Antianginoasele
În clasa antianginoaselor sunt grupate acele medicamente care sunt capabile sa opreasca sau sa previna aparitia crizelor de angina pectora 848g61i la.
Prin angina pectora 848g61i la se intelege o durere toracica severa localizata de cele mai multe ori in regiunea precordiala, dar care iradiaza pe membrul superior stang, in spate, cervical. Aceasta durere este datorata reducerii fluxului sanguin prin coronare, arterele care asigura irigatia cu sangera miocardului. in anumite situatii critice, cum ar fi cresterea nevoilor de oxigen ale inimii (la efort sustinut, la stres etc.), aportul de oxigen prin coronare poate fi mai mic decat este necesar, moment in care se declanseaza asa-numita „angina de efort'. Aceste situatii se intalnesc la bolnavii care sufera de cardiopatie ischemica, o afectiune caracterizata prin prezenta unor placi de aterom pe coronare, care ingusteaza foarte mult lumenul arterial. Crizele de angina pectora 848g61i la au diferite grade de gravitate, forma cea mai severa fiind infarctul miocardic acut.
În criza anginoasa se administreaza de obicei medicamente care produc rapid dilatatia vaselor coronariene mari, pentru a creste afluxul de sange si implicit de oxigen in zona ischemiata. Un exemplu este nitroglicerina, care este un nitrat organic si care se poate administra in criza anginoasa pe cale sublinguala (comprimatele) sau inhalator (aerosolii presurizati spray).
Nitroglicerina a fost si a ramas cel mai eficace si mai rapid mijloc <le tratament al crizelor de angina pectora 848g61i la. Avantajul administrarii sublinguale, fie prin comprimate fie prin aerosoli, este dat de rapiditatea actiunii datorita absorbtiei rapide si practic complete in circulatia sistemica. in mod normal, durerea anginoasa cedeaza in maxim minute de la dizolvarea completa a comprimatului sublingual. Daca durerea nu a cedat dupa primul comprimat, se poate administra o noua doza, la aproximativ de minute interval fata de prima, in total dandu-se maxim doze. Daca nici in acest caz durerea nu cedeaza, sunt doua posibilitati. Una ar fi acea ca bolnavul a suferit un infarct miocardic acut, caz in care situatia este mult mai grava si nu poate fi remediata doar cu nitroglicerina sublingual. Cealalta varianta ar fi ca nu este vorba de o durere anginoasa, cardiaca, ci de o cu totul alta cauza: hernie hiatala, reumatism, nevralgii diverse etc. Asa cum s-a mentionat anterior, exista si spray cu nitroglicerina (nitromint) care se pulverizeaza sublingual, fiecare apasare pe flacon eliberand o cantitate fixa de aerosol si implicit de nitroglicerina. Spray-ul poate fi considerat mai sigur decat comprimatele, deoarece nitroglicerina este volatila si ii scade cu timpul concentratia din comprimat, de aceea flacoanele trebuie bine inchise si sa nu contina vata, pentru ca exista riscul adsorbtiei substantei active. in momentul administrarii sublinguale, bolnavul poate simti intepaturi sub limba precum si senzatie de tensiune si caldura in regiunea cefalica, datorita efectului vasodilatator al nitroglicerinei. Aparitia rapida a acestor simptome este o dovada a prezentei substantei active, in cantitatile necesare, in comprimatele respective.
Tratamentul de fond al anginei pectorale beneficiaza de o gama mai larga de preparate, care se administreaza in general pe cale orala, de catre pacient. Dintre acestea, cel mai des utilizati sunt nitratii organici care, administrati pe termen lung, scad frecventa de aparitie a crizelor anginoase. Ei au efect vasodilatator, imbunatatind irigatia miocardica si actionand favorabil atat in angina declansata de efort cat si in cea vasospastica, prin spasm coronarian. Dintre medicamentele din aceasta clasa utilizate in terapia cronica sunt de mentionat izosorbid dinitratul (maycor, isodinit, iso-Mack), izosorbid mononitratul (mono-Mack) sau pentaeritritil tetranitratul (pentalong, nitropector) Ele se administreaza sub forma de comprimate orale, avand efect relativ lung, intre si ore. Orarul de administrare trebuie sa fie asimetric (adica sa ramana aproximativ ore fara sa se ia nici o priza de medicament), pentru a nu aparea toleranta.
Alta clasa de medicamente, utile in terapia de fond a anginei pectorale, sunt beta-blocantele. Prin blocarea receptorilor pVcardiaci au efecte favorabile in conditii de efort, emotii sau diverse situatii stresante, deoarece impiedica inima de a reactiona la acesti stimuli prin tahicardie, deci prin cresterea consumului de oxigen.
În afara de aceasta, beta-blocantele sunt utilizate pe larg in tratamentul hipertensiunii arteriale, al tulburarilor de ritm cardiac sau al insuficientei cardiace. Administrarea pe termen lung de beta-blocante la bolnavii cu angina pectorala si cardiopatie ischemica face sa creasca toleranta acestora la efort si la emotii, deoarece reduc frecventa cardiaca. Sunt indicati dupa infarctul miocardic acut deoarece au efect cardioprotector. Totusi, acest fapt poate fi de nedorit la bolnavii care au dinainte o frecventa cardiaca redusa (bradicardie) sau un bloc atrioventricular, pe care beta-blocantele il agraveaza. De asemenea, prin blocarea neselectiva si a receptorilor beta-2-adrenergici din bronhii pot agrava bronhospasmul, de aceea nu se administreaza la bolnavii astmatici. Tot prin blocarea receptorilor beta-2-adrenergici vasculari pot agrava afectiunile vasculospastice periferice, cum ar fi sindromul Raynaud.
În cazul bolnavilor diabetici cresc riscul hipoglicemiei, deci trebuie administrate cir'grija, cu supravegherea glicemiei. in plus, tratamentul prelungit cu beta-blocante nu se intrerupe brusc, deoarece exista riscul agravarii starii bolnavilor anginosi, cu reaparitia unor crize anginoase mai frecvente si mai severe. Dintre medicamentele beta-blocante, sunt mai des folosite propranolols, atenololul, metoprololul etc.
Alte substante folosite tot in tratamentul de fond al anginei pectorale sunt blocantele canalelor de calciu care produc vasodilatatie coronariana si sistemica, deci cresc atat aportul de sange si oxigen la inima, dar ii scad si necesarul de consum. Mai des utilizate sunt nifedipina, amlodipina, lercanidipina, toate sub forma de preparate retard, precum si diltiazemul.
|
