiilor nosocomiale ca data de raporatare poate furniza informatii screening privind potentiale probleme de siguranta a pacientilor, efecte adverse, evaluarea riscului de erori medicale.

Necesitatea unei analize complete cu raportare exacta îmbunatateste acest indicator cu trimitere la scaderea costurilor pe spital si scaderea numarului de complicatii grave cu îmbunatîtirea calitatii serviciului.

Selectarea acestui tip de de indicator de calitate cuprinde tot setul de elemente care definesc un indicator de calitate adica: o colectare usoara a datelor, date reprezentative pentru populatia data, datele sunt disponibile lunar sau anual, pot fiprelucrate din sursa sigura, verificabile, avertizeaza asupra existentei unei probleme în serviciul dat, este usor de interpretat, are utilitati pentru dezvoltarea politicilor de sanatate, permite modificari în sistem.

Analiza infectiilor nosocomiale ca indicator de calitate se rasfrînge asupra tuturor etapelor de îngrijire ale pacientului si a întregului sistem de organizare al sectiei de chirurgie oncologica. Astfel cuprinde locatia în sine a spitalului cu gradul de curatenie si de organizare a circuitelor, tipul de urmarire epidemiologica, îngrijirea postoperatorie atît medicala cît si de nursing cu rasfrîngere directa asupra gradului de satisfactie al pacientului si asupra costurilor finale ale fiecarui caz în parte.

Stabilirea initial al unui protocol de depistare a infectiilor nosocomiale cu determinarea germenilor prevalenti la nivelul sectiei de chirurgie impune o antibioprofilaxie adptata atît germenilor existenti cât si patologiei sectiei iar tratamentul pîna la obtinerea antibiogramelor este tintit. În ceea ce priveste prevenirea infectiilor nosocomiale metodele de dezinfectie, dezinsectie, de stabilire a circuitelor , de control a masurilor de nursing sunt cele care scad numarul acestora si în acelasi timp sunt verificate de scaderea incidentei lor.

BIBLIOGRAFIE

1.     818h73i   Alexandru,Gh.Managementul serviciilor medicale.Editura EfiCon Press,Bucuresti,2004

2.     818h73i   Alexandru Gh.,Evaluarea eficientei activitatilor sanitare;Editura Lumina Lex, Bucuresti,2002

Catharina E. Jacobi, Hendriek C. Boshuizen, Ines Ruppi, Huibert J. Dinant, Geertrudis A.M. van den Bos. Quality of rheumatoid arthritis care: the patient's perspective. International Journal for Quality in Health Care, 2004; 16 (1): 73-81.

4.     818h73i   Drugus,L.Managementul sanatatii.Editura Sedcom Libris,Iasi,2003

Jan Mainz. Defining and classifying clinical indicators for quality improvment. International Journal for Quality in Health Care, 2003; 15 (6): 523-530.

Juran, J.M., Quality Control Handbook, Editura McGraw Hill, New York, 2001.

7.     818h73i   Jaradat,M.Managementul unitatilor sanitare,Editura Universitatii Bogdan Voda, Cluj-Napoca,2004

8.     818h73i   Legea 95 din 14.04.2006 privind reforma în domeniul sanatatii

9.     818h73i   Mocean,F.,Borzan,C.,Managementul calitatii si planificarea strategica în managementul organizational din sanatatea publica.Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,2003

Opincaru,C.,Galetescu,M.,Imbri,E.Managementul calitatii serviciilor în unitatile sanitare.Editura C.N.I.Coresi,Bucuresti,2004

11.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C. Managementul calitatii. Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2004.

12.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, s.a. Managementul integrat al calitatii. Editura ULBS, 2004.

13.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Vanu Alina, Dictionar de management integrat al calitatii, Editura AGIR, Bucuresti, 2006.

14.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Vanu Alina, Dictionar de management integrat al calitatii, Editura AGIR, Bucuresti, 2006.

15.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Ţîtu, M., Oprean Cristina. Managementul strategic. Editura ULBS, Sibiu, 2004.

16.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Ţîtu, M., Oprean Camelia, Studii de caz în managementul strategic. Editura ULBS, Sibiu, 2004.

Oprean, C., Suciu, O. Managementul calitatii mediului. Editura Academiei, Bucuresti, 2004.

Oprean, C., Ţîtu, M. Managementul inovational si al calitatii. Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2000.

Oprean, C., s.a., Metode si tehnici ale cunoasterii stiintifice, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2006.

Opincaru,C.,Galetescu,M.,Imbri,E.Managementul calitatii serviciilor în unitatile sanitare.Editura C.N.I.Coresi,Bucuresti,2004

Ordin 994/10.08.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale

22.     818h73i      818h73i      818h73i   Petru Armean. Managementul calitatii serviciilor de sanatate. Editura Coresi, Bucuresti, 2002.

23.     818h73i      818h73i      818h73i   Regulamentul intern al spitalelor aprobat prin ordinul ministrului sanatatii 950/26.07.2004

24.     818h73i      818h73i      818h73i   Reuben Eldar. Quality of Care in Rehabilitation Medicine. International Journal for Quality in Health Care, 1999; 11 (1): 73-79.

25.     818h73i      818h73i      818h73i   Robert H. Brook, Elizabeth A. McGlynn, Paul G. Shekelle. Defining and measuring quality of care: a perspective from US researchers. International Journal for Quality in Health Care, 2000; 12 (4): 281-295.

26.     818h73i      818h73i      818h73i   Scott B. Ransom, Maulik S. Joshi, David B. Nash. The Healthcare Quality Book. Vision, Strategy and Tools. Health Administration Press, Chicago, Illinois, AUPHA Press, Washington, D.C., 2005.

27.     818h73i      818h73i      818h73i   scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar.Managementul Spitalului. Editura Public H Press,Bucuresti,2006

28.     818h73i      818h73i      818h73i   Temmink D., J. B. F. Hutten, A. L. Francke, H. Huyer Abu-Saad, J. van der Zee. Quality and continuity of care in Dutch nurse clinics for people with rheumatic diseases. International Journal for Quality in Health Care, 2000; 12 (2): 89-95.

Ţîtu, M., Oprean, C. Managementul calitatii. Curs universitar. Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007.

Ţîtu, M., Oprean, C. Managementul strategic si al dezvoltarii durabile. Curs universitar. Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007.

Ţîtu, M., Oprean, C., Oprean Cristina, Managementul strategic si al dezvoltarii durabile în organizatia bazata pe cunostinte, Editura AGIR, Bucuresti, 2007.

Ţîtu, M., Oprean, C., Tomuta, I., Cercetarea experimentala si prelucrarea datelor. Studii de caz, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2007.

Vladescu,C.Managementul serviciilor de sanatate.Editura Expert,Bucuresti,2000