Angina

Angina

15 strategii de durata pentru protejarea inimii

Nu putine persoane au confundat angina cu infarctul miocardic. Angina nu este chiar la fel de grava, dar pe-aproape. Gânditi-va la ea ca la un avertis­ment al inimii.

Angina (denumirea completa este angina pectoris sau angor pectoris) apare când inima primeste o cantitate insuficienta de sânge sau de oxigen,

An g ni

ce se poate manifesta ca o greata sau o ameteala temporara ori ca o ar-- sau o durere în piept. Angina nu constituie o boala în sine. Ea este un ntom al unor probleme de baza, de obicei al bolii arteriale coronariene. Când angina are un caracter cronic, va confruntati cu un risc mult mai are de a suferi un eveniment cardiac subit, cum ar fi un infarct", spune David Capuzzi, specialist în prevenirea bolilor cardiovasculare. "Din nefe­ricire majoritatea persoanelor care sufera evenimente cardiace acute nu au trecut anterior printr-o angina care sa le avertizeze."

Orice factor care creste cererea de oxigen a inimii, cum ar fi exercitiul fizic sau stresul emotional, poate declansa crizele de angina. în mod normal, acestea dureaza mai putin de 5 minute si este putin probabil sa provoace o leziune permanenta inimii. Totusi, problemele care stau la baza crizei angi-noase sunt acel 20320j915u ea care ameninta viata.

Senzatia neplacuta provocata de angina poate fi calmata cu nitrogliceri­na, cu beta-blocante si cu alte medicamente care dilata arterele sau reduc ce­rerea de oxigen a inimii, în plus, este esential sa recurgeti la unele modifi­cari ale stilului de viata pentru a micsora probabilitatea aparitiei crizelor si a preveni înrautatirea situatiei.

Stapâniti nivelul colesterolului, împreuna cu alte substante grase din sân­ge, colesterolul se acumuleaza lent în peretii arterelor si împiedica curgerea sângelui spre inima. Daca treceti prin episoade de angina înseamna ca acu­mularile de grasimi au atins niveluri periculoase, spune cardiologul Howard Weitz.

Mentineti-va colesterolul total la un nivel care sa nu depaseasca 5,2 mi-limoli pe litrul de sânge (5,2 mmol/1), valoare care reprezinta limita supe­rioara neprimejdioasa. O colesterolemie (colestrol în sânge) este socotita buna daca nivelul colesterolului total este de aproximativ 5,2 mmol/1, iar ni­velul lipoproteinelor de mare densitate (high density lipoprotein - HDL - sau colestrolul "bun") de l mmol/1 sau mai mare. în afara administrarii me-dicatiei prescrise, reducerea cantitatii de grasimi saturate din dieta este una dintre cele mai eficiente modalitati de a tine în frâu colesterolul.

Grasimile saturate se gasesc în principal în carnurile rosii, în budincile co­pioase, în unt si în brânzeturile tari, cum ar fi cedarul, si în alimentele praji-e. Daca aveti un colesterol crescut (hipercolesterolemie), limitati consumul e carne rosie la de 2 ori pe saptamâna si evitati gustarile gata preparate con-,mand unt sau alte grasimi, spune specialista în nutritie Kristine Napier.

ancati carnuri sanatoase. Daca sunteti amator de carne, mâncati car-^{ne rosie sla}ba, spune medicul de familie Stephen Amiel. si ar fi mai bine

ap g i na

Majoritatea persoanelor cu angina sufera de o forma numita angina cronica stabila. Aceasta nseamna ca ea apare n modalitati previzibile, atunci c nd persoanele respective sunt active n timpul exercitiului fizic, de exemplu, sau n momentele de stres emotional , cu durerea manifest ndu-se pe o durata de 5 minute sau mai putin. Cele mai multe angine de tip cronic sta­bil pot fi usor stap nite cu medicatie si modificari ale stilului de viata

Pe de alta parte, angina instabila constituie o problema mult mai serioa­sa. Durerea poate aparea din senin, chiar c nd va odihniti, si poate dura 20 de minute sau mai mult.

Daca apare vreo modificare n modalitatea de manifestare a anginei daca simptome ca durerea si respiratia scurta devin mai intense sau mai per­sistente, sunati la Salvare trebuie sa ajungeti fara nt rziere la un spital cu profil de urgenta", avertizeaza David Capuzzi, specialist n prevenirea boli­lor cardiace.

nainte de a sosi ambulanta, luati imediat 300 mg de aspirina solubila. E bine sa aveti o rezerva de tablete de aspirina de 300 mg sau, daca nu, luati odata 4 tablete de aspirina de 75 mg. Aspirina subtiaza s ngele si poate aju­ta la dizolvarea cheagurilor de s nge care pot bloca circulatia spre inima Este important ca persoanele care prezinta dureri anginoase sau alte mani­festari ale unei boli coronariene sa aiba ntotdeauna la ndem na cantitatea de aspirina masticabila, destinata situatiilor de urgenta

sa încercati carnurile rosii cu continut mic în colesterol, ca vânatul, sau mâncati pui - piept fara piele, cel mai indicat. Pregatiti-1 mai curând la gratar sau, daca trebuie sa-1 prajiti, atunci folositi uleiuri cu continut mic în grasimi saturate si îndepartati excesul de grasime de pe carne, tamponând-o cu un servetel.

Hraniti-va cu peste. Pestele este cu adevarat benefic pentru sanatate: uleiurile de peste ca cele ce se gasesc în ton, macrou, sardine si somon - toate în stare proaspata - nu vor creste colesterolul, iar acizii grasi ome-ga-3 pe care îi contin aceste specii pot actiona ca un factor de protectie al inimii, încercati sa mâncati peste gras cel putin de 2 ori pe saptamâna, va sfatuieste dr. Amiel.

Alegeti produse lactate cu continut mic de grasime. Mentineti-va în dieta laptele degresat si semidegresat, iar în loc de unt folositi margarina,

Angi na

are are un continut mai mic de grasimi saturate, cum ar fi margarina fabri­cata din ulei de floarea soarelui si din ulei de masline, spune dr. Amiel. Une­le preparate pentru tartine si unele iaurturi contin extracte esterice de steroli din plante, care, în timp, ajuta realmente la diminuarea nivelurilor de coles­terol sangvin.

Cresteti cantitatea de fibre din dieta. Prezente în cereale, în leguminoa­se în fructe si în alte alimente obtinute din plante, fibrele ajuta prin aceea ca previn trecerea colesterolului prin peretele intestinal în fluxul sangvin. Alimentele bogate în fibre sunt satioase, ceea ce înseamna ca în mod firesc veti consuma cantitati mai mici din alte alimente cu continut ridicat de gra­simi, spune Napier.

Treceti pe dieta vegetariana. O dieta lipsita de carne nu este la îndemâ­na oricui, dar ea constituie un mod ideal prin care persoanele cu angina pot sa-si tina, partial, sub control boala arteriala coronariana - cauza anginei. Nu numai ca dieta vegetariana este saraca în grasimi - totusi, atentie la brânza! -, dar ea mai ofera si o multime de antioxidanti, compusi chimici care împiedica aderarea colesterolului la peretii arteriali. "Doar dieta este cea care poate coborî nivelul colesterolului cu vreo 20 de procente", spune dr. Weitz.

Dar si cei care nu tin dieta vegetariana pot sa manânce mai multe fructe si vegetale, spune dr. Amiel. Mâncând zilnic cel putin 5 portii (proaspete, preparate, conservate, uscate sau sub forma de suc - nu are importanta cum), puneti în practica una dintre cele mai bune modalitati de a evita boli­le de inima si, probabil, cancerul si diabetul.

Faceti cu regularitate exercitii fizice. Exercitiul fizic constituie un fac­tor important de prevenire a bolilor de inima. Dr. Weitz va sfatuieste sa fa­ceti zilnic 20-30 de minute de exercitii, timp de 6-7 zile pe saptamâna.

înainte de a începe un program de exercitii este important sa va sfatuiti cu medicul în caz ca ati avut deja de-a face cu angina. Vi se va sugera sa va formati treptat conditia fizica, începând cu plimbari scurte si, de exemplu, cu înotul, crescând efortul într-o perioada de câteva saptamâni sau chiar luni. "Ne facem griji pentru combatantul de duminica, cel care încearca sa-si faca toate exercitiile deodata", spune dr. Weitz.

^Faceti exercitii fizice catre sfârsitul zilei. "Nu alergati, nu ridicati greu-

^at^j si nici nu faceti exercitii în forta dimineata", va sfatuieste dr. Capuzzi.

miineata poate fi un interval de timp riscant pentru persoanele cu angina,

Angi na

din cauza hormonilor de tipul "lupta sau fugi", cum ar fi cortizolul si nora-drenalina, carora peste noapte le creste nivelul, dar coboara în timpul dimi­netii, spune el. Nivelurile acestor hormoni ramân ridicate pâna aproape de miezul noptii, iar pentru majoritatea pacientilor cu angina a face exercitii fi­zice intense dimineata nu este, probabil, cea mai buna idee.

De asemenea, fiti atent la zilele foarte reci, când starile de angina sunt mult mai usor de provocat. Curatarea zapezii cu lopata este totusi un exer­citiu fizic! Luati-o mai usor dimineata si urmati sfatul medicului.

Luati mese usoare. Mesele copioase constituie un obisnuit factor declan­sator al anginei, deoarece sângele dirijat spre intestin în timpul digestiei nu se mai afla la dispozitia inimii, explica dr. Weitz. Multi oameni pot evita ris­cul anginei luând pe zi 5 sau 6 mese usoare în loc de 2 sau 3 mese copioase.

Mentineti-va o greutate corporala sanatoasa. Supraponderalii, care tind sa creasca si mai mult în greutate pe masura ce trec anii, pun o încar­catura incredibila pe inima, în primul rând, inima trebuie sa lucreze mai din greu pentru a aproviziona cu sânge tot tesutul corporal excedentar, în plus, deoarece excesul de greutate este asociat cu nivelurile de colesterol crescu­te, circulatia sângelui se face si mai greu. Iar kilogramele în plus predispun la diabet care, la rândul lui, poate afecta arterele coronare.

Nu va expuneti la fum. Indiferent daca sunteti fumator sau doar sunteti expus la fumul "de mâna a doua", a venit momentul sa purificati si aerul din jur. Fumatul fie si al unei singure tigari diminueaza temporar aproviziona­rea inimii cu oxigen, de unde poate sa apara angina.

Luati aspirina. Daca stomacul o tolereaza, specialistii sunt în general de acord ca persoanele cu angina sa ia zilnic l tableta de aspirina cu concen­tratie mica (75 mg), ceea ce confera o buna protectie inimii si circulatiei san­gvine. Ea nu va pune capat durerii anginoase, dar reduce riscul aparitiei cheagurilor de sânge care pot duce la infarct. De fapt, l aspirina pe zi poa­te reduce cu 28 la suta riscul unei boli coronariene.

Pentru aport de vitamina E, mâncati nuci. Vitamina E este un nutrient antioxidant. Antioxidantii ajuta la prevenirea unui proces numit oxidare, în care moleculele de oxigen instabile aflate în sânge deterioreaza colesterolul, facând mult mai probabila aderarea lui la artere si astfel diminuând fluxul sangvin catre inima. Surse bune de vitamina E sunt nucile, uleiurile vegeta­le, vegetalele cu frunze verzi si unele cereale îmbunatatite cu vitamina E. To-

Anxietate

. evitati o supradozare a acesteia, sfatuieste dr. Amiel. Dovezi recente sta ca suplimentele de vitamina E sunt ineficiente în comparatie cu vita-ina E luata prin alimentatie si ca dozele mari pot face mai mult rau decât h'ne Vitamina E este folositoare mai ales fumatorilor si diabeticilor, persoa­ne în mod deosebit vulnerabile la procesul de oxidare, spune dr. Capuzzi.

Luati cantitati suplimentare de vitamina C. Ca si vitamina E, vitamina C este un antioxidant care ajuta la prevenirea acumularii colesterolului în artere. Vitamina C exista din belsug în multe fructe si vegetale, îndeosebi în citrice si tomate. Totusi, vitamina C se distruge usor prin prelucrare termi­ca sau prin depozitare îndelungata. Asa ca mâncati fructe si vegetale crude ori de câte ori este posibil: fierbeti-le în aburi sau în apa putina, la foc mic, sau gatiti-le la microunde un timp foarte scurt; coaceti si fierbeti cartofii în coaja lor; pastrati la frigider sucurile preparate, dar nu mai mult de 3 zile. Ca si în cazul vitaminei E, nu luati în exces vitamina C: suplimentele sunt rareori necesare. Dozele mari de vitamine E si C pot amplifica stresul oxi-dativ si pot face mai mult rau decât bine.

Reduceti stresul zilnic. Stresul emotional constituie o parte inevitabila a vietii cotidiene, dar când tensiunea si anxietatea cresc, cerintele de sânge si de oxigen ale organismului cresc si ele, ceea ce duce la angina. Exercitiul fizic constituie o modalitate excelenta de a diminua stresul. Unele persoane recurg la meditatie, altele practica yoga. Experimentati putin si descoperiti ce actioneaza cel mai bine în cazul dvs.