Antitusivele si expectorantele
Tusea este un simptom suparator care, in general, trebuie combatuta prin medicamente, deoarece prin caracterul sau repetitiv si uneori spasmodic, poate obosi sau agrava starea generala a bolnavului. Tusea 747c21h daunatoare este cea neproductiva, adica neinsotita de secretii traheobronsice. in asemenea situatii se folosesc antitusivele, care reprezinta o medicatie simptomatica utila in cazul tusei intense sau la tusitorii cronici. Sunt situatii in care tusea este utila, favorizand indepartarea secretiilor de la nivelul arborelui traheobronsic. in aceste cazuri nu se administreaza antitusive ci substante expectorante, care favorizeaza expectoratia, respectiv cresterea secretiilor traheobronsice si fluidificarea acestora.
Antitusivele^ actioneaza prin deprimarea centrului tusei din bulb, impiedicand reflexul de tuse. Se folosesc in general derivati ai morfinei, care sa prezinte un risc mic de dependenta in utilizare cronica. Un exemplu este codeina (metilmorfina) care, pe langa efectul antitusiv, are si un efect analgezic de intensitate moderata, fiind utila atunci cand aceste actiuni sunt urmarite in tratamentul bolnavului. De actiunile codeinei beneficiaza bolnavii cu fracturi de coaste, pneumotorax, cancer pulmonar, infarct pulmonar, hemoptizii. Alte antitusive utilizate in practica sunt dextrometorfanul (tussin, humex etc.), care este conditionat sub forma de comprimate, sirop sau solutie orala, fiind posibil de administrat doar la copii peste de luni. Nici un derivat morfinic, asa cum este si dextrometorfanul, nu se utilizeaza la copiii mici, deoarece poate provoca o deprimare marcata a centrului respirator sau convulsii, in cazul administrarii in doze mari.
În categoria expectorantelor sunt cuprinse substante secre-tostimulante, care cresc cantitatea secretiilor traheobronsice si secretolitice, care fluidifica secretiile. Secretostimulantele au o eficacitate terapeutica modesta. Ele se administreaza asociate, in potiuni sau siropuri. Exista extracte vegetale de Primula, Saponaria, Senega, Ipeca precum si substante de sinteza (clorura si iodura de potasiu, clorura dc amoniu, iodura de sodiu).
Fludificantele secretiilor traheobronsice sau mucoliticele au efecte mai marcate decat secretostimulantele, fiind utilizate in afectiuni respiratorii insotite de hipersecretie traheo-bronsica, cum ar fi bronsitele acute si cronice, alte infectii bronhopulmonare, bronhopneumopatiile cronice obstructive (BPOC), mucoviscidoza. Dintre substantele mai des utilizate este de mentionat acetilcisteina (ACC), carbocisteina (humex, rhinathiol etc.), care se administreaza intern (comprimate, siropuri), injectabil intramuscular sau intravenos sau in aerosoli. Se mai foloseste erdosteina (erdomed), bromhexina, ambroxolul etc. Inhalarea vaporilor de apa incalzita la 50°C in care s-au dizolvat sau nu substante active (uleiuri volatile de brad, pin, eucalipt, menta etc.) sau administrarea de aerosoli dintr-o solutie salina izotona pot avea efecte favorabile de fluidificare a secretiilor bronsice, de umidificare a mucoasei si de usurare a miscarilor ciliare.
|
