|
MAGDA MARINCOVICI
Imi spune ca totul e posibil si inca foarte usor. "Un tub catodic,
emitator de raze, bine ascuns, sa zicem in spatele unui tablou, montat la
o veioza, in spatele caloriferului sau cel mai bine in perete si acoperit
cu un strat subtire de tencuiala este suficient pentru iradiere. El putea
foarte bine sa fie plasat in locuinta celui vizat de Securitate."
Razele produc degradarea celulelor. Cu cat durata expunerii si dozele de
iradiere sunt mai mari, cu atat efectul este mai devastator.
Incomozi
"S-a presupus si s-a vorbit mult ca Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi fost
iradiat de catre Securitatea fostei Uniuni Sovietice. Si ca in urma
iradierii i s-a declansat un cancer care a evoluat galopant. In legatura
cu aceasta practica folosita de rusi pentru a se debarasa de persoanele
incomode exista putine consemnari, dar multe presupuneri, spune
profesorul doctor Paul Ioan Stoicescu.
Totusi, domnia sa este convins ca "daca sistemul suprimarii prin iradiere
a fost folosit la acest nivel, cu atat mai mult Securitatea din Romania,
in anii sai de glorie, l-a aplicat cu acelasi scop". Sa nu uitam ca
pentru regimul comunist jurnalistii romani de la postul Europa Libera se
incadrau cu prisosinta in categoria persoanelor incomode.
Dovezile specialistilor
Specialistii spun ca iradierea poate fi cauza aparitiei cancerului, in
special a celui de piele si a sangelui. In acest sens, sunt o multitudine
de dovezi. Exista la ora actuala o literatura de specialitate foarte
bogata pr 20320p1522u ivind experimentele de acest gen efectuate pe animale de
laborator. Ca iradierea poate afecta viata omului sanatos o dovedesc
"masurile exagerate " luate pentru protejarea specialistilor din
serviciile de radiologie.
Doctorul Dorina Rosca, medic primar radiolog in cadrul Serviciului
Radiologie al Institutului "Marius Nasta", ne introduce intr-un laborator
de investigatii radiologice. Aflam ca "peretii noilor laboratoare sunt
acoperiti cu barita, substanta de protectie. Barita inlocuies te vechea
folie de plumb uzitata in acelasi scop pana nu demult". In timpul
investigatiilor radiologul poarta un sort de plumb. Din prima zi de la
angajare si pana la pensie , medicii care lucreaza in serviciile de
radiologie au prins de buzunarul halatului un dozimetru. Este un aparat
care inregistreaza nivelul radiatiilor din corp. O persoana neexpusa
profesional are nivelul dozelor de iradiere de 1 mSv (milisilvert)
intr-un an, iar personalul expus prezinta nivelul dozelor admise de 15
mSv pe an.
Marturia unui radiolog
Doctorul Svetlana Bugarin Vasile este medic specialist radiolog la
Serviciul Radiologie al Institutului "Marius Nasta". Marturisirea acestui
specialist este cutremuratoare. "Desi m-am protejat si am lucrat cu
aparatura moderna, am cancer de san. Poate fi o coincidenta, dar eu am
convingerea ca radiatiile reprezinta un factor favorizant, o noxa
suplimentara pentru organism."
De altfel, la inceputurile radiologiei, s-a acreditat ideea ca iradierea
reprezinta un factor de declansare a unor forme de cancer. Coincidenta
sau nu, dar chiar radiologii recunosc cu oarecare tristete ca multi
dintre colegii lor au murit in urma unor cancere sau au fost supusi unor
amputari de maini pentru a scapa de intinderea cancerului de piele. Cei
mai multi au murit de cancer de piele sau leucemie. "Razele de cobalt,
radiu, cesiu pot reprezenta sursa de iradiere. Razele se concentreaza in
special pe linia hematiilor, provocand modificari ale elementelor
sangvine: diminuarea trombocitelor, leucocitelor etc. Aceasta genereaza
scaderea capacitatii de aparare a organismului si aparitia unor anemii
severe, a unor infectii majore, care grabesc decesul", ne explica dr.
Svetlana Bugarin.
La ora actuala, se folosesc trei tipuri de tehnologii, care au la baza
trei tipuri de raze: raze Gama, raze X si manunchiuri de electroni.
Tehnologia prin iradiere cu raze Gama foloseste substant e radioactive -
Cobalt 60 sau Cesiu 137. Razele gama au o mare putere de penetratie. Ele
sunt folosite de peste 30 de ani pentru sterilizarea instrumentelor
medicale si la tratamentul cancerului.
Detinuti victime
Potrivit publicatiei "Der Spiegel", Fuchs, care a fost intemnit at si
anchetat de STASI in perioada 1970-1980, este al treilea fost disident
care moare din cauza cancerului, dupa profesorul universitar Rudolf
Bahro, mort in 1997, si muzicianul Gerulf Pannach, decedat in 1998. Toti
trei, subliniaza "Der Spiegel", au stat multi ani in temnitele comuniste.
Saptamanalul avansa ipoteza ca fostii disidenti au fost iradiati in timp
ce acestora li se faceau fotografii pentru arhiva STASI.
Leucemie provocata
"Fosti disidenti din Republica Democrata Germana au fost expusi deliberat
la radiatii in perioada detentiei in timpul regimului comunist, pentru ca
acestia sa se imbolnaveasca de cancer", afirma in 1999 saptamanalul "Der
Spiegel". Saptamanalul publica aceste informat ii la o saptamana de la
moartea scriitorului Jurgen Fuchs, fost disident, decedat la 48 de ani
din cauza unei leucemii.
Ancheta ordonata de Berlin
In urma mortii scriitorului Jurgen Fuchs, Parchetul din Berlin a cerut sa
se deschida imediat o ancheta pentru stabilirea cauzelor exacte ale
decesului acestuia. Aceasta investigatie trebuia sa stabileasca daca
fostul aparat represiv din Republica Democrata Germania a folosit in mod
sistematic iradierea ca o medoda de inlaturare a persoanelor incomode
regimului.
Ucigasul "Radu"
Despre practica Securitatii de a elimina adversarii regimului de la
Bucuresti prin iradiere a vorbit, pentru prima data, Ion Mihai Pacepa in
cartea sa "Orizonturi Rosii". Generalul defector i-a dat amanunte
suplimentare, despre acest subiect lui Nestor Rates, pe care l-a intalnit
in 1988. Intr-un interviu consemnat de Rodica Palade, in revista "22",
Rates isi aminteste: "Instalatia de iradiere a fost experimentata, mai
intai, pe niste detinuti, in celulele de la inchisoare. Aparatul purta
numele "Radu". Fostul general mi-a spus ca, inainte de a pleca el,
Bucurestiul facuse niste demersuri la Moscova pentru a obtine aparatura
portabila de iradiere si presupunea, desi nu stia cu certitudine, ca
marfa ar fi fost livrata. In cartea mentionata, Ceausescu este citat a fi
spus in diferite ocazii: "Da-i Radu!" unuia sau altuia dintre
indezirabili. Dupa '89 s-a spus ca nu s-au gasit astfel de aparate in
dotarea Securitatii. Vor fi disparut, poate, ca filele din dosare. Eu
insumi am fost dotat cu un Geiger, un mic aparat de marimea unui pix, pe care
trebuia sa-l port in buzunarul de la piept, urmand sa ma avertizeze daca
eram iradiat. De altfel, si Plesita dezvaluie, in cartea de convorbiri
aparuta in 2001, existenta la CIE a unei "unitati de lichidari", care se
ocupa de lichidarea "celor care tradau"." In cartea "Operatiunile
"Melita" si "Eterul", Mihai Pelin considera ca aparatul "Radu" e o
inventie a lui Pacepa pentru ca altfel ar fi existat macar o dovada a
existentei lui.
Ristea Priboi a fost acuzat de intimidarea ziaristilor
SILVIU SERGIU
Deputatul PSD Ristea Priboi a fost acuzat ca, in calitate de ofiter al
Directiei de Informatii Externe (DIE), a fost direct implicat in
intimidarea unor angajati ai postului de radio Europa Libera.
Scandalul iscat in jurul numelui lui Ristea Priboi a izbucnit la foarte
scurt timp dupa numirea sa in functia de presedinte al Comisiei
parlamentare pentru Controlul SIE, la 7 februarie 2001. Dupa doar trei
zile, presa a dezvaluit ca inainte de 1989 Priboi a fost director adjunct
al DIE si a avut drept misiune "sa-i intimideze pe angajatii si
colaboratorii postului de radio Europa Libera".
ACUZATII. In plus, senatorul PNL Radu F.
Alexandru il acuza public pe Ristea Priboi ca a pus la cale mai multe
atacuri impotriva Diasporei, ca de pilda: scrisoarea capcana trimisa lui
Serban Orascu; injunghierea lui Emil Georgescu, directorul postului
Europa Libera; batai de strada administrate Monicai Lovinescu si lui Paul
Goma si chiar atentatul impotriva Europei Libere, soldat cu victime si
infaptuit cu ajutorul celebrului terorist Carlos Sacalul. Radu F.
Alexandru a precizat, la acea vreme, ca Vasile Buha, colonel si fost sef
al serviciului din Securitate care se ocupa de Europa Libera, si
generalul Plesita nu sunt nici ei straini de aceste evenimente.
NEGARE. Deputatul PSD a recunoscut ca, pana
in 1994, a fost ofiter activ al SIE. El a dezmintit insa ca ar fi
colaborat cu fosta Securitate sau ca ar fi avut vreo legatura cu
"operatiunile represive" impotriva unor lucratori ai postului de radio
Europa Libera.
DEMISIE. Dupa izbucnirea scandalului, CNSAS a
solicitat SIE sa precizeze daca Priboi a fost colaborator al fostei
Securitati. Liberalii au cerut conducerii PSD sa il retraga pe Priboi de
la presedintia Comisiei. Acelasi Radu F. Alexandru a solicitat
procurorului general sa cerceteze daca Priboi a mintit cand a depus jura
mantul la numirea in Comisia parlamentara de control SIE si sa
stabileasca daca se face vinovat de fals in declaratii. La scurt timp,
conducerea CNSAS a ajuns la concluzia ca Priboi nu a desfasurat activitati
de politie politica.
La inceputul lui aprilie, ministrul Apararii, Ioan Mircea Pascu, declara
ca prezenta lui Ristea Priboi in fruntea comisiei ar putea influenta
negativ relatiile Romaniei cu NATO, lucru confirmat si de presedintele
Ion Iliescu.
In acest context, la 19 aprilie, Priboi renunta din proprie initiativa la
aceasta functie, precizand ca face acest gest fiind constient cat de
importanta este perioada urmatoare pentru primirea Romaniei in NATO.
Radioul este universitate din beton.
Ziduri inalte si groase din beton. Poarta cu grilaj aluneca pe sina, iar
in spate se zareste cladirea alba, cu doua etaje, de unde rasunau odata
vocile a sute de radiofonisti patimasi.
Eugenia Mihalcea - Munchen
Lavinia Tudoran - Munchen
Zilele
trecute, fostul sediu al Europei Libere era incremenit in tacere. Doar
zapada scartaia sub pasii catorva student i care se grabeau spre casa.
Obloanele erau trase, nici o lumina nu era aprinsa in spatele geamurilor,
pe culoare nu se auzea nici un pas, iar scrumierele nu mai erau ticsite
ca pe vremuri cu mucuri de tigara. De 9 ani nu se mai simte agitatia din
redactiile radioului, inlocuite cu salile marunte de curs ale Universitat
ii din Munchen. Daca n-ai sti ce a fost acolo, nu ai cum sa afli. Pe
zidul cladirii nu exista nici o placa pe care sa fie scris: "Aici a avut
birourile Radio Europa Libera".
Securitatea de dupa atentat
Un singur lucru a ramas litera de lege si acum. Ca sa patrunzi in cladire
iti trebuie ceva timp, esti verificat si luat la intrebari imediat ce
treci de usa de la intrare. Dupa atentatul din 1987, care a lovit aripa
dreapta, lovitura executata de temutul Carlos Sacalul, conducerea
postului a inasprit regulile de acces. Nu se putea intra decat pe baza
unui card special, toata lumea era verificata la sange. Usa fortificata
de la intrare a fost pastrata, nu se mai intra cu ajutorul cardului, dar
esti intampinat de un gardian nu prea prietenos. Desi nu stie ce a
reprezentat pentru noi Europa Libera, "fiorosul" ii cunoaste pe fostii
jurnalisti stabiliti in Munchen.
Revederea
Joia trecuta, Serban Orescu si Sorin Cunea s-au intors dupa mult timp la
serviciu. L-au salutat prieteneste pe gardian si fara sa se gandeasca de
doua ori au pornit-o inspre birouri. Primul etaj din aripa stanga, usa
lui Noel Bernard nu da semne sa se deschida, chiar daca Orescu apasa mai
cu forta pe clanta. Nici in urmatorul birou nu e nimeni. Abia din ultima
incapere de pe partea stanga a culoarului apare un profesoras. Amabil,
deschide toate usile, birouri goale, nici urma de microfoane, mese de
sunet si montaj sau vreun reporter agitat. "Mai tii minte cum eram?",
Orescu rascoleste amintiri privindu-l pe Cunea. Cu pasi repezi ne
indreptam spre o sala de curs asemanatoare incaperii unde odata Sectia
romana a radioului isi tinea sedintele de sumar.
Amintiri cu tovarasu'
Sorin Cunea scoate de la piept cateva poze vechi, amintirile incep sa
curga. "Europa Libera a fost marea sansa a vietii mele. Ce misiune mi-a
dat Noel? Sa-l insotesc pe tovarasu' si pe consoarta sa in deplasarile in
strainatate. Am fost in 12 tari cu perechea", spune nostalgic Cunea. A
lucrat 25 de ani fara trei luni la Europa Libera, unul dintre cei mai
sugubeti radiofonisti. Serban Orescu zambeste alaturi burghez. A terminat
Filosofia, Dreptul, este doctorand in inginerie si lucreaza la Europa
Libera din 1981. Atunci cand a fost chemat de la Londra la Munchen de
Mihai Cismarescu, din cauza ca Noel Bernard intrase in spital. A inceput
sa scrie editoriale in locul directorului bolnav, iar drept rasplata
Securitatea i-a trimis in acelasi an cadou o carte cu bomba. "Atentatul
m-a scos din circuit pentru zece zile, iar presa din exil a pus acest
atac pe seama legionarilor." De atunci, Serban Orescu nu a mai condus
masina, si-a facut doua intrari la casa si a devenit foarte precaut.
Uitati de romani
Cunea si Orescu isi amintesc ca cel mai "minunat" moment trait la radio a
fost Revolutia din decembrie 1989. Ceea ce a urmat insa i-a dezamagit
profund. Romani in adancul sufletului, Cunea - cetatean american, Orescu
- german, nu-si doresc sa se intoarca acasa. "Noi suntem aliatul uitat",
subliniaza Cunea. "Nu am fost jurnalisti, ci o opozitie puternica pentru
comunistii lui Ceausescu", completeaza Serban Orescu. Contributia lor a
fost de mult uitata. Nici macar o strada nu poarta numele vreunuia dintre
romanii de la Europa Libera.
Pentru Gelu Ionescu, Romania este o tara furata
Lavinia Tudoran
Gelu Ionescu a petrecut 12 ani la Europa Libera. A prins ultima perioada
a radioului la Munchen. In iunie 1995, sediul Europei Libere a fost mutat
la Praga, in Cehia. Crede ca rolul romanilor de la Europa Libera s-a
terminat dupa Revolutie. "Am venit la Munchen intimidat de prestigiul
institutiei", povesteste Gelu Ionescu in cartea sa de memorii "Copacul
din campie".
Roxana Roseti
Ionescu avea de conceput doua emisiuni, "Actualitatea culturala
romaneasca" si "Perspective europene", si de contribuit la "Actualitatea
romaneasca". De formatie scriitor, nu i-a fost usor sa se adapteze. Dar
pentru el, experienta la Europa Libera a fost "captivanta, acaparanta,
unica in istoria emigrat iei". Este cetatean german, a predat la
Heidelberg, iar acum e pensionar. Locuieste intr-un apartament modest din
Munchen. Are o fiica, Domnica, in varsta de 21 de ani. Culmea sortii, ea
studiaza la Universitatea din Munchen, aflata in fostul sediu al Europei
Libere.
Nu vrea sa se intoarca in Romania. "Nu vreau sa traiesc, sa mor sau sa
fiu ingropat in Romania. Pentru mine este inca o tara furata", ne spune
categoric, dar cu amaraciune Ionescu. Este nemultumit de cum au evoluat
lucrurile dupa Revolutie. "Spun toate astea din revolta, tristete si
indurerare", se motiveaza, gesticuland nervos. Are si de ce. Nu poate
sa-si recupereze un apartament ce i-a apartinut si care a fost cumparat
tocmai de un securist. Nici macar de pensia amarata de 2,5 milioane de
lei, care i se cuvine pentru 20 de ani cat a predat la Universitatea din
Bucuresti, nu poate beneficia. De jumatate de an, autoritatile romane se
"chinuiesc" sa-i puna la dosar un cod numeric personal.
Europa Libera continua sa emita
In 1950, autoritatile zonei de ocupatie americana din Germania au decis
crearea unui post de radio destinat informarii popoarelor din Europa
Centrala si de Est. Acesta avea sa devina combatant in razboiul declarat
"molimei rosii". Transmisia de emisiuni de radio in limbile popoarelor
ocupate de sovietici a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente in
acest razboi informational.
Romania murea, in anii comunismului, de dimineata pana seara. Reinvia
insa pe ascuns, la ceas de seara, cu urechea obosita bine lipita de
radio, ascultand Europa Libera.
Sute de redactori, de tehnicieni, de corespondenti. Directie americana.
Personal administrativ si tehnic american si german. Ziaristi si
redactori englezi, germani, americani si, mai ales, originari din toate
tarile spre care erau indreptate zilnic emisiunile ascultate clandestin
de milioane de oameni. Un enorm buget de functionare. Tinta urii
dictatorilor rosii care il calificau drept "cuib de tradatori si spioni".
Acesta era postul de radio Europa Libera.
Soldatii radiofonici au continuat sa marsaluiasca si dupa 1989. De data
aceasta, fascinati de rasturnarea regimului ceausist si de dezintegrarea
Uniunii Sovietice (1991).
Mircea Geoana a declarat la 7 ianuarie anul acesta ca Europa Libera ar
trebui sa emita in continuare pentru spatiul de rasarit al Europei si
chiar pentru Balcani, Romania fiind gata sa asigure sprijinul tehnic
necesar. O stire de ultima ora vine sa confirme ca Europa Libera va
emite, anul acesta, pentru Romania, o jumatate de ora pe zi. Va fi o
emisiune de stiri comentate, mai curand un simbol ca odinioara atat de
indragitul post de radio nu a renuntat la noi. La Washington inca nu se
gasesc bani pentru un program mai amplu, dar se fac eforturi ca la toamna
sa fie desemnat un buget pentru emisiuni dedicate Romaniei.
|
