Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice

Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice

Urmatoarele īntrebari au un singur raspuns corect:

Cel mai important semn din sindromul Dejerine si Roussy este:

a. Cecitate monoculara tranzitorie

b. Cvadranopsie superioara

c. Hemibalism contralateral

d. Hemianestezie controlat termoalgezica, tactila si proprioceptiva

e. Abulie

Un accident vascular cerebral ce intereseaza simpaticul descendent stānga va produce cel mai probabil:

a. Sindromul Claude Bernard-Horner de aceeasi parte

b. Nistagmus

c. Aqueusie

d. Vertij

e. Diplopie

Cea mai sigura metoda de explorare a sistemului vascular cerebral este:

a. Oculopletismografia

b. Examen Doppler

c. Angiografia

d. Ecotomografie

e. Oftalmodinamometrie

AVC ischemice apar cel mai frecvent:

a. Seara

b. Īn cursul zilei

c. Dupa efort prelungit

d. Dupa mese copioase cu alcool

e. Dimineata

Sediul cel mai frecvent al procesului aterosclerotic ce sta la originea AVC īn sistemul cerebral este:

a. Sistemul carotidian

b. Originea arterei carotide interne

c. Originea arterei carotide primitive

d. Artera cerebrala medie

e. Artera cerebrala anterioara

Cauza cea mai frecventa a accidentelor vasculare cerebrale ischemice este:

a. Tromboza

b. Stenoza

c. Embolia

d. Ateromatoza

e. Infectiile bacteriene si sifilisul

Urmatoarele īntrebari au īntre 2 si 4 raspunsuri corecte:

Displazia fibromusculara a vaselor cervicale:

a. Apare īn special la batrāni

b. Produce adesea obstructii complete ale arterelor

c. Este adesea asimptomatica

d. La pacientii cu AIT frecvent chirurgia este mult mai eficace ca tratament conservator cu anticoagulante

e. Apare īn special la femeile tinere

La un pacient se constata angiografic un embol īn segmentul proximal al ramurii superioare a ACM. Care din urmatoarele se potrivesc cu aceasta constatare?

a. Infarct īntins cortex frontal

b. Infarct minim īn cortexul parietal

c. Afazie motorie

d. Tulburari senzitive asociate unui deficit motor

e. Jargonofazia

Cercul WilIis este format din urmatoarele artere cu exceptia:

a. Segmentul A₁ din artera cerebrala anterioara

b. Segmentul A₂ din artera cerebrala anterioara

c. Comunicantele posterioare

d. Artera vertebrala

e. Artera cerebrala medie

Un embol pe ramura inferioara a arterei cerebrale medii se poate manifesta prin:

a. Deficit motor controlateral

b. Cvadranopsie superioara controlaterala

c. Jargonofazie

d. Abulie

e. Afazie Wernicke cu deficit motor

Īn ocluzia completa a ACM din emisfera non-dominanta se pot observa:

a. Hemiplegie ipsilaterala

b. Hemiplegie controlaterala

c. Afazie globala

d. Apraxie

e. Anosognozie

Procesele patologice ce pot sta la baza unui AVC sunt:

a. Depozite amiloide pe vase

b. Embolia

c. Cresterea vāscozitatii sangvine

d. Tromboze venoase

e. Cresterea presiunii intracraniene

Angiografia cerebrala permite:

a. Evidentierea circulatiei colaterale

b. Evidentierea emboliilor cerebrale

c. Masurarea directa a fluxului sanguin

d. Evidentierea ulceratiilor

e. Evidentierea stenozelor severe ale vaselor cerebrale

Artera cerebrala anterioara iriga urmatoarele structuri cerebrale cu exceptia:

a. Amigdala

b. Nucleul rosu

c. Uncus

d. Partea inferioara a capului nucleului caudat

e. Capsula interna

Ocluzia arterei Percheron se manifesta prin:

a. Stare de euforie

b. Hemibalism controlateral

c. Somnolenta

d. Imposibilitatea ridicarii privirii

e. Abulie

16.Care din urmatoareie proprietati sunt caracteristice unui AIT ?

a. Durata

b. Asocicrca cu accesele de migrena

c. Localizarea

d. Focalitatca

c. Reversibilitatea

Īn cazul unui bolnav cu stenoze etajate la nivelul bifurcatiei si sifonului arterei carotide interne atitudinea terapeutica indicata este:

a. Anticoagulante īn stenoze foarte strānse ale sifonului

b. Aspirina sau diripidamol īn stenoze foarte strānse ale sifonului

c. Endarterectomia īn stenoze foarte strānse

d. Anticoagulante cānd diametrul ACI este sub 2 mm

e. Endartcrectomie cānd diametrul ACI este sub 2 mm si diametrul rezidual al sifonului este mai mare de 2 mm

Sindromul opercular consta din urmatoarele:

a. Afazie motorie

b. Apare īn cazul ocluziei unei ramuri a ACM

c. Respecta fata (nu e atinsa)

d. Deficit al membrului superior

e. Alaturi de sindromul brahial fac parte din sindroamele partiale de obstructie a ACA

Cele mai frecvente cauze de hemoragii intracraniene nontraumatice sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Ruptura anevrism micotic

b. Tulburari de coagulare

c. HTA

d. Malformatii arterio-venoase

e. Ruptura anevrismelor saculare

Deficitele neurologice tardive īnregistrate dupa un accident vascular cerebral hemoragic recunosc drept cauze principale:

a. Recidiva hemoragica

b.Tulburari de coagulare asociate

c. Efectele secundare ale medicatiei

d. Hidrocefalia

e. Vasospasmul

Artera Percheron:

a. Se formeaza din segmentul mezencefalic al ACP

b. Este o ramura a ACA

c. Este o ramura a a. parameridiane talamo-subtalamice

d. Vascularizeaza nucleii subtalamici

e. Iriga talamusul anterior

Sindromul Balint se caracterizeaza prin:

a. Hemianestezie controlata superficial si profund

b. Imposibilitatea de a evita obstacole

c. Ataxie optica

d. Apraxie oculara

e. Hemiplegie controlaterala

Relevante pentru diagnosticul obstructiei arterelor carotide primitive la originea lor sunt:

a. Atrofie optica

b. Disparitia pulsului arterei femurale si radiale

c. Cataracta precoce

d. Cecitate tranzitorie bilaterala

e. Claudicatie maxilara

Cel mai frecvent afectate de ateromatoza sunt urmatoarele teritorii ale trunchiului bazilar:

a. Segmentul distal al trunchiului bazilar

b. Segmentul proximal al trunchiului bazilar

c. Segmentul proximal al arterelor vertebrale

d. Segmentul distal al arterelor vertebrale

e. Nici unul din cele de mai sus

Ocluzia arterei cerebeloase antero-inferioare produce urmatoarele simptome cu exceptia:

a. Paralizie faciala

b. Ataxie

c. Sindromul Claude Bernard Horner

d. Surditate

e. Paralizie si atrofie de hemilimba