Analize medicale - Imunologie - CA 125

CA-125 este cunoscut ca si Cancer Antigen 125. Acest antigen este un marker tumoral sau biomarker ale carui valori pot fi crescute in sangele unor persoane cu anumite tipuri de cancer.

CA 125 este o glicoproteina si este produsa de catre gena MUC 16. Este mai cunoscut sub numele de markerul tumoral al cancerului ovarian, dar aceasta asociere (a markerului cu cancerul ovarian) nu trebuie privita ca unica.

Niveluri crescute ale acestui marker in sange se mai pot intalni si in alte afectiuni maligne. De exemplu, acest marker poate fi intalnit (nivelurile lui sunt crescute ) si in cancerul pulmonar, de san, gastrointestinal, precum si cel cu origine in endometru sau t 444j915e ubele fallopiene.

De asemenea se pot intalni niveluri crescute ale acestui marker in diferite afectiuni benigne cum ar fi endometrioza, diferite afectiuni ale ovarelor si de asemenea sarcina. Alte afectiuni atat benigne cat si maligne ce provoaca inflamatii in zona abdominala pot duce la cresterea acestui marker in sange. Astfel acest marker nu este nici extrem de specific pentru cancer si nici extrem de sensibil caci nu toti pacientii cu cancer au un nivel crescut de CA-125 in sange.

De exemplu 79 % din totalul cancerelor ovariene prezinta pozitivitate a testului pentru markerul CA-125 in timp ce restul de 21 % nu au nici o expresie a acestui antigen prezenta in sange.

Aceste marker CA-125 este clinic aprobat pentru urmarirea raspunsului la tratament si pentru evaluarea prognosticului dupa tratament. El este cu precadere folositor pentru diagnosticarea cancerului ovarian recurent. Rolul potential in detectia timpurie a cancerului ovarian este controversat si de aceea nu este inca adoptat printre testele de screening de larga utilizare sau care se fac standard.

Problemele cheie in folosirea testului de determinare a antigenului CA-125 ca unealta de screening sunt tocmai lipsa lui de specificitate si incapacitatea lui de a detecta fazele primare ale cancerului, acelea in care se mai poate inca interveni, caci aceste faze sunt cele curabile. De exemplu, pentru o confirmare pozitiva a unui test de determinare a antigenului CA-125, teste care a iesit pozitiv (s-a gasit acest antigen in sangele unei femei, iar cantitatile erau crescute-ceea ce teoretic ar insemna prezenta cancerului ovarian la acea femeie), o interventie chirurgicala ar fi necesara pentru a confirma ca intr-adevar acea femeie are cancer ovarian, interventie care asociaza desigur riscul pe care orice interventie il are.

In plus chiar daca s-ar confirma ca intr-adevar acea persoana are cancer ovarian, s-ar constata ca faza in care se afla este cel mai probabil una foarte avansata, lucru care ar face ca terapia sa fie ceva mai putin eficienta.

Telul oricarui doctor este acela de a perfecta un test care sa poata diagnostica un neoplasm in fazele lui incipiente pentru a se putea interveni cu eficacitate maxima. CA-125 a fost initial detectat cu anticorpi monoclonali denumiti OC 125. Desi acest test de determinare a CA 125 nu se gaseste printre testele de screening larg aplicate, totusi valori crescute ale markerului CA 125 pot fi un indiciu ca acea persoana la care intalnim aceste valori crescute ar trebui sa primeasca tratament sau macar sa i se efectueze teste de screening suplimentare.

Valori normale
0-35 U/ml

Valori moderat crescute
35-50 U/ml

Valori crescute mult
Cele peste 50 U/ml

3. Endometriomul. Acestea sunt chisturi care se formeaza cand tesutul endometrial ( acel tip de tesut care se afla in interiorul uterului ) invadeaza ovarul. Este controlat de schimbarile hormonale lunare care determina chistul sa se umple cu sange. Sangele din interiorul sau este inchis la culoare, maro-roscat. Endometrioame multiple se gasesc in afectiunea numita "endometrioza". Desi asimptomatice deseori, endometrioamele pot fi dureroase, in special in timpul ciclului sau in timpul actului sexual,iar cea mai redutabila complicatie este ca determina sterilitate.

Care sunt simptomele chistului ovarian??

Cele mai multe chisturi overiaene sunt inofensive si nu sunt observate niciodata si dispar fara tratament. Cand un chist se manifesta cu simptome, dureri de burta sau pelviene, este de departe cel mai comun. Durerea poate fi cauzata de spargerea chistului, crestere rapida si intindere, sangerare in interiorului chistului sau torsionarea (rasucirea) chistului in jurul sursei de alimentare cu sange.

Totusi acestea pot cauza manifestari cum ar fi:

Dureri pelviene - o durere constanta sau intermitenta care poate radia in partea inferioara a spatelui sau in solduri

Durere pelviana putin inaintea inceperii ciclului sau chiar inainte sa se termine acesta

Ameteala, stari de voma sau tensiune in sani similare celor care se simt in timpul graviditatii

Senzatie de prea plin sau greutate in abdomen

Presiune in zona rectala sau vezica urinara - dificultati in golirea totala a vezicii urinare

Dureri acute sau continui in zona inferioara abdomenului, de obicei la mijlocul perioadei menstruale

Intarzierea ciclului

Sangerari vaginale subite

Unele chisturi functionale ovariene se pot rasuci sau rupe si sangera. Manifestarile includ:

Durere acuta brusca, deseori insotite de greata si voma ( semn posibil al unui chist torsionat )

Durere acuta imediat dupa un act sexual ( posibil semn al unui chist spart )

Daca simtiti durere acuta cu caracter de colica ( vine si trece ) in partea de jos a abdomenului, insotita de febra si voma trebuie sa mergeti la doctor. Aceste semne si simptome sau semnele si simptomele de soc cum ar fi pielea acoperita de o transpiratie rece, ameteala si slabiciunea - indica o urgenta si trebuie sa va prezentati imediat la un medic.

Cum se trateaza in mod obisnuit un chist ovarian?

Ultima actualizare:

Supraveghere. Daca nu sunt simptome si ecografia arata un chist mic, umplut cu lichid, doctorul poate programa un alt examen clinic si o ecografie in urmatorele sase saptamani. Conceptul aflat in spatele supravegherii este sa nu tratezi in mod activ chistul decat daca nu dispare odata cu schimbarile hormonale. Un ovar chistic neschimbat sau in crestere necesita investigatii.
Cele mai multe chisturi ovariene dispar fara tratament in intervalul a unul pana la trei cicluri menstruale. Daca aveti un chist functional, care persista doua-trei cicluri menstruale sau care are simptome, doctorul va recomanda probabil pilule contraceptive, care opresc procesul de ovulatie.

Pilule contraceptive. Daca aveti un chist functional care este de dimensiune mai mare si produce anumite simptome, se prescriu pilule contraceptive. Acestea ar trebui sa previna dezvoltarea a noi chisturi functionale si regresia celui deja existent.
Chirurgia. Chistul poate fi inlaturat chirurgical daca este mare, solid sau plin cu resturi, crescand in mod constant, de forma neregulata sau produce dureri sau alte simptome. Daca acesta nu este canceros, poate fi inlaturat chirurgical fara a inlatura si ovarul. Operatia se numeste chistectomie. In unele cazuri doctorul poate dori sa inlature si ovarul afectat, lasand pe celalat intact cu scopul de a pastra posibilitatea de a avea ciclu hormonal normal. Tumora poate fi inlaturata fie prin laparoscopie, fie printr-o operatie deschisa ( folosind o incizie pe linia slipului ) in cazul in care sunt dureri mari sau suspiciuni. Laparoscopia se face cu un instrument subtire numit laparoscop care este ca un telescop subtire.

Acesta este introdus in abdomen printr-o incizie mica chiar deasupra sau dedesubtul buricului. Cu laparoscopul, doctorul poate vedea organele interne. Odata chistul inlaturat, acesta este trimis la un anatomopatolog care examineaza tesutul la microscop pentru diagnosticul final pentru chist.

In concluzie, tratamentul ideal al chisturilor ovariene depinde de varsta femeii, marimea (si modificarile in marime) chistului si aspectul chistului la ecografie.
Tratamentul poate consta in simpla observatie, or poate implica analize de sange cum ar fi CA 125 pentru a ajuta la determinarea potentialului cancerigen (tinand cont de limitarile testarii cu CA 125 descrise mai sus).

Cum se diagnosticheaza chisturile ovariene?

Examenul clinic. Un chist ovarian poate fi descoperit de doctor in timpul unui examen pelvian, in timp ce palpeaza ovarele. Daca se suspecteaza existenta unui chist urmatorul pas este o ecografie.

Ecografia. Cele mai multe chisturi sunt diagnosticate prin ecografie, care este cea mai buna tehnica imagistica pentru detectarea chisturilor ovariene. In aceasta procedura nedureroasa, se creaza o imagine a uterului si ovarelor pe un ecran video. Acesta imagine poate apoi fi fotografiata si analizata de doctor pentru a confirma prezenta unui chist si a ajuta la identificarea locatiei sale si a determina daca este solid, umplut cu lichid sau o combinatie a acestora. Ecografia se poate face in doua moduri, fie pe abdomen, fie prin vagin. Ecografia dureaza de obicei in jur de 30 de minute.

Daca o femeie are in jur de 40 de ani sau mai tanara si are ciclu regulat, cea mai mare parte a masei ovariene este reprezentata de "chisturi ovariene functionale" ceea ce nu este chiar anormal. Acestea sunt legate de mecanismul ovulatiei.

Ele de obicei dispar de la sine in timpul unui viitor ciclu menstrual. Totusi, in special la femeile intre 20 pana la 30 de ani aceste chisturi sunt urmarite timp de cateva cicluri menstruale pentru a verifica disparitia. Deoarece contraceptivele orale ajuta in parte prin prevenirea ovulatiei, doctorii nu se asteapta ca femeile care iau contraceptive orale sa prezinte "chisturi ovariene functionale" obisnuite. Astfel, femeile care dezvolta chisturi ovariene in timp ce iau contraceptive orale pot fi sfatuite pe langa simpla observatie sa supravegheze mai atent, prin ecografie, si mai putin obisnuit, prin explorarea chirurgicala a ovarului. Altii factori sunt de ajutor in evaluarea chisturilor ovariene (  pe langa varsta femeii, sau daca acesta ia contraceptive orale ).

Un chist care arata ca un simplu sac de lichid la ecografie este mai probabil sa fie benign decat un chist cu tesut solid in interior. Astfel aspectul la ecografie joaca deasemenea un rol in determinarea gradului de suspiciune privind o crestere ovariana. Cancerul ovarian este rar la femeile mai tinere de 40 de ani. Dupa 40 de ani, un chist ovarian are sanse mai mari de a deveni canceros decat inainte de 40, cu toate ca cele mai multe chisturi ovariene sunt benigne chiar dupa 40 de ani.

Sunt si alte analize pe care le pot face?
Pentru a identifica tipul de chist doctorul poate aplica urmatoarele proceduri:

Testul de sarcina. Un test de sarcina pozitiv poate sugera ca chistul este un chist de corp luteal, care se poate dezvolta cand foliculii care elibereaza oul se umplu cu lichid.

Laparoscopia. Folosind un laparoscop - un instrument subtire si usor introdus in abdomen printr-o incizie mica, doctorul poate vedea ovarele si poate inlatura chistul ovarian.

Analiza CA 125. Nivelurile in sange ale proteinei numita CA 125 sunt deseori mai mari la femeile cu cancer ovarian. Daca se dezvolta un chist ovarian care este partial solid si sunteti foarte predispusa la cancer ovarian, doctorul poate testa nivelul de CA 125 in sange pentru a determina daca chistul poate fi canceros. Niveluri crescute de CA125 pot deasemenea indica afectiuni necanceroase cum ar fi endometrioza, fibrom uterin si boala inflamatorie pelvina . Nivelul normal de CA 125 este mai mic de 35. Totusi acest test nu este intotdeauna un mod precis de a determina daca o femeie are cancer ovarian. De exemplu, unele femei care au cancer ovarian au un nivel normal de CA 125. De asemenea acest nivel poate fi uneori mare la femei care nu au cancer, in mod particular daca sunt in anii in care pot avea copii. Din aceste motive, testul de sange CA 125 este recomandat in general numai femeilor care au risc de a avea cancer ovarian.