APLICAŢIE ─ PROTOCOL DE PREVENIRE A INFECŢIILOR NOSOCOMIALE ĪN SECŢIA DE CHIRURGIE ONCOLOGICĂ

3.1.NORME GENERALE

Se considera ca o treime din totalul infectiilor nozocomiale poate fi prevenit prin aplicarea concomitenta a urmatoarelor masuri:

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Supravegherea locala si nationala a infectiilor nozocomiale. Trebuie evaluata sensibilitatea si specificitatea masurilor de supraveghere, mai ales īn cazul unor infectii dificil de diagnosticat, cum este pneumonia la bolnavii asistati sau ventilati mecanic. īn plus, trebuie dezvoltat un sistem de evaluare si supraveghere a infectiilor nozocomiale care apar la bolnavii īngrijiti la domiciliu.

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Asigurarea ca metodele de supraveghere a infectiilor nozocomiale sunt corespunzatoare. Sunt necesare dispozitii de la autoritatea care acrediteaza unitatile sanitare si metode de supraveghere a evenimentelor individual.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   O sursa de succes īn profilaxia infectiilor nozocomiale este ameliorarea dispozitivelor de monitorizare si tratament invaziv. Utilizarea unor dispozitive moderne, menite sa reduca riscul infectiilor nozocomiale este recomandata. īntre modificarea comportamentului uman (masuri de asepsie) si ameliorarea dispozitivelor,

3.     818h73i   ultimul aspect s-a dovedit īntotdeauna mai fezabil si mai eficient. īn acelasi sens, progresul metodelor neinvazive de monitorizare reduce riscul infectiilor nozocomiale prin respectarea barierelor naturale de aparare a pacientului (piele, mucoase).

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Este necesar un control riguros al antibioterapiei (din punctul de vedere al indicatiei, al antibioticului si duratei tratamentului). Se spera ca īn viitor vor fi disponibile noi metode de tratament: vaccinarea si flora competitiva.

5.     818h73i      818h73i      818h73i   Introducerea pe scara tot mai larga a xenotransplantelor ridica problema aparitiei unor zoonoze, nemaiīntīlnite pāna īn prezent. Rolul microbiologiei īn acest context este crucial.

6.     818h73i      818h73i      818h73i   Acolo unde tuberculoza a fost stapānita, s-a demonstrat ca limitarea unei īmbolnaviri infectioase este posibila prin colaborarea īntre factorii medicali, comunitari si organizatii cu rol de control. Dar pe lānga bolile infectioase, se prevede ca īn viitorul foarte apropiat va fi necesar si controlul afectiunilor provocate de noxele specifice epocii noastre: polimeri, unde magnetice, contaminarea mediului cu medicamente, etc.

CIRCULAŢIA PERSONALULUI ĪN SPITAL

a)     818h73i   Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de īngrijire pe compartimente septice si aseptice īn toate turele.

b)     818h73i      818h73i      818h73i Īn cazul īn care necesitatile serviciului, garzi, urgente, impun medicului de a trece de la un sector septic la unui aseptic, acesta are obligatia de a-si spala si dezinfecta māinile si de a schimba echipamentul de protectie.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Interzicerea circulatiei personalului de la sectiile septice la cele aseptice si invers, cu exceptia medicilor.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea accesului īn salile de operatie si salile de nastere a personalului care nu face parte din echipa de interventie, cu exceptia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme. Acestea pot intra īn sala odata cu echipa sau īntre interventii, dar nu īn timpul interventiilor

e)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea accesului altui personal decāt cel destinat pentru lucru īn locurile respective īn blocul alimentar, laboratorul de solutii perfuzabile si īn statiile de sterilizare.

ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE

a)     818h73i      818h73i      818h73i Portul echipamentului de protectie prevazut de normele MS, pe tot timpul prestatiei īn unitate, de catre personalul medico-sanitar cāt si de persoanele care presteaza o activitate ocazionala sau dirijata (elevi, studenti, personal de īntretinere).

b)     818h73i      818h73i      818h73i Portul obligatoriu al echipamentului pentru interventii chirurgicale de catre personalul care lucreaza īn interventii īn salile de operatii si de nasteri.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Schimbarea obligatorie a echipamentului de catre personalul dare lucreaza īn sectii de boli contagioase si sectii cu compartimente septice la iesirea din salonul respectiv.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Personalul care lucreaza īn saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu transplanturi, etc.) este obligat sa puna echipament steril la intrarea īn salon, insistāndu-se asupra portului corect al mastii (masca din 4 straturi de tifon, purtata pe nas, schimbata dupa 30 minute de folosire).

e)     818h73i   Personalul care lucreaza īn sectii septice precum si īn sectii cu receptivitate mare (anestezie terapie-intensiva) va purta obligatoriu halate colorate diferit. Se recomanda culoarea galbena pentru personalul din sectiile septice si culoarea albastra pentru personalul din sectiile cu receptivitate mare.1.2.2.6 Interzicerea accesului īn spital a personalului retribuit sau a celui ocazional sau dirijat cu haine si īncaltaminte de strada īn sectiile de nou-nascuti, prematuri, distrofici, anestezie terapie-intensiva, blocuri operatorii, blocuri de nastere.

OBLIGAŢII PRIVIND ACTUL MEDICAL

a)     818h73i      818h73i      818h73i Efectuarea anamnezei si a examenului clinic complet la internare, īn scopul depistarii oricarei infectii sau boli transmisibile (sau suspiciuni de boala transmisibila) si īn caz de suspiciune, recoltarea imediata a probelor pentru examene microbiologice.

b)     818h73i      818h73i      818h73i Urmarirea īn cadrul supravegherii clinice zilnice a semnelor si simptomelor caracteristice starii de infectie respiratorie (coriza, tuse, stranut), boala diareica (scaune diareice, varsaturi, pierdere īn greutate la copil, etc), infectie cutanata, urinara, genitala, infectie la plaga, sindrom febril, etc.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Recoltarea probelor de laborator pentru diagnostic microbiologic la aparitia primelor semne de infectie, īnainte de administrarea de antibiotice sau chimioterapice.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Recoltarea probelor de laborator la contacti pentru depistarea purtatorilor, la orice suspiciune epidemiologica.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Tratamentul cu antibiotice si chimioterapice orientat īn functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului, a metodelor si tehnicilor celor mai adecvate īn efectuarea interventiilor chirurgicale, exploratorii si terapeutice, pentru evitarea complicatiilor septice.

f)     818h73i      818h73i      818h73i     Respectarea cu strictete a regulilor de tehnica aseptica specifice fiecarei proceduri medico-chirurgicale, īn scopul eliminarii contaminarii sterilelor si evitarii introducerii microorganismelor īn tesuturile si mucoasele organismului īn timpul efectarii acestor proceduri.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Recipientele cu produse patologice (eprubete, sticlute, borcane) folosite pentru diagnostic de laborator, dupa fiecare utilizare vor fi autoclavate la laborator, īnainte de spalare, iar dupa spalare vor fi din nou sterilizate la autoclav.

h)     818h73i   Efectuarea obligatorie a diagnosticului microbiologic la bolnavii
decedati īn spital cu diagnostic de infectie (cauza principala sau asociata).

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Mentionarea īn foaia de observatie a oricarei stari de infectie (simptome, semne) a probelor pentru diagnostic microbiologic si a datei recoltarilor, a rezultatelor examenelor de laborator, diagnosticului si tratamentului antiinfectios.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Mentionarea īn foaia de observatie a diagnosticului de infectie intraspitaliceasca, ori de cāte ori sunt elemente clinice si epidemiologice care dovedesc ca infectia a fost contractata īn timpul si din cauza spitalizarii.

k)     818h73i      818h73i     Īnscrierea zilnica īn registrul de infectii interioare existent īn sectie a tuturor cazurilor diagnosticate ca infectii intraspitalicesti si raportarea catre forul ierarhic superior conform reglementarilor legale.

l)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea izolarii prin amplasare si izolarii functionale a bolnavilor receptivi.

m)    Aplicarea masurilor antiepidemice la orice caz de infectie; transferul imediat de boli contagioase a cazurilor sau suspectilor de boli transmisibile, carantinarea contactilor receptivi īn saloane separate, pe perioada egala cu incubatia maxima de la ultimul contact; izolarea bolnavilor septici īn saloane sau compartimente prevazute pentru aceasta, luānd toate masurile de izolare functionala, masuri privind personalul, efectuarea examenelor microbiologice, dezinfectia obiectelor si a echipamentului, curatenia generala si dezinfectia īncaperilor si a mobilierului, efectuarea dezinfectiei salonului din care a fost evacuat bolnavul septic sau contagios, dezinfectia mijloacelor de transport (salvari, autoturisme) care au transportat bolnavi contagiosi

IGIENA BOLNAVILOR sI ASISTAŢILOR

a)     818h73i   Prelucrarea igienica a bolnavului la internare (īmbaiere prin dus, taierea
unghiilor, la nevoie deparazitare). Daca starea bolnavului nu permite īmbaierea, se asigura spalarea prin stergere umeda.

b)     818h73i   Cabinetele de consultatii, la internare vor fi dotate cu:termometre dezinfectate, de utilizare individuala

g)     818h73i      818h73i      818h73i Īnscrierea tuturor cazurilor de pediculoza internate īn spital din teren sau prin transfer, īntr-un caiet special si anuntarea lor la centrul sanitar-antiepidemic.

h)     818h73i      818h73i      818h73i Consultarea, trierea si repartizarea bolnavilor de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la salonul la care a fost repartizat.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea de lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de cāte ori e nevoie si cel putin o data pe saptamāna.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii precum si la copii mici salteaua se acopera cu o musama sau husa de plastic care se spala si se va sterge cu solutie dezinfectanta zilnic, precum si ori de cāte ori e nevoie.

k)     818h73i      818h73i     Asigurarea spalarii paturilor, huselor (dosurilor) de perna si de saltea ori de cāte ori e nevoie si cel putin semestrial.

l)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea īn timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si īmbaierea acestora cel putin odata pe saptamāna si de cāte ori e nevoie. īmbaierea obligatorie īn ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se supun interventiilor chirurgicale (exceptie urgentele).

m)     818h73i      818h73i Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuala, pentru fiecare bolnav.

n)     818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea asistatilor la care este necesar, cu plosca, olita sau urinar, dezinfectat si uscat, īnainte de fiecare utilizare.

o)     818h73i      818h73i      818h73i Interzicerea purtarii īn spital, de catre bolnavi, a efectelor personale. Efectele personale ale bolnavilor vor fi depuse la magazia pentru efectele bolnavilor.

p)     818h73i      818h73i      818h73i Deparazitarea efectelor bolnavilor parazitati.

q)     818h73i      818h73i      818h73i Dezinfectia efectelor personale ale bolnavilor internati īn sectiile de boli contagioase.

r)     818h73i      818h73i      818h73i    Reglementarea circulatiei bolnavilor īn special (īn asa fel īncāt sa fie respectate izolarile stabilite) si programarea examenelor de specialitate pentru a evita supraaglomerari si īntālnirea bolnavilor septici si potential septici cu cei receptivi.

s)     818h73i      818h73i      818h73i   Asigurarea obiectelor individuale (pahar sau cana pentru baut apa, sapun prosoape si hārtie igienica) si asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat si de corp conform haremurilor si schimbarea acesteia cel putin saptamānal si ori de cāte ori e nevoie.

t)     818h73i      818h73i      818h73i     Instruirea bolnavilor (si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batiste si pieptene.

u)     818h73i      818h73i      818h73i Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igienic īn spital.

IGIENA LENJERIEI

a)     818h73i      818h73i      818h73i Colectarea lenjeriei de pat si de corp utilizate va fi facuta īn saci de doc curati care se īnchid la gura imediat dupa colectare. Lenjeria cu umiditate excesiva se colecteaza īn saci de material plastic sau impermeabilizati. Sacii care s-au folosit pentru colectarea si transportarea lenjeriei se dezinfecteaza chimic dupa fiecare transport. Dupa dezinfectare sacii se spala odata cu lenjeria.

b)     818h73i      818h73i      818h73i Efectuarea spalarii mecanice a rufariei dupa prescriptiile producatorului aparaturii privind procesul de spalare si respectarea timpului de spalare cu apa la cel putin 80°C timp de 30 de minute sau 60° timp de 60 de minute.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Rufaria de pat si corp provenita de la sectiile de nou-nascuti, pediatrie, contagioase, dermato-venerice si tuberculoza si de la bolnavii septici, precum si cea murdarita cu sānge sau produse patologice va fi colectata separat si transportata la spalatorie unde se supune dezinfectiei chimice īnainte de spalare. Aceasta lenjerie se spala separat.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Sterilizarea īnainte de spalare a lenjeriei provenite de la bolnavii cu antrax.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Spalarea īn program separat a rufariei provenite de la sectiile (compartimentele) de nou-nascuti, prematuri si obstetrica.

f)     818h73i      818h73i      818h73i     Calcatul obligatoriu al īntregii lenjerii folosite īn spital īn afara celei supuse sterilizarii.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Asigurarea depozitarii separate a lenjeriei curate, īn spatii separate ferite de praf si umezeala si de posibilitati de contaminare prin insecte sau rozatoare.

IGIENA BLOCULUI OPERATOR

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Salile de operatie se debaraseaza si se curata dupa fiecare operatie. La sfārsitul programului operator se face curatenia si dezinfectia salilor de operatie si a anexelor.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Salile de operatie se curata si se dezinfecteaza cupa fiecare operatie.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Dezinfectia ciclica a salilor de operatie se face saptamānal (īn ziua de repaus a salii).

f)     818h73i      818h73i      818h73i     īn operatiile de curatire si dezinfectie mentionate se cuprind atāt salile de operatie cāt si salile de spalare a instrumentelor, spalare chirurgicala si īmbracare sterila.

g)     818h73i      818h73i      818h73i Curatenia spatiilor de circulatie īn blocul operator se efectueaza ori de cāte ori e nevoie si obligatoriu zilnic, dupa curatenia si dezinfectia blocului operator.

h)     818h73i      818h73i      818h73i Limitarea la maximum a circulatiei pe coridoarele blocului operator, asigurarea ventilatiei sau aerisirii regulate a acestora.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Limitarea la maximum a circulatiei, intrarilor si iesirilor īn salile de operatie īn timpul programului operator printr-o buna pregatire a materialelor necesare pentru interventii si stabilirea masurilor de īmpiedicare a patrunderii persoanelor care nu fac parte din echipa operatorie.

j)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i La salile prevazute cu sisteme de ventilatie se va urmari eficienta instalatiilor de filtrare/sterilizare a aerului. Salile fara asemenea sisteme se aerisesc dupa programul operator, īn timpul efectuarii curateniei si īnainte de dezinfectie.

CONTROLUL MICROBIOLOGIC

a)     818h73i   Controlul microbiologic al personalului medico-sanitar si a asistatilor

b)     818h73i      818h73i      818h73i Personalul medico-sanitar, bolnavii si asistatii se controleaza microbiologic (probe de pe tegumente, din secretii nazale si faringe, materii fecale si altele) ori de cāte ori este nevoie, la aparitia cazului (suspectului) de infectie intraspitaliceasca.. Examenele se efectueaza pentru bolnavii si asistatii contacti cu cazul respectiv (sau expusi la acelasi focar de risc) si personalul care a participat la īngrijirea lui. Aceste controale nu īnlocuiesc examenele medicale la angajare si controalele medicale periodice prevazute prin Ordinul MS nr.15/1982.

c)     818h73i      818h73i      818h73i   Controlul microbiologic al sterilizarii se efectueaza pentru stabilirea modalitatilor de īncarcarea aparatelor dupa interventiile de īntretinere si lunar, pentru fiecare aparat. Controlul microbiologic al sterilitatii materialelor sanitare se efectueaza lunar iar controlul apei sterile de la salile de operatie, saptamānal.

d)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al conditiilor de igiena (aeromicroflora, suprafete si inventar moale, utilaje din blocurile alimentare) se efectueaza īn urmatoarele īmprejurari:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     īn maternitati, sectii de nou-nascuti, prematuri, distrofici, sectii de pediatrie (pentru copii 0-3 ani), la aparitia oricarui caz de infectie interioara.

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     īn celelalte sectii, la aparitia de cazuri de boli transmisibile, la izbucniri de infectii intraspitalicesti si ori de cāte ori frecventa crescuta a cazurilor de infectie ridica ipoteza unor greseli de tehnica aspetica sau a unor surse sau cai de transmisie din mediul spitalicesc.

e)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al medicamentelor injectabile se efectueaza potrivit Ordinului MS nr. 120/1980 pentru stabilirea normelor tehnice privind prepararea,

g)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al medicamentelor neinjectabile se efectueaza pentru verificarea modului de preparare, pastrare si administrare

h)     818h73i      818h73i      818h73i Controlul microbiologic al conditiilor de transport, depozitare, preparare si distribuire a alimentelor se efectueaza conform normelor īn vigoare.

i)     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i Controlul curateniei de rutina se face prin observare directa. Controlul eficientei metodelor de curatenie si dezinfectie se face īn urmatoarele īmprejurari:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     verificarea eficientei metodelor folosite, periodic planificate īn cadrul autocontroalelor

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     la introducerea de noi metode, aparate, substante sau produse de curatenie si dezinfectie;

NORME TEHNICE SPECIALE PRIVIND CURĂŢENIA sI DEZINFECŢIA SALOANELOR, BLOCURILOR DE OPERAŢII, SĂLILOR DE TRATAMENTE, SPĂLATUL sI DEZINFECTATUL MĀINILOR

1. Curatenia generala si dezinfectia ciclica a saloanelor curatenie generala (spalare cu apa calda si detergenti solutie1-2% aferestrelor, usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentelor; dezinfectia prin pulverizare (stropire) a suprafetelor, mobilierului, saltelelor,pernelor si paturilor cu o solutie de aldehida formica 3-5% si un timp de expunere de 6-12 ore urmata de aerisire sau neutralizare cu solutie de amoniac.

Curatenia si dezinfectia curenta-īndepartarea prafului si a reziduurilor solide se va face prin metode care evita impurificarea aerului (spalare, stergere umeda) spalarea pavimentelor se efectueaza cu apa calda si carbonat de sodiu sol.l-2% sau detergenti sol. 1-2% folosind galeti, una īn care se tine cārpa de curatat si una īn care se descarca (se stoarce) cārpa cāt mai frecvent. Spalarea pavimentelor se face ori de cāte ori este nevoie si cel putin de doua ori pe zi.

Mobilierul se curata cu cārpe curate, umezite īn solutii dezinfectante care vor fi schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatirea mobilierului a cārpelor si a recipientelor īntrebuintate la curatirea pavimentelor. Dupa efectuarea curateniei, galetile folosite se spala, se dezinfecteaza prin stergere cu solutii clorigene (0,5g % clor activ) si se mentin uscate pāna la utilizarea urmatoare: cārpele, periile, teurile folosite se spala, se dezinfecteaza prin submersare an solutii ciori gene (0,5 g % clor activ) timp de 30 de minute, dupa care se usuca si se mentin uscate pāna la utilizarea urmatoare.

Chiuvetele si lavoarele se īntretin īn permanenta curate prin spalare cu apa si solutii de detergent 1-2%.

Pavimentele din saloane si sali de tratament se dezinfecteaza cu solutii de cloramina 2% (0,5g % clor activ) sau hidrod.

Pavimentele spatiilor de circulatie se dezinfecteaza cu hidrod sau solutii clorigene īn concentratie de 0,5g% clor activ.

2. Curatenia si dezinfectia blocurilor operatorii

La sfārsitul programului operatori se face:

-     818h73i      818h73i   stergerea lampii scialitice cu o bucata de pānza curata si īnmuiata īn solutie dezinfectanta.

-     818h73i      818h73i   Curatirea mobilierului prin spalare cu solutii de detergenti 2% īn apa calduta. Dupa spalarea si clatirea mobilierului (mese de instrumente, masa de operatie, etc) se dezinfecteaza prin stergere cu o pānza curata īnmuiata īn alcool sanitar sau detergenti amfolitici (ex. TEGO 103 S, solutie 2%).

-     818h73i      818h73i   Suprafetele plane (pervazuri, ferestre, usi, etc.) si peretii se curata prin stergere cu o solutie de cloramina 1% iar īn cazul īn care sunt murdarite cu produse patologice se spala cu apa calda li detergenti sol. 2%, se dezinfecteaza īn acelasi mod.

-     818h73i      818h73i   Pavimentul se spala īncepānd de la extremitatea opusa iesirii din camera, cu o solutie de detergenti 2% īn apa calda si se dezinfecteaza cu o sol. Cloramina 1%.

SĂLILE DE OPERAŢIE SE CURĂŢĂ sI SE DEZINFECTEAZĂ DUPĂ FIECARE OPERAŢIE.

Īn actiunile de curatire si dezinfectie mentionate se cuprind atāt salile de operatie cāt si salile de spalare instrumente si spalare chirurgicala si echipare sterila.

Curatenia spatiilor de circulatie īn blocul operator se efectueaza prin stergere umeda ori de cāte ori este nevoie si obligatoriu zilnic, dupa curatenia si dezinfectia blocului.

Aparatura din blocul operator (anestezie, terapie intensiva, etc.) se decontamineaza prin demontare si curatire minutioasa si dezinfectie, potrivit recomandarilor producatorului. Orice piesa suporta sterilizarea va fi supusa sterilizarii.

Tubulatura, sondele endotraheale, mastile de oxigen vor fi de preferinta sterilizate prin autoclavare sau dezinfectare prin fierbere, daca prin instructiunile de utilizare date de producator nu se contraindica aceste metode, recomandāndu-se altele.

Īn cazul utilizarii altor metode, aparate sau instalatii de sterilizare sau dezinfectie, se recomanda testarea eficientei acestora da catre institutele de igiena si sanatate publica.

SPĂLAREA sI DEZINFECŢIA MĀINILOR

Spalarea māinilor

Spalatul māinilor se face sub jet de apa potabila curgatoare, sapunindu-se cel putin de oua ori sau ori de cāte ori este nevoie, pentru curatirea completa a tegumentelor.

Īn sectiile de nou-nascuti, obstetrica ginecologie, sectiile cu profil chirurgical, īn salile de tratamente de orice fel se recomanda utilizarea sapunului lichid īn recipiente care pot fi actionate cu cotul sau cu pedala.

Sapunul solid se va pastra īn conditii care sa permita uscarea dupa fiecare folosire.

stergerea māinilor īn sectiile mentionate mai sus se face pe servetele pentru unica utilizare (tifon, pānza).

Pentru spalare chirurgicala se foloseste numai apa sterila si sapun lichid steril sau lufe impregnate cu sapun de ras, sterilizate.

Dezinfectia māinilor

Se utilizeaza antisepticele aprobate de Ministerul S. Antisepticele se aplica numai dupa spalarea māinilor prin turnare, īntr-o cantitate suficienta pentru a umecta tegumentele, timpul de contact fiind pāna la uscarea māinilor. Māinile nu se sterg dupa aplicare de antiseptice.

Solutiile antiseptice se prepara īn cantitati mici si se tin īn flacoane cu eticheta si cu data prepararii.

Nu se admite utilizarea dopurilor de pluta pentru flacoanele cu solutii antiseptice.

INFECŢII CU PUNCT DE PORNIRE TEGUMENTENTAR

1. CATETERE VENOASE PERIFERICE

Cateterizarea venoasa este cea mai frecventa manopera medicala efectutaa la bolnavii din sectia ATI si chirurgie oncologica.

Riscul de infectie la locul de cateterizare este dependent de mai multi factori: aplicarea aseptica, terenul bolnavului, modul si durata de mentinere a cateterului. Terenul bolnavului nu poate fi modificat, dar toti ceilalti factori sunt dependenti de personalul medical. Cel mai frecvent, flebitele asociate cateterelor venoase periferice se datoresc ignorarii regulilor de aplicare si mentinere aseptica, precum si mentinerii īn pozitie timp prea īndelungat.

Profilaxia flebitelor asociate cu catetere periferice

1. Tehnica aseptica de insertie:

Mentinerea

Flebitele asociate cateterelor venoase periferice sunt mai putin frecvente īn
cazul utilizarii fluturasilor (ace de punctie epicraniana), dar si acestia trebuie īntretinuti
conform aceluiasi protocol si mentinuti īn mod normal numai 48 de ore.

Tratamentul flebitelor superficiale de cateter

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Simptomatologie locala, fara colectie purulenta: fenomene celsiene localizate: tratament local cu ungvent cu antibiotice, antiinflamatorii, masuri fizice (comprese)

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Simptomatologie regionala: flebita extinsa, eventual limfangita regionala, cu flegmon sau colectie purulenta: tratament local (identic cu situatia anterioara), recoltare de secretie si antibiograma de la locul de punctie, tratament sistemic antbiotic. Deoarece īn serviciul nostru, cei mai frecent izolati germeni au fost stafilococii si E.coli, iar infectia la locul de punctie venoasa este īn marea majoritate a cazurilor datorata īnsamāntarii de pe māinile personalului medical, tratamentul antibiotic empiric (pāna la identificarea tulpinii si a sensibilitatii la antibiotice) se face cu un antibiotic a carui spectru de actiune cuprinde ambii germeni. Cel mai bun profil īn acest sens īl au Cefalosporinele de generatia a doua si Aminoglicozidele.

2. CATETERE VENOASE CENTRALE

Cateterizarea venelor centrale poate fi facuta cu sisteme īnchise sau deschise. Sistemele īnchise (port) cu camere de umplere sunt mult mai putin expuse infectiilor nozocomiale, deoarece bariera cutanata este perturbata numai pentru perioade scurte, cu ocazia utilizarii sistemului, accesul se face pe un traseu scurt, subcutanat, cu ace subtiri.

-     818h73i      818h73i Infectia de la locul de punctie la vārful cateterului - este foarte rara. Semnele celsiene la locul de punctie sunt elemente care obliga la abandonarea caii venoase centrale si abordul altei vene.

-     818h73i      818h73i Infectarea vārfului cateterului - situatie care pare sa fie cea mai frecventa, datorata īn principal infectarii de-a lungul lumenului cateterului prin contaminare cu ocazia manipularii capatului distal.

-     818h73i      818h73i Infectia hematogena - mai greu de documentat, posibila la bolnavii cu bacteriemie sau septicemie.

Profilaxie

Se mentine cateterul īn pozitie cāt mai putin posibil. Se schimba pozitia la maximum 14 zile, sau, daca nu este posibil, se supravegheaza semnele generale si locale de infectie, īn special flebita de vena profunda abordata (subclavie, jugulara interna, femurala).

Tratament

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Se suprima cateterul, se īnsamānteaza vārful

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament empiric cu un antibiotic antistafilococic, deoarece infectiile cateterlor venoase centrale s-au dovedit a fi īn marea majoritate a cazurilor datorate acestui germen. Tratamentul initial (empiric) este diferentiat īn functie de tipul de cateter si motivul care a determinat abordul caii venoase centrale. (Tabel 5, Anexa1.)

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament antibiotic īn continuare, conform antibiogramei.

3. CATETERISME ALE ORGANELOR CAVITARE

CATETERE NAZO-GASTRICE

Daca cavitatea bucala si faringele sunt īn mod normal colonizate cu germeni saprofiti, esofagul si stomacul sunt īn mod normal sterile. Ascensiunea florei intestinale īn caile digestive superioare este de cele mai multe ori consecutiva obstructiei luminale la diferite nivele sau īn prezenta sāngelui īn lumen (mediu de cultura foarte bun). Infectii digestive se pot produce prin administrarea pe sonda a alimentelor contaminate cu germeni (gastrite, enterite, etc.)

Prezenta cateterului nazo-gastric (la fel ca si sonda de intubatie nazo-traheala) poate induce o infectie nozocomiala prin leziunea-edemul mucoasei nazale cu obstructia ostiumurilor sinusale, care are ca si consecinta blocarea sinusurilor maxilare sau a trompei lui Eustachio, rezultatul fiind sinuzita sau otita. Gradul la care pot ajunge aceste afectiuni este dependent atāt de starea bolnavului (starea de constienta si astfel capacitatea de a comunica simptomele) cāt si de germenele īnsamāntat.

Profilaxie

Aplicare prin procedeu aseptic, dupa lubrifierea cu gel hidrosolubil a cateterului

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Mentinerea permeabilitatii caii respiratorii prin toaleta si solutii decongestionante.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Evaluarea posibilelor simptome ale bolnavului, legate de cateterul nazo-gastric.

De retinut: la un bolnav cu senzoriul alterat, cu sonda nazo-gastrica, īn prezenta febrei de etiologie neexplicata de alte focare septice, se recomanda efectuarea unei radiografii de sinusuri maxilare.

Etiologie: Din culturile bacteriene efectuate la bolnavii cu sinuzite datorate cateterelor nazale s-au izolat cel mai adesea germeni Gram-negativi (Pseudomonas, Acinetobacter, E.coli)(47% din cazuri) si mai rar germeni Gram-pozitivi (Stafilococul aureu) (35% din cazuri), iar 18% din cazuri se datoresc fungilor. De mentionat ca 80% dintre sinuzitele asociate cateterelor nazale sunt polibacteriene.

Tratament:

Se suprima cateterul nazal, se recolteaza secretie pentru cultura si antibiograma īnainte de a īncepe tratamentul antibiotic empiric. Daca sinusul nu se dreneaza se recurge la punctie-aspiratie.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Imipenem 0,5g IV la 6 ore sau Meropenem lg la 8 ore

3.     818h73i   Alternative ale administrarii carbapenemilor sunt urmatoarele regimuri:
Penicilina antipseudomonas (Carbenicilina, Mezlocilina, Ticarcilina, Azlocilina, Piperacilina)

4.     818h73i   Ceftazidime +Vancomicina, Cefepime 2g IV la 12 ore.

4. CATETERE VEZICALE

Cauzele infectiilor urinare datorate cateterelor vezicale

Absenta "spalarii" normale a uretrei prin fluxul urinar mictional

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Contaminarea urinii prin intermediul cateterului sau al jonctiunii cu punga

3.     818h73i   colectoare

4.     818h73i   Refluxul retrograd de urina infectata īn vezica , provenita din sistemul de colectare

Profilaxie

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Manopera aseptica de insertie (Anexa 2 - Cateterizarea vezicii urinare)

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Sistem īnchis, steril de colectare

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Evitarea fluxului retrograd al urinii (pungi cu supapa)

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Mentinerea corecta a cateterului.

Tratament

Tratamentul infectiei urinare, conform antibiogramei.

INFECŢII NOSOCOMIALE ALE CĂILOR AERIENE

Pneumonia

Pneumonia este considerata a doua cea mai frecventa cauza de infectie nozocomiala, fiind asocitata cu morbiditate si mortalitate semnificativa.

Factori de risc:

-     818h73i      818h73i Factori care tin de bolnav: extreme de vārsta, boala de baza de gravitate mare, imunosupresia

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Factori care favorizeaza colonizarea orofaringelui si/sau a stomacului cu microorganisme (administrare de antibiotice, tratament antiacid, internare īn sectii de terapie intensiva, boli cronice pulmonare, coma)

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Conditii care favorizeaza aspiratia sau refluxul (intubatia endotraheala, catetere nazo-gastrice, pozitie īn decubit dorsal)

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Conditii care necesita ventilatie mecanica prelungita cu expunere potentiala la echipamentul de ventilatie contaminat sau colonizarea de pe māinile personalului sanitar

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Factori care altereaza toaleta pulmonara normala (procedee chirurgicale care implica capul si gātul, toracele sau abdomenul superior, imobilizare prelungita ca urmare a traumatismelor sau a bolilor cronice).

INFECŢII SISTEMICE

Candida sp. este considerata īn prezent ca fiind a patra cauza de infectie generalizata īn sectiile de chirurgie. Candida sp. este responsabila de cea mai mare rata de mortalitate datorata infectiilor generlaizate. īn Europa se considera ca 17% dintre infectiile dovedite microbiologic din sectiile de Chirurgie Oncologica sunt datorate Candidei sp. Mai putin de jumatate dintre aceste infectii sunt datorate Candidei albicans, restul fiind datorate altor specii de Candida, ceea ce ilustreaza modificarea spectrului infectiilor profunde cu fungi.

Factori de risc pentru infectii sistemice cu fungi, īn principal Candida albicans, la bolnavii din sectiile de Chirurgie Oncologica:

bolnavul neutropenic febril

-     818h73i mentinerea pentru durate lungi de timp a cateterelor venoase centrale

-     818h73i bolnavi cu antibioterapie cu spectru larg

-     818h73i toate formele de cateterisme vasculare

-     818h73i ventilatia mecanica

-     818h73i transfuzia sangvina

-     818h73i hemodializa

-     818h73i diabetul zaharat

-     818h73i tratamentul corizonic cronic

-     818h73i tratamentele imunosupresive

-     818h73i alimentatia parenterala totala (īn special administrarea lipidelor)

-     818h73i prezenta cateterelor urinare.

Factori de risc independenti pentru infectia nozocomiala cu Candida:

Lipsa unui sit de colonizare a Candidei constituie un factor de prognostic favorabil de 100%, adica bolnavii la care nu s-a evidentiat nici o localizare a infectiei cu Candida nu va face infectie sistemica cu acest germen.

Profilaxie

Majoritatea (75%) bolnavilor din sectiile de Chirurgie Oncologica care prezinta infectie sistemica cu Candida sunt purtatori de catetere venoase centrale. In aceste cazuri se recomanda scoaterea acestora. Tratamentul medicamentos se face cu medicamente antifungice.

3.2 PROFILAXIA ANTIBIOTICĂ ĪN CHIRURGIA ONCOLOGICĂ

PLĂGI CHIRURGICALE

Profilaxia infectiilor nozocomiale ale plagilor chirurgicale revine īn principal chirurgului. Tehnica chirurgicala aseptica si profilaxia antibiotca sunt elementele cheie de prevenire a infectiilor plagilor operatorii.

Definitie: Infectia constituita a plagii chirurgicale este caracterizata de eliminarea de puroi din plaga. In aceeasi categorie se īnscriu īnsa si plagile la care chirurgul considera necesara redeschiderea plagii din cauza suspiciunii de infectie.

Plaga posibil infectata este acea plaga operatorie care prezinta semne celsiene si care prezinta o secretie seroasa. Aceseori acest tip de plagi necesita tratament antibiotic īnainte de confirmarea microbiologica a prezentei unui anumit germen si antibiograma aferenta.

Factorii de risc pentru infectia plagii chirurgicale:

Statusul biologic al pacientului

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Mediul local

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Natura inoculului

Statusul biologic al pacientului este determinat de:

Un indicator mai fidel al riscului de infectie la plaga īl constituie evaluarea concomitenta a statusului biologic al bolnavului si caracteristicile actului chirurgical. Prin aceasta prisma se definesc urmatoarele situatii cu risc crescut de infectie a plagii chirurgicale:

-     818h73i      818h73i   Durata actului chirurgical mai mare de 2 ore

-     818h73i      818h73i   Plaga contaminata

Alti factori care tin de tehnica operatorie: tipul de sutura, drenajul, hemostaza, profilaxia antibiotica. Evaluarea preoperatorie a imunocompetentei pacientului

In final, toate afectiunile asociate influenteaza riscul de producere al infectiilor la plaga operatorie prin acelasi mecanism: supresia sistemului imunitar. Cei mai importanti mediatori aiimunodepresiei sunt prostaglendma E-2 (PgE-2), factorul de necroza tumorala (TNF), endotoxinele bacteriene, interleukina-1 si peptidul activ supresiv (SAP).

Calitativ: Imunocompetenta mediata celular se identifica cel mai simplu prin reactia de hipersensibilitate tadriva, prin intradermoreactie la tuberculina. Tehnicile de determinare cantitativa a riscului de infectie la plaga sunt īn curs de esperimentare.

Mediul local al plagii

Mediul local este determinat direct de tehnica operatorie care influenteaza contaminarea plagii. Contaminarea plagii este urmata la un intervall de 3 - 6 ore de proliferare bacteriana. Aceasta perioada este definita ca "perioada decisiva precoce".

Cauze care altereaza mediul local al plagii:

Acumularea de exudat īn grosimea plagii altereaza raspunsul leucocitelor la infectie, cel mai probabil prin diluarea opsoninelor, a conmplementului si a altor elemente umorale care sunt necesare apararii celulare. Evacuarea colectiei remediaza chemotactismul, fagocitoza si bacterioliza.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Īn cazul colectiilor sangvinolente, ionul de fier, liber si legat sustine cresterea bacteriana, ceea ce explica de ce īn prezenta hematoamelor este redusa rezistenta la infectie a plagilor chirurgicale.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Spatiul mort excesiv favorizeaza de asemenea aparitia infectiei. La bolnavii obezi cu interventii colo-rectale, riscul de infectie la plaga este de 20% īn cazul īn care profunzimea inciziei depaseste 3,5 cm, comparativ cu 10,6% la bolnavii normoponderali. Aceste date implica obezitatea ca focator predispozant al infectiei la plaga operatorie.

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Drenajul subcutanat mentine plaga uscata, dar prin solutia de continuitate pe care o creaza favorizeaza colonizarea plagii, De aceea se recomanda utilizarea unui sistem de drenaj aspirativ īnchis sau drenajul chirurgical la nevoie.

5.     818h73i      818h73i      818h73i   Oxigenarea tisulara este un alt factor decisiv īn profilaxia infectieil Hipotensiunea intraoperatorie, insuficienta circulatorie, vasoconstrictia indusa de administrarea locala de adrenalina si ischemia prin presiune altereaza atāt eliberarea oxigenului la nivelul plagii cāt si penetrarea locala a componentelor umorale ale sistemului de aparare. Oxigenoterapia cu o presiune partiala a oxigenului īn aerul inspirator de 45% favorizeaza activitatea leucocitelor si ofera protectie īmpotriva germenilor gram negativi. Asocierea oxigenoterapiei cu antibioterapie profilactica actioneaza cumulativ asupra reducerii riscului de infectie a plagii.

6.     818h73i      818h73i      818h73i   Alti factori care influenteaza calitatea mediului local al plagii sunt: utilizarea excesiva a electrocauterizarii, ligaturi masive, alegerea incorecta a materialului de sutura, delabrare extinsa, debridare incorecta, utilizarea de materiale heterologe, prelungirea duratei interventiei chirurgicale.

Natura inoculului

Clasificarea plagilor operatorii īn functie de riscul de infectie prin posibilitatea contaminarii intraoperatorii:

Plaga curata:

-     818h73i      818h73i   Īncalcarea majora a normelor de asepsie si antisepsie

-     818h73i      818h73i   Contaminarea masiva din tractul gastrointestinal

-     818h73i      818h73i   Incizie īn tesut indemn pentru acces la o colectie purulenta

Profilaxia inocularii de microorganisme īn timpul actului chirurgical cuprinde:

Dezinfectia si pregatirea cāmpului preoperator

-     818h73i      818h73i   barbieritul zonei se face imediat preoperator. Leziunile cutanate si inflamatia rezultata īn urma depilarii īn seara dinaintea operatiei constituie factori predispozantia ai infectiei.

-     818h73i      818h73i   nu este necesara baia cu antispetice decāt īn cazul bolnavilor cu leziuni cutanate infectate cu germeni rezistenti (ex. stafilococul aureu meticilino-rezistent). īn acest caz solutia dezinfectatna recomandata este clorhexidina.

-     818h73i      818h73i   dezinfectia pielii cu Povidone-iodine 10% (Betadina).

Reducerea aero florei

-     818h73i      818h73i   echipament de protectie, masca acopera nasul

-     818h73i      818h73i   curatirea si sterilizarea salilor de operatie

-     818h73i      818h73i   reducerea circulatiei persoanelor

-     818h73i      818h73i   asigurarea unui curent de aer filtrat

3.     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Spalatul māinilor chirurgului 2 minute cu solutie dezinfectatna, portul manusilor de cauciuc.

4.     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Antibioterapia profilactica

Scopul acesteia consta īn reducerea numarului de microorganisme cu cel mai probabil potential de contaminare pentru interventia respectiva, pāna la un nivel la care mecanismele biologice ale pacientului devin efective. Antibioterapia profilactica nu are ca scop sterilizarea mediului plagii de toate microorganismele potential contaminante.

Profilaxia antibiotica este justificata numai īn cazul īn care riscul de infectie la plaga este semnificativ sau īn care consecintele unei eventuale infectii sunt grave.

Antibioterapia profilactica se recomanda īn urmatoarele situatii:

Antibioterapia profilactica nu este indicata īn urmatoarele situatii:

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i     Bolnavii cu risc redus de infectie (bolnavii fara afectiuni asociate si cu operatii aseptice)

-     818h73i      818h73i   Chirurgia capului si a gātului, fara solutii de continuitate ale tractului digestiv sau ale cailor aeriene

-     818h73i      818h73i   Chirurgia stomacului si a cailor biliare, cu exceptia unor anumite situatii:

-     818h73i      818h73i Hemoragie

-     818h73i      818h73i Obstructie a caii digestive

-     818h73i      818h73i Ulceratii

-     818h73i      818h73i Tumori maligne

-     818h73i      818h73i Tratament prelungit cu anti H2

-     818h73i      818h73i Icter obstructiv

-     818h73i      818h73i Colecistita

-     818h73i      818h73i Litiaza coledociana

-     818h73i      818h73i Vārsta peste 70 de ani

Situatii īn care profilaxia antibiotica este obligatorie

In serviciul nostru, majoritatea germenilor izolati din aeroflora, suprafete si din colectii purulente de la bolnavi au fost stafilococi (30%), E. coli (30%), streptococi (23%), restul fiind alte tulpini. Predominīnd infectiile cu stafilococ si E. coli, antibioticul preferat īn profilaxie, este unul al carui spectru sa acopere ambii germeni. O clasa de antibiotice a carui spectru cuprinde ambii germeni este ce a cefalosporinelor de generatia a doua. Aceasta clasa de antibiotice prezinta cāteva avantaje: nu interfereaza cu medicatia anestezica, are actiune pe germenii anaerobi. Pentru bolnavii cu alergie la cefalosporine se recomanda administrarea profilactica de amoxicilina, al caror spectru de actiune este superpozabil .

Riscul antibioterapiei profilactice:

PROFILAXIA ANTIBIOTICĂ SPECIFICĂ PENTRU SPECIALITĂTI CHIRURGICALE

A.     818h73i ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ ĪN CHIRURGIA

COLORECTALĂ

PREGĂTIREA COLONULUI

PREGĂTIREA COLONULUI PENTRU CHIRURGIE ELECTIVĂ

-     818h73i      818h73i Pregatirea mecanica a colonului nu distruge bacteriile, dar īndeparteaza o parte dintre produsii metabolici toxici ai acestora.

-     818h73i      818h73i Pentru profilaxia infectiei, flora bacteriana trebuie suprimata. Tratamentul profilactic antibiotic trebuie sa fie activ īmpotriva E.coli, enterobacteriilor si bacteriilor anaerobe.

Pregatirea mecanica

Variante:

lavajul īntregului intestin, cu o zi īnainte de interventie, cu una dintre urmatoarele solutiile: solutie electrolitica, solutie de Manitol 10% sau polietilen glicol.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Curatire mecanica standard care presupune: regim hidric, purgative si clisme, pe o perioada de 48 ore preoperator.

Cele doua procedee pot fi combinate.

Profilaxia antibiotica per orala

doua zile preoperator, (la domiciliul bolnavului)

Restrictie alimentara, dieta cu reziduu redus

2.     818h73i      818h73i      818h73i Sulfat de magneziu solutie 50% 30 ml (15 g) p.o la ora 10 , 14 si 18.

3.     818h73i      818h73i      818h73i Clisme pāna la obtinerea unui continut clar al scaunului seara.

o zi preoperator

Sulfat de magneziu solutie 50% 30 ml la ora 10 si 14. sau Lavajul īntregului intestin cu solutie Golytely (11/2-4 ore pāna la obtinerea unui continut clar al scaunului) īnainte de administrarea antibioticului p.o., care īncepe la ora 9.

īn ziua operatiei

Interventia īncepe la ora 8

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Optional: o doza de antibiotic cu spectru larg, administrata i.v. administrata īn inductia anestezica, īnainte de incizie.

ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ PER ORALĂ

Caracteristicile antibioterapiei per orale:

efect bactericid rapid si puternic asupra microorganismelor patogene gastrointestinale

2.     818h73i      818h73i      818h73i toxicitate locala si sistemica redusa

3.     818h73i      818h73i      818h73i absorbtie limitata din lumenul intestinal.

Regimuri de antibioterapie profilactica per orala:

ora 13, 14 si 23 īn ziua dinaintea operatiei, operatia programata la ora 8.
Daca operatia īncepe la alta ora, se mentine intervalul de 19 ore de pregatire.

NU SUNT INDICATE MAI MULTE DOZE DE ANTIBIOTIC DEOARECE INDUC REZISTENŢĂ MICROBIANĂ.

ANTIBIOTERAPIA PROFILACTICĂ PARENTERALĂ

Antibiotice eficiente īn profilaxia parenterala, singure sau īn asociere cu un aminoglicozid, sunt: CEFOXITIN, CEFOTETAN, METRONIDAZOL, DOXICICLINA.

Variante (īn functie de particularitatile serviciului):

Aztreonam Gentamicina

Cefoperazona Tobramicina

Antibiotice cu activitate pe bacterii anaerobe (se asociaza cu cele cu activitate pe bacterii aerobe)

Clindamicina Mezloclima

Metronidazol Ticarcilina

Cloramfenicol

MONOTERAPIE ANTIBIOTICĂ PROFILACTICĂ

Cefoxitina Imipenem-cilastatin

Cefuroxima    Piperacilina

Cefotetan

a)     818h73i   interventii cu durata de peste 215 minute - īn cazul īn care nu s-a respectat orarul de pregatire preoperatorie, situatie īn care antibioticul parenteral acopera perioada critica.

PREGĂTIREA COLONULUI ĪN URGENŢĂ

1.     818h73i      818h73i      818h73i   Lavajul intraoperator

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Antibioterapia parenterala : aceleasi antibiotice administrate preoperator. īn functie de situatia locala poate fi continuata cu antibioterapie curativa timp de 7 zile postoperator

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Tratament antimicrobian local (topic) cu antibiotice aplicate pe plaga chirurgicala sau dezinfectie prin spalarea plagii cu Povidon-iodin.

PREGĂTIREA COLONULUI PENTRU INTERVENŢIILE PE ALTE ORGANE ABDOMINALE

1.     818h73i      818h73i      818h73i   curatirea mecanica prin clisma

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Lavajul intestinal total cu o zi īnainte de operatie, printr-o tehnica modificata a procedurii din chirurgia colorectala

3.     818h73i      818h73i      818h73i   Antibioterapia profilactica per orala nu este indicata decāt pentru anumite interventii estra colice īn care e posibila transocatia microflorei colice: rezectia anevrismelor aortice, rezectii ileale segmentare pentru obstructie. Rolul acesteia nu a fost confirmat.

B.     818h73i ANTIBIOPROFILAXIA ĪN INTERVENŢIILE

CHIRURGICALE GINECOLOGICE

Masuri generale de pregatire preoperatorie

Cu 3-4 zile īnainte de interventia chirurgicala se face aseptizarea vaginului cu:

-     818h73i      818h73i Irigatie vaginala cu POVIDONE-IODINE

-     818h73i      818h73i Comprimat vaginal TRICOMICON sau MECLOZOL

La femei īn postmenopauza

Pregatirea vaginului atrofie cu 4-6 saptamāni preoperator cu UNGVENT CU ESTROGENI - OVESTIN.

Pregatirea colonului - clisma īn seara premergatoare operatiei si īn dimineata zilei operatiei.

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Scade incidenta morbiditatii febrile la 5-10%

Mod de administrare: cu 2 ore īnaintea operatiei, la inductia anestezica sau īn timpul interventiei. Urmatoarele doze se administreaza la intervele de 6 ore, īn total 3 doze.

Antibioticele utilizate:

Cefalosporine de generatia a doua: CEFUROXIMĂ l,5g īn inductia
anestezica, urmata de 2 doze de 0,750g la interval de 6 ore

ALTERNATIVE

Peniciline semisintetice

B lactamaze semisintetice cu spectru larg

Administrarea antibioterapiei profilactice pe durata de 24 de ore (trei doze) are aceeasi eficienta ca si administrarea antibioterapiei profilactice timp de 5-7 zile.

Tehnica chirurgicala corecta.

Principii:

.     818h73i      818h73i Nu se indica īn operatiile de mica amploare (sectorectomie, biopsie incizionla īn scop diagnostic)

.     818h73i      818h73i Cu exceptia tumorilor exulcerate, interventiile chirurgicale pe glanda mamara sunt considerate operatii curate la care antibioterapia profilactica este justificata de factorii de teren si de particularitatile de tehnica chirurgicala.

Indicatii:

.     818h73i      818h73i Radioterapie preoperatorie : CEFUROXIM 1,5 g īn inductia anestezica, urmat de 2 doze postoperatorii de 0,750 g la interval de 6 ore.

.     818h73i      818h73i Chimioterapie neoadjuvanta: bolnave cu leucopenie: CEFUROXIM 1,5 g īn inductia anestezica, urmata de 2 doze postoperatorii de 0,750 g la interval de 6 ore

Interventii chirurgicale pentru tumori exulcerate:

.     818h73i      818h73i Recoltarea de secretie din plaga, efectuarea culturii bacteriene din secretie si a antibiogramei

-     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    Tratament dezinfectant local al leziunii septice

.     818h73i      818h73i Tratament antibiotic preoperator, timp de 2 zile cu antibioticul eficient identificat la antibiograma

.     818h73i      818h73i Tratament antibiotic postoperator pe perioada de 5-7 zile cu antibioticul identificat eficient la antibiograma

1.     818h73i      818h73i      818h73i Nu se recomanda bolnavilor cu urina sterila.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Indicatii:

♦ Penru bolnavii cu urocultura pozitiva se recomanda: CEFAZOLIN lg i.m., 1-3 doze preoperator (eficient pentru Streptococi, Stafilococi, Neisseria, Proteu sp), urmata de administrarea orala de chimioterapie (NITROFURANTOIN sau

TMX/SMX) pe peropada cāt este mentinut cateterul vezical sau pentru o perioada de 10 zile.

Pentru punctia transrectala a prostatei: - CIPROFLOXACIN 0,5g cu 12 ore
īnainte de efectuare, doza repetata la 12 ore postmanopera (argument:
CIPROFLOXACINA reduce bacteriemia de la 37% la 7%).

- OFLOXACINĂ 0,2g, doza unica.

Pentru rezectia endoscopica, nefrectomie, prostatectomie (cu urina sterila)

-CEFAMANDOL l,5g īn inductie, apoi 0,750 g la 6 ore

-CEFOTAXIM lg īn inductie, apoi lg la 8 ore.

-Alternativa: OFLOXACIN 200 mg, doza unica

♦ Pentru cistectomie: se aplica protocolul standard al chirurgiei abdominale
cu:

-     818h73i    CEFOXITIN 2g (trebuie readministrat daca interventia depaseste 2 ore) (activ pentru Enterococi, Pseudomonas, Proteu, Bacteroides)

-     818h73i    Alternativa: DALACIN 0,6g la 12 ore.

-     818h73i    METRONIDAZOL lg +GENTAMICINĂ 4 mg, doza unica.

♦ Pentru chirurgia scrotului, incontinenta urinara, uretrotomie, cistoscopie: se
efectueaza profilaxia endocarditei bacteriene daca e necesar, conform indicatiilor.

Operatii pe laringe

a.     818h73i      818h73i      818h73i   Biopsii pe teren iradiat (durata tratamentului 24-48 ore)

b.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringoscopie directa (durata tratamentului 24 ore)

c.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringectomie partiala (durata tratamentului 8-10 zile)

d.     818h73i      818h73i      818h73i   Laringectomie totala (durata tratamentului 10 zile)

e.     818h73i      818h73i      818h73i   Faringolaringectomie totala (durata tratamentului 10 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Cefalosporine: - FORTUM 2g/zi la 12 ore sau

Aminoglicozid - NETILMICINĂ 2x200mg/zi

a)     818h73i   AUGMENTIN - 2g preoperator, apoi lg la 6-8 ore.

b)     818h73i   CIPROFLOXACINĂ - 2x200mg/zi i.v. (CIPROBAY)

c)     818h73i   Operatii pe cai bucale-orofaringe

     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i    i.     818h73i   BPTM (durata 10-14 zile)

     818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i      818h73i ii.     818h73i   Glosectomii (durata 7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

a. FORTUM 2gi.v./zi la 12 ore sau KEFUROX l,5g i.v./zi la 8 ore

b.    Aminoglicozid
NETILMICINĂ 2x200mg/zi

c. METRONIDAZOL l,5g i.v./zi (injectabil sau supozitoare)

d. SPĂLATURI CU BETADINĂ

ALTERNATIVĂ

CIPROFLOXACINĂ 2x200mg i.v. /zi.

Operatii pe nas, sinusuri, maxilar (durata 5-7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

a. FORTUM 2g i.v./zi la 12 ore sau KEFUROX l,5g i.v./zi la 8 ore

b. METRONIDAZOL l,5g /zi (oral sau supozitoare)

ALTERNATIVĂ a. STANDACILIN2xlg/zi,i.m.

Evidari ganglionare pe teren iradiat (durata 5-7 zile)

evidari ganglionare radicale (durata 5-7 zile)

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICĂ

Gestiunea interna a deseurilor

Pentru gestiunea interna a deseurilor este necesar sa se desemneze o persoana responsabila cu problema deseurilor, care va colabora direct cu Sectia de Prevenire si Control a Infectiilor Nozocomiale si cu toti factorii componenti ai sistemului de eliminare a deseurilor.

Pentru organizarea sistemului de gestionare a deseurilor īntr-o unitate existenta se impune un studiu prealabil al productiei si al fluxurilor (tipuri, cantitati produse, locuri de producere, etc), adica un audit de mediu cu componenta de efect asupra sanatatii. Pentru unitatile noi, aflate īn faza de proiectare si constructie, īn studiul de impact asupra meciului cu componenta de impact asupra sanatatii, se vor trata si problemele legate de gestionarea deseurilor. Se vor elabora proceduri scrise ca parte integranta īn regulamentul de functionare a unitatii sanitare, care sa cuprinda:

>     818h73i    Separarea si colectarea la sursa

>     818h73i    Ambalarea si conditionarea

>     818h73i    Depozitarea intermediara

>     818h73i    Persoanele responsabile pe fiecare operatiune si sectie, cabinet, etc, dupa caz.

>     818h73i    Modul de īnregistrare al datelor.

Abordarea economica a problemei deseurilor

Scaderea cantitatii produse: va trebui gasit un raport convenabil īntre costul si beneficiile legate de utilizarea materialelor de unica folosinta. Jumatate din costul total al eliminarii deseurilor de spital revine colectarii interne si ambalarii. Se recomanda sa se evite acceptarea unei solutii tehnice de īndepartare foarte scumpe care ar face sa nu mai ramāna fonduri disponibile pentru gestionarea interna (saci, containere, cheltuieli de depozitare intermediara).

Echivalenta definitiilor deseurilor cu denumirile din catalogul european al deseurilor

Deseuri nepericuloase corespund codului 19 01 04, deseuri ale caror colectare si evacuare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (cum ar fi: īmbracaminte, lenjerie, aparate gipsate, scutece);

Deseuri anatomo-patologice corespund codului 10 01 02, fragmente si organe umane, incluzānd recipientii de sānge si sānge conservat.

Deseuri infectate corespund codului 10 01 03, alte deseuri ale caror colectare si evacuare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (de exemplu, siringi folosite);

Deseuri chimice si farmaceutice corespund codului 10 01 05, substante chimice si medicamente expirate. Deseuri care pot fi recuperate sticla necontaminate

-     818h73i      818h73i radiografii neutilizate

-     818h73i      818h73i resturi alimentare provenite de la blocurile alimentare ( cu exceptia unitatilor care au sectii de boli infectioase)

-     818h73i      818h73i hārtie

-     818h73i      818h73i cartoane

-     818h73i      818h73i fier vechi, etc.

Materialele care sunt reutilizate trebuie sa prezinte garantii sigure ca nu sunt contaminate. Stocarea lor trebuie facuta separat de deseurile periculoase, īn locuri special destinate acestui scop.

COLECTAREA MATERIALELOR SANITARE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ

Colectarea reprezinta o etapa esentiala īn managementul deseurilor de spital si este legata de trierea pe categorii de deseuri. Existenta unei clasificari necorespunzatoare a deseurilor duce la o colectare defectuoasa a acestora. In acest sene se poate aminti cazul deseurilor īntepatoare-taietoare care sunt colectate īn recipiente improprii din punct de vedere al rezistentei mecanice (prin perforare prezentānd un potential infectios major). Ambalajul este prima masura de protectie īmpotriva expunerii la risc. Deseurile īntepatoare-taietoare se depun īn recipiente etanse si cu pereti rezistenti. Ambalajul care vine īn contact direct cu deseurile periculoase trebuie sa fie de unica folosinta si se neutralizeaza odata cu continutul. Colectarea deseurilor trebuie facuta īn ambalaj dublu:

Primul ambalaj (cel care vine īn contact direct du deseurile) este un sac de polietilena sau o cutie cu pereti rezistenti pentru colectarea deseurilor īntepatoare-taietoare. Cutia se depune īn al doilea ambalaj, dupa umplere si īnchidere. Sacul de polietilena este pus īntr-o pubela cu capac si pedala; cānd se umple la doua treimi din volumul sau, sacul se īnchide prin legare si se depune īn cel de-al doilea ambalaj.

Al doilea ambalaj este reprezentat de containerul rigid, etans, prevazut cu sistem de īnchidere si de prindere adaptat; sacii si cutiile se depun, īn functie de marcaj, īn acest container, din care nu se mai scot decāt cānd ajung la locul neutralizarii. Pentru a usura colectarea pe categorii de deseuri este necesara folosirea de containere dimensionate dupa volumele produse, marcate vizibil cu culori distincte, usor de recunoscut si etichete specifice tipului de deseu.. Se recomanda folosirea urmatorului cod de culori pentru containerele din unitatile de īngrijire medicala (Conform OMS):

>    Container galben pentru deseuri infectioase

> Container verde pentru deseuri anatomo-patologice

>    Container rosu pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele
īntepatoare-taietoare

>    Container negru pentru deseuri nepericuloase (cele fara risc
infectios si cele asimilabile cu cele menajere)

DEPOZITAREA INTERMEDIARĂ

Depozitarea intermediara se refera la pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor ambalate, pāna la preluarea si transportul lor pentru a fi neutralizate definitiv. Depozitarea intermediara trebuie realizata īn functie de categoriile de deseuri colectate. Se interzice accesul persoanelor neautorizate īn īncaperile destinate acestei etape. Durata depozitarii intermediare va fi cāt mai scurta, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena referitoare la aceasta etapa. O filiera ideala de neutralizare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore; īn incinta unitatii se depoziteaza maxim 48 de ore, iar transportul si neutralizarea se vor realiza īn maxim 24 de ore. Spatiul de depozitare intermediara trebuie sa existe obligatoriu īn fiecare unitate de īngrijire medicala. īn unitatile īn care acest spatiu nu a fost prevazut īn proiectul de constructie este necesar ca acesta sa fie amenajat ulterior pentru a permite desfasurarea īn conditii optime a filierei de eliminare a deseurilor. Spatiul de depozitare trebuie sa aiba doua compartimente: unul destinat deseurilor periculoase, prevazut cu dispozitiv de īnchidere, īn asa fel īncāt sa permita numai accesul persoanelor autorizate, si un compartiment pentru deseurile asimilabile cu cele menajere, amenajat conform cerintelor Normelor de Igiena. Conditiile spatiului de depozitare a deseurilor periculoase:

-     818h73i      818h73i   Sa permita depozitarea temporara a deseurilor din interiorul unitatii īn conditii
conforme cu normele de igiena

-     818h73i      818h73i   Sa ofere o functionare a instalatiei de incinerare prin asigurarea unui volum corespunzator de deseuri.

-     818h73i      818h73i   Fiind o zona cu potential septic, spatiul de depozitare intermediara a deseurilor periculoase trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin īncuiere. īncaperea trebuie prevazuta cu sifon īn pardoseala pentru evacuarea apelor uzate īn reteaua de canalizare a apelor uzate, rezultate īn urma curatirii si a dezinfectarii, precum si posibilitatea de a asigura ventilatia corespunzatoare si evitarea temperaturilor prea ridicate īn interiorul spatiului de depozitare. Deseurile asimilabile cu cele menajere nu necesita īncaperi special amenajate pentru depozitarea intermediara. Ele se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor din Normele de Igiena privind modul de viata al populatiei.

TRANSPORTUL DEsEURILOR (MATERIALELOR DE UNICĂ FOLOSINŢĂ) INFECTATE

Transportul deseurilor periculoase pāna la locul de neutralizare se face īn conditii speciale de igiena si securitate, īn scopul de a proteja personalul si populatia īn general. Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de neutralizare se face pe rute autorizate de catre structurile teritoriale ale MS si ale MAPPM-urilor abilitate. Vehiculul trebuie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase. El va fi utilizat numai pentru transportul deseurilor periculoase. Conducatorul auto trebuie format profesional si informat cu privire la natura īncarcaturii. Pentru a realiza un transport sigur, vehiculul trebuie prevazut cu:

>     818h73i    Compartiment destinat containerelor, separat de cabina soferului si realizat din materiale rezistente la agenti chimici folositi la dezinfectie, imputrescibile si usor lavabile.

>     818h73i    Dispozitive de fixare a containerelor īn timpul transportului

>     818h73i    Sistem automat de preluare a containerelor, pentru a reduce la minim manipularea lor

>     818h73i    Sisteme etanse de īnchidere a usilor, pentru a evita pierderile de orice fel īn timpul transportului

>    Sisteme de asigurare īmpotriva raspāndirii deseurilor periculoase īn mediu īn
caz de accident.

Dupa ce se golesc, containerele se vor spala si dezinfecta la locul neutralizarii deseurilor. Dezinfectia se realizeaza īn cadrul unitatii sanitare numai daca exista dubii asupra calitatii

serviciului facut de unitatea prestatoare de servicii.

ĪNREGISTRAREA DATELOR Controlul filierei producere - transport - neutralizare se realizeaza prin īnregistrarea datelor referitoare la cantitatile, calitatea deseurilor, data prelucrarii si neutralizarii acestora. Aceste īnregistrari vor fi pastrate īn registre sau īn banci de date, la nivelul unitatii producatoare. Bazele de date vor putea fi accesate de persoanele interesate si autorizate din afara unitatii producatoare. Baza de date trebuie sa contina informatii referitoare la:

Borderoul este vizat succesiv de catre fiecare persoana care intervine īn filiera. Dupa neutralizarea deseurilor, un exemplar al borderoului este returnat unitatii producatoare, care va avea astfel o evidenta clara asupra cantitatilor de deseuri produse, precum si a īntregii filiere de eliminare. Borderoul va contine:

- cantitatile, pe tipuri, de deseuri periculoase;

data predarii pentru transport si data neutralizarii;

- agentii economici prestatori de servicii, de transport si neutralizare; - tratamentul aplicat deseurilor;

numele si semnaturile persoanelor responsabile cu activitatile de
transport si neutralizare.

Cantitatile reduse de deseuri provenite de la cabinetele stomatologice nu trebuie sa

suporte un tratament special privind transportul lor. Posesorii de astfel de cabinete

trebuie sa īncheie un contract cu o societate care sa preia deseurile ambalate conform

normelor si sa tina evidenta serviciilor efectuate.

Fiecare producator are dreptul si obligatia de a cere cāte o copie a borderoului pentru

a justifica neutralizarea deseurilor sale.

DISTRUGEREA MATERIALELOR SANITARE DE UNICĂ FOLOSINŢĂ

Metodele de neutralizare se diferentiaza īn functie de categoriile de deseuri ce urmeaza a fi neutralizate. Ele cuprind totalitatea tratamentelor aplicate deseurilor medicale si care vizeaza īn special eliminarea efectelor negative produse asupra mediului īnconjurator si asupra sanatatii oamenilor. Deseurile nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, nu necesita tratament special si pot fi incluse īn ciclul de eliminare al deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din. unitati de boli contagioase, care necesita autoclavare īnainte de a fi prelucrate de serviciile de salubritate. Tratamentul deseurilor periculoase poate consta din:

-     818h73i      818h73i   sterilizare, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;

-     818h73i      818h73i   dezinfectie, urmata de depozitare sanitara pe rampa municipala;

-     818h73i      818h73i   incinerare

-     818h73i      818h73i   depozitare controlata sanitar pe rampa speciala de deseuri. In general, filiera de tratare este dictata de tipul deseurilor. Tabelul de mai jos prezinta modalitatile de tratament pentru fiecare categorie de deseuri.

Tabel 3. 6. Modalitati de distrugere a deseurilor rezultate din activitatea sanitara

Sterilizarea este procedeul prin care se obtine distrugerea tuturor microorganismelor saprofite si patogene, fie ca sunt īn stare vegetativa, fie ca sunt sub forma de spori.

Principalii agenti fizici utilizati pentru realizarea sterilizarii sunt: caldura, fierberea, centrifugarea, radiatiile ultraviolete si mai rar, ultrasunetele.

Materialele folosite īn practica medicala, care se preteaza la recuperare, refolosire si reciclare se supun procesului de sterilizare. Exemple: sticlarie de laborator, recipiente de sticla īn care au fost produse biologice, instrumentar

SPĂLAREA sI DEZINFECŢIA MATERIALELOR DE SANITARE DE FOLOSINŢĂ ĪNDELUNGATĂ

Dezinfectia este un procedeu de distrugere a microorganismelor patogene, fara a fi

īnsa necesara distrugerea germenilor saprofiti. īn practica, tehnicile de dezinfectie

care folosesc īn general substante chimice dezinfectante realizeaza cel mai adesea o

sterilizare.

Metodele folosite pentru dezinfectie pot fi metode fizice sau chimice. Ca agenti fizici

se folosesc microundele si radiatiile ionizante de tip gama. Dintre substantele chimice

utilizate sunt cele pe baza de clor activ.

Un dezinfectant bun trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

1-     818h73i      818h73i     Prevede fonduri pentru asigurarea conditiilor de igiena si pentru activitatile de prevenire si control a infectiilor nozocomiale.

2-     818h73i      818h73i     Urmareste realizarea clauzelor autorizatiei de functionare si a recomandarilor tehnice ale Directiei de Sanatate Publica si Inspectoratului de Politie Sanitara si Medicina Preventiva si asigura baza materiala pentru aducerea lor la īndeplinire.

3-     818h73i      818h73i     Controleaza starea de curatenie, comportamentul igienic si respectarea tehnicilor aseptice de catre personal, starea de igiena a bolnavilor, a īncaperilor, a īnsotitorilor, efectuarea curateniei si a dezinfectiei curente si periodice, aerisirea si īncalzirea saloanelor de bolnavi.

Directorul Adjunct Economic

1.     818h73i   asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare īn īntretinerea starii de igiena a unitatii si prevenirea infectiilor nozocomiale.

Controleaza obligatoriu īn cadrul vizitei conditiile de igiena din sectie, igiena grupurilor sanitare, igiena oficiului.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Semnaleaza imediat Directorului adjunct economic al spitalului defectiunile serviciilor centrale ale unitatii dare afecteaza starea de igiena a sectiei (blocul alimentar farmacie, statie centrala de sterilizare, spalatorie, etc.) cāt si defectiunile īn evacuarea deseurilor.

Medicul de specialitate:

1. Supravegheaza permanent starea de curatenie si ventilatie a īncaperilor.

Asistenta sefa

1.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de comportamentul igienic al personalului īn subordine si de respectarea regulilor de tehnica aseptica de catre acesta.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de starea de curatenie īn sectie, de respectarea normelor de igiena si antiepidemice.

3.     818h73i      818h73i      818h73i Propune medicului sef de sectie planificarea aprovizionarii cu materialele necesare prevenirii infectiilor nozocomiale si mentinerii starii de igiena.

4.     818h73i      818h73i      818h73i Anunta imediat seful de sectie asupra deficientelor īn asigurarea conditiilor de igiena.

Asistenta

Anunta imediat asistenta sefa asupra deficientelor de igiena.

2.     818h73i      818h73i      818h73i Raspunde de curatenia saloanelor, controleaza igiena īnsotitorilor si face educatie sanitara.

Infirmiera

Efectueaza curatenia saloanelor, salilor de tratament, blocurilor operatorii, blocurilor de nastere, etc. coridoarelor si a grupurilor sociale.

2.     818h73i      818h73i      818h73i   Transporta pe circuitul stabilit reziduurile solide din sectie, la rampa de gunoi sau la incinerator, curata si dezinfecteaza recipientele.

3.     818h73i      818h73i      818h73i   īndeplineste toate indicatiile asistentei sefe privind īntretinerea curateniei, salubrizarea, dezinfectia si dezinsectia.

4.     818h73i      818h73i      818h73i   Poarta īn permanenta echipamentul de protectie stabilit, pe care īl schimba de cāte ori este nevoie.

CONCLUZII

Analiza calitatii serviciilor de calitate cu trimitere catre serviciul de chirurgie oncologica presupune selectarea unui set de indicatori specifici. Indicatorii sunt utilizati pentru īmbunatatirea calitatii fie īn scop de evaluare, fie pentru cercetare. Indicatori de rezultat si de proces folosite īn cadrul acestui protocol furnizeaza date administrative obtinute relativ usor prin raportari obligatorii iar pe baza lor se pot dezvolta analize ale calitatii la nivelul spitalului.

Utilizarea infectiilor nosocomiale ca data de raporatare poate furniza informatii screening privind potentiale probleme de siguranta a pacientilor, efecte adverse, evaluarea riscului de erori medicale.

Necesitatea unei analize complete cu raportare exacta īmbunatateste acest indicator cu trimitere la scaderea costurilor pe spital si scaderea numarului de complicatii grave cu īmbunatītirea calitatii serviciului.

Selectarea acestui tip de de indicator de calitate cuprinde tot setul de elemente care definesc un indicator de calitate adica: o colectare usoara a datelor, date reprezentative pentru populatia data, datele sunt disponibile lunar sau anual, pot fiprelucrate din sursa sigura, verificabile, avertizeaza asupra existentei unei probleme īn serviciul dat, este usor de interpretat, are utilitati pentru dezvoltarea politicilor de sanatate, permite modificari īn sistem.

Analiza infectiilor nosocomiale ca indicator de calitate se rasfrīnge asupra tuturor etapelor de īngrijire ale pacientului si a īntregului sistem de organizare al sectiei de chirurgie oncologica. Astfel cuprinde locatia īn sine a spitalului cu gradul de curatenie si de organizare a circuitelor, tipul de urmarire epidemiologica, īngrijirea postoperatorie atīt medicala cīt si de nursing cu rasfrīngere directa asupra gradului de satisfactie al pacientului si asupra costurilor finale ale fiecarui caz īn parte.

Stabilirea initial al unui protocol de depistare a infectiilor nosocomiale cu determinarea germenilor prevalenti la nivelul sectiei de chirurgie impune o antibioprofilaxie adptata atīt germenilor existenti cāt si patologiei sectiei iar tratamentul pīna la obtinerea antibiogramelor este tintit. Īn ceea ce priveste prevenirea infectiilor nosocomiale metodele de dezinfectie, dezinsectie, de stabilire a circuitelor , de control a masurilor de nursing sunt cele care scad numarul acestora si īn acelasi timp sunt verificate de scaderea incidentei lor.

BIBLIOGRAFIE

1.     818h73i   Alexandru,Gh.Managementul serviciilor medicale.Editura EfiCon Press,Bucuresti,2004

2.     818h73i   Alexandru Gh.,Evaluarea eficientei activitatilor sanitare;Editura Lumina Lex, Bucuresti,2002

Catharina E. Jacobi, Hendriek C. Boshuizen, Ines Ruppi, Huibert J. Dinant, Geertrudis A.M. van den Bos. Quality of rheumatoid arthritis care: the patient's perspective. International Journal for Quality in Health Care, 2004; 16 (1): 73-81.

4.     818h73i   Drugus,L.Managementul sanatatii.Editura Sedcom Libris,Iasi,2003

Jan Mainz. Defining and classifying clinical indicators for quality improvment. International Journal for Quality in Health Care, 2003; 15 (6): 523-530.

Juran, J.M., Quality Control Handbook, Editura McGraw Hill, New York, 2001.

7.     818h73i   Jaradat,M.Managementul unitatilor sanitare,Editura Universitatii Bogdan Voda, Cluj-Napoca,2004

8.     818h73i   Legea 95 din 14.04.2006 privind reforma īn domeniul sanatatii

9.     818h73i   Mocean,F.,Borzan,C.,Managementul calitatii si planificarea strategica īn managementul organizational din sanatatea publica.Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,2003

Opincaru,C.,Galetescu,M.,Imbri,E.Managementul calitatii serviciilor īn unitatile sanitare.Editura C.N.I.Coresi,Bucuresti,2004

11.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C. Managementul calitatii. Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2004.

12.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, s.a. Managementul integrat al calitatii. Editura ULBS, 2004.

13.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Vanu Alina, Dictionar de management integrat al calitatii, Editura AGIR, Bucuresti, 2006.

14.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Vanu Alina, Dictionar de management integrat al calitatii, Editura AGIR, Bucuresti, 2006.

15.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Ţītu, M., Oprean Cristina. Managementul strategic. Editura ULBS, Sibiu, 2004.

16.     818h73i      818h73i      818h73i   Oprean, C., Ţītu, M., Oprean Camelia, Studii de caz īn managementul strategic. Editura ULBS, Sibiu, 2004.

Oprean, C., Suciu, O. Managementul calitatii mediului. Editura Academiei, Bucuresti, 2004.

Oprean, C., Ţītu, M. Managementul inovational si al calitatii. Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2000.

Oprean, C., s.a., Metode si tehnici ale cunoasterii stiintifice, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2006.

Opincaru,C.,Galetescu,M.,Imbri,E.Managementul calitatii serviciilor īn unitatile sanitare.Editura C.N.I.Coresi,Bucuresti,2004

Ordin 994/10.08.2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale

22.     818h73i      818h73i      818h73i   Petru Armean. Managementul calitatii serviciilor de sanatate. Editura Coresi, Bucuresti, 2002.

23.     818h73i      818h73i      818h73i   Regulamentul intern al spitalelor aprobat prin ordinul ministrului sanatatii 950/26.07.2004

24.     818h73i      818h73i      818h73i   Reuben Eldar. Quality of Care in Rehabilitation Medicine. International Journal for Quality in Health Care, 1999; 11 (1): 73-79.

25.     818h73i      818h73i      818h73i   Robert H. Brook, Elizabeth A. McGlynn, Paul G. Shekelle. Defining and measuring quality of care: a perspective from US researchers. International Journal for Quality in Health Care, 2000; 12 (4): 281-295.

26.     818h73i      818h73i      818h73i   Scott B. Ransom, Maulik S. Joshi, David B. Nash. The Healthcare Quality Book. Vision, Strategy and Tools. Health Administration Press, Chicago, Illinois, AUPHA Press, Washington, D.C., 2005.

27.     818h73i      818h73i      818h73i   scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar.Managementul Spitalului. Editura Public H Press,Bucuresti,2006

28.     818h73i      818h73i      818h73i   Temmink D., J. B. F. Hutten, A. L. Francke, H. Huyer Abu-Saad, J. van der Zee. Quality and continuity of care in Dutch nurse clinics for people with rheumatic diseases. International Journal for Quality in Health Care, 2000; 12 (2): 89-95.

Ţītu, M., Oprean, C. Managementul calitatii. Curs universitar. Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007.

Ţītu, M., Oprean, C. Managementul strategic si al dezvoltarii durabile. Curs universitar. Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007.

Ţītu, M., Oprean, C., Oprean Cristina, Managementul strategic si al dezvoltarii durabile īn organizatia bazata pe cunostinte, Editura AGIR, Bucuresti, 2007.

Ţītu, M., Oprean, C., Tomuta, I., Cercetarea experimentala si prelucrarea datelor. Studii de caz, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2007.

Vladescu,C.Managementul serviciilor de sanatate.Editura Expert,Bucuresti,2000