Ancheta epidemiologica
1. Ancheta ascendenta - de filiatiune: se declanseaza în toate cazurile de îmbolnavire la copii, adolescenti si tineri, precum si în cazurile de tuberculoza la adulti la care îmbolnavirea ar putea fi conditionata de profesie (exemplu, personal zooveterinar). Acest tip de ancheta se efectueaza si la copiii cu reactie tuberculinica pozitiva pentru stabilirea filiatiei infectiei. Scopul acestei anchete este depistarea sursei de îmbolnavire (infectie).
2. Ancheta descendenta: este obligatorie în cazul îmbolnavirilor la adulti, la aceste cazuri interesându-ne sa depistam persoanele infectate sau îmbolnavite de cazul index.
3. Ancheta mixta: foloseste ambele procedee si se începe, dupa cum este cazul, cu un tip sau altul de ancheta.
stabilirea unor date calendaristice care privesc momentul debutului bolii (infectiei), momentul în care se presupune ca bolnavul devenit contagios, etc;
întocmirea unor liste cu persoanele cu care pacientul a venit în contact (arealul anchetei);
controlul starii de sanatate al tuturor persoanelor cuprinse pe aceasta lista (MRF, IDR, examen bacteriologic, etc);
înscrierea rezultatelor pe lista contactilor si evaluarea rezultatelor;
aprecierea necesitatii de a extinde ancheta sau de a o orienta în alta directie.
EFECTUARE sI RAPORTARE
Ancheta epidemiologica se declanseaza în 72 de ore de la depistarea cazului index. Primii pasi în efectuarea unei anchete revine medicilor de familie, de întreprindere si medicilor scolari, deoarece acestia cunosc cel mai bine bolnavul si pot stabili corect arealul anchetei. Sarcinile acestor medici sunt:
stabilirea arealului anchetei;
testarea tuberculinica a persoanelor cu vârsta între 0 si 24 ani;
mobilizarea contactilor la control la cabinetele de pneumoftiziologie.
Cabinetele de pneumoftiziologie au urmatoarele atributii:
sa asigure investigatiile tehnice radiologice, bacteriologice, etc.
sa mentina legatura dintre diversele cabinete medicale care participa la efectuarea anchetei;
sa îndrume toti factorii participanti la ancheta si sa asigure desfasurarea ei;
sa intervina împreuna cu laboratorul de epidemiologie atunci când ancheta este mai dificila (îmbolnaviri multiple, cazuri grave, decese, bolnavi care au circulat pe teritorii variate, etc.)
EVALUAREA CALITĂŢII ANCHETEI
pentru anchetele ascendente, procentul surselor descoperite este cel mai utilizat indicator de calitate; acestea se vor aprecia în functie de vârsta cazului index; când este vorba de copii 0-4 ani ancheta ar trebui sa gaseasca sursa aproape în 100% din cazuri; pentru copii 0-9 ani o proportie de 80-85% de surse identificare arata o calitate buna a anchetelor;
pentru anchetele descendente se poate analiza marimea arealului, promptitudinea declansarii anchetei, numarul de contacti controlati, etc.
DEFICIENŢE CONSTATATE
neefectuarea anchetelor si la bolnavii care se reîmbolnavesc;
nu se repeta ancheta la 6-12 luni la bolnavii cronici;
imitarea anchetei numai la contactii familiali
ROLUL ANCHETEI EPIDEMIOLOGICE
Ancheta epidemiologica duce la delimitarea focarului de tuberculoza, cu scopul de a întrerupe lantul infectiei, actionând asupra tuturor inelelor principale (sursa, cai de transmitere, organism receptor).
Focarul de tuberculoza cuprinde:
bolnavul de tuberculoza;
membrii de familie ai acestuia;
persoanele cu care acesta are spatiu locativ comun (vecini, colegi de dormitor, camin, etc.);
contactii de la locul unde îsi desfasoara bolnavul activitatea.
MĂSURI ÎN FOCARUL DE TUBERCULOZĂ
izolarea si tratarea bolnavului;
dezinfectia în focar;
controlul contactilor (initial si apoi la 6 luni);
chimioprofilactizarea copiilor cu vârsta pana la 7 ani;
educatia sanitara a bolnavului si a contractiilor acestuia
|
