Ars Medica

Ars Medica

1.CBP (sef de lucr.dr.Irina Strâmbu,medic primar pneumolog) :

a.schimbarea caracterului tusei

b.pe primul loc la barbati,pe al treilea loc la femei

c.metastazele osoase sunt cele mai dureroase

d.metastaze preferentiale în:creier,ficat,SR

2.Alergiile (Prof.dr.Ioan Bradu Iamandescu,medic primar alergolog) :

a.1 din 4 oameni de pe glob e alergic

b.daca un canceros n-ar sti ca are neo.,ar trai cu cel putin 6 luni mai mult

c.urticaria e alergica în 8 – 10 % din cazuri;în rest,apare în bb.ale med.int.si inf. (HBV,HCV,EBV)

d.> 50% din astmuri sunt alergice

e.tarile slab dezvoltate nu stiu ce e alergia

f. > 4-5 inf.amigdaliene pe an → amigdalectomie

g.la copiii cu rinita alergica,daca li se face amigdalectomie → în urmatoarele 4-6 S dezvolta astm bronhic alergic

h.prof.Seropian = întemeietorul scolii de Alergologie din România

i.0213178397 – Centrul de Sanatate,0213173245 int.5622 – Compartimentul de Alergologie (Sp.Colentina )

j.terapia de desensibilizare:s.c.,pic.,pe cale nazala

k.toate trat.antialergice moderne:1tb. / zi

l.astmul alergic în timpul iernii

v     alergia la acarieni – nu apare febra,simpt.~ racelii / copilul raceste de mai multe ori pe an / , acasa la bunici

m.vasculita alergica cutanata – r.de tip III (complexe imune)

n.eczeme alergice de contact – rr.de tip IV

o.rinita vasomotoare – stranuturi când pune mâna pe o bara rece

p.urticarie colinergica – bubite ce apar când se enerveaza

q.alergie la dafnii (purici-de-apa) ,hrana pestilor din acvarii

3.Angela Pop + Hypocrat

a.Bdul Gh.sincai,nr.9,bl.3 A,parter,intrarea prin spatele blocului

b

c.cel mai potrivit interval orar pt.somn = 22:00 – 2:00

d.28% din români nu rasp.la trat.medicamentos !

e.asternutul pt.pat + pijamalele – col.bradului,în nici un caz rosu

f.retinei îi plac galbenul si verdele

g.``Cine cauta adevarul nu trebuie sa numere parerile.``(Leibnitz)

h.sa nu mâncam 2 carbohidrati o data (de ex.:pâine + orez)

i.sa nu mâncam legume si fructe la aceeasi masa

j.sa nu mâncam salata de fructe,ideal fiind un singur fel de fruct pe zi

k.sa nu fim sclavii papilelor gustative

l.sa nu mâncam mai multe P animale decât vegetale la o masa

m.ar fi bine sa mâncam ~80% alimente alcaline

n.CAZEINA DIN LAPTE CREsTE CALCIURIA

o.susanul are de 4 ori mai mult calciu decât la 646y2423g ptele crud → presarare peste mâncaruri

p.masa osoasa a vegetarienilor e mai bine dezvoltata comparativ cu a celor omnivori

q.elefantul,vaca:calciul se fixeaza prin ingerarea de hrana vegetala

r.vârstnicii nu trebuie sa manânce legume,fructe negre:apar radicali liberi;în dieta trebuie sa apara rosul,galbenul si verdele

s.în intestin se gaseste 70 % din sist.imunitar

t.clisma cu infuzie de coada-calului

u.majoritatea vârstnicilor au constipatii rebele

v.pe 5 – III – 2006 face 60 de ani

x.5`-30`:creste prod.de endorfine postprandial

y.fructele cresc productia de endorfine:îti face placere sa le manânci

4.Cancerul invaziv de col uterin ( Col.dr.Ioan Stoian ,Sp.Militar Central) :

a.colposcopul nu e un endoscop

b.e necesar si un psihoterapeut în echipa ce lucreaza cu o astfel de pac.

c.trat.initial = iradierea – 1 luna;trat.chir.postiradiere dupa 1 ˝ luna,doar daca cc.e în faza incipienta se începe cu el

d.dupa terminarea trat.CS,dispar RA ale acestora

e trat.total dureaza ~ ˝ an

f.trat.chir.al cancerului de col e cea mai grea op.din ginecologie,dureaza 1 ˝ – 2 h

g.extirparea OGE,a lnn.pelvieni,a ˝ din vagin

h.viata sex.se poate relua,vaginul – org. copulator

i.meta.sunt extrem de rare,merg din aproape în aproape

j.trat.complex si complet,facut precoce,vindeca b.

k.în trat.cancerului de sân hhdep.,se face ovariectomie

l.cea mai mare frecventa – dupa 40 de ani

m.0213372953,Sp.Militar Central

n.abs.uterului det.amenoree,abs.ovarelor det.menopauza

o.colpita e cea mai frecventa af.a femeii tinere

p. nu se mai foloseste termenul ``anexita``;acum se uziteaza BIP / b. infl.pelviana /

5.BRGE ( Gen.prof. dr. Teodor Horvat,seful Cl.de Chir.Th.de la Spit.Militar Central si presedintele ARCT = Asoc.Româna de Chir.Th.) :

a.cea mai frecventa af.gastrointestinala

b.hernia prin alunecare poate duce la RGE,nu si cea prin rostogolire

c.poate aparea mai întâi RGE,ulterior hernia prin alunecare

d.dupa râgâitul fizio.te simti bine,nu acelasi lucru se poate spune în cadrul BRGE

e.la om,SEI nu e un sfincter anatomic,ci unul fizio.

f.p SEI,în mod n = 15 mmHg,e superioara celei din stomac;când p SEI = 10 mmHg,avem BRGE

g.unghiul sub care intra eso.în stomac = unghiul lui Hiss = e un unghi ascutit (n.)

h.M gastrica cuprinde falduri,~ valurilor,ce formeaza o rozeta la niv.intrarii eso.

i.eso. + stomacul + D = unitate interdependenta

j Hefastion = prietenul cel mai bun al lui Al.Macedon

k.simpt.din RGE si din esofagita de reflux e superpozabila

l.alcoolul face vasodil.→ se pierde Q → ht°C

m.45-50%,14%,7% = 18 mil.din americani au o arsura o data pe L,S,Z

n.ESOFAGITA DE REFLUX : înrosirea,tumefierea,eroziunea,ulceratia,fibroza (↑ sint.de colagen ) ,stenoza,brahiesofagul

o.metaplazii de tip cardial,fundic,i. ( eso.Barett ) – duce la adenocc.gastric

p.în viata i.u.,epiteliul esofagian e de tip gastric;ulterior devine pavimentos necheratinizat

q.tuse seaca datorita reflexului vaso-vagal (n.vag inerveaza si stomacul si traheea,ajunge pâna la unghiul splenic al colonului)

r.criza de astm,acutizarea astmului preexistent

s.diverticulul faringoeso.Zenker

t.diverticulul epifrenic

u.carii dentare

v.unii,despre chir.: ``Voi mai mult faceti,decât gânditi !``

x.gândirea chir.,apoi rapiditatea chir.

y.durerea nu e caracteristica BRGE,ci pirozisul

w.regurgitare

z.afectarea corzilor vocale,traheita,bronsita

a2.durerea eso.are caile af.si ef.comune cu durerea card.

b2.odinofagie – BRGE a avansat

c2.primul test – tranzitul baritat esogastric

d2.ulterior – endoscopia,care e capitala

e2.M eso.e alba-roza (n.) – o mucoasa n.nu exclude BRGE;daca M e aparent n.,facem biopsie

f2.eso.Barett e mai frecvent asoc.cu BRGE veche si grava

g2.albastrul de metilen col.mai bine eso.Barett

h2

i2.pHmetria eso.:în caz de reflux,pH-ul e < 4

j2.regim igieno-dietetic,antag.de R H2,prochinetice:metoclopramid,cisaprida (Prepulsid) 8 S minim

k2.GASTRITA ATROFICĂ :datorita omeprazolului sau lui Helicobacter pylori ?

6.Boala Parkinson ( Dr.Bogdan Popescu,seful Lab.de Biologie Moleculara al Inst.``Victor Babes``) :

a.în RO,mortalitatea prin IMA = cu cea datorata AVC-urilor

b.hipofonie (voce slaba)

c.1/5 -1/3 din parkinsonieni fac dementa

d.b.se transmite genetic în proportie de 5-10 % din cazuri

e.parkinsonianul tipic are 60-70 de ani

f.

7.Boala hemoroidala (Dr. Aurel Tonea,medic primar chirurg,Sp.Fundeni) :

a.plexurile hemoroidale au niste dilatatii normale

v     nu au valvule

b.deasupra liniei dintate (pectinate) :hemoroizi int.

c.gr.hemoroizilor interni

v     I – la niv.can.anal

v     al II-lea – exteriorizare la defecatie

v     al III-lea – au nevoie de reducere manuala

v     al IV-lea – nu mai pot fi redusi

d.hemoroizii externi sunt mai rari

v     comlicatie frecventa:tromboza (dureroasa)

v     nu sângereaza

e.hemoroizii interni sângereaza

v     “coafeaza” materiile fecale (nu se amesteca cu ele)

f.durerile de la nivelul hemoroizilor interni necomplicati nu sunt intense

g.etiologie:

v     factori favorizanti

1. tulburari de tranzit:diareea,constipatia → infl.

h.B.HEMOROIDALĂ = B.PANANGEICĂ (afecteaza aa.,capilare,vene ) sI TISULARĂ (afecteaza t.de sustinere)

2. STATUL PRELUNGIT PE SCAUN

v     factori determinanti (ereditari) - tulburari ale t.conjunctiv (varice hipostatice,hernii,ptoze hepatice,renale)

i.trat.igieno-dietetic & lubrifianto-medicamentos

v     alimentatie bogata în legume,fructe proaspete,fibre

v     2-2,5 l de lichide (daca nu:organismul resoarbe apa din m.f.)

v     s / d :2 linguri de ulei de parafina sau 2-3 lingurite de ulei de masline

v     laxativele trebuie luate pe per.scurta;nu se indica pt.ca prod.colici si dep.

v     evitarea condimentelor (mustar,piper,ardei iute) – nu se absorb si agraveaza durerea si sângerarea unei zone inflamate

v     evitarea bauturilor alcoolice tari

v     evitarea folosirii hârtiei igienice;spalare cu apa calduta (37°C) si sapun neiritant,pt.copii

j.Deprinderile igienice sunt o cheie a civilizatiei.

k.hemoroizii de gr.al II-lea – al III-lea beneficiaza de met.nonoperatorii,instrumentale,de cabinet:ligaturi cu inele de cauciuc & fotocoagulare cu radiatii IR:

v     se pun 2 inele de cauciuc la baza hemoroidului principal → ischemie,necroza, elim.

v     rana se vindeca în 2-3 S

v     3 pcte de fotocoagulare

v     3-5 aplicatii (în medie ) → un tratament dureaza 2-2,5 luni

l.3180425,int.1174

m.primul scaun dupa operatia clasica de hemoroidectomie e comparabil cu nasterea,d.p.d.v.al durerii

n.scleroterapia:formol în hemoroid

o.maristele hemoroidale (L:marisca= smochina mica) sunt zone de hipertrofie sechelara,sunt avasculare,necesita trat.doar daca se infl. / dor:rezectie cu bisturiul cu radiofrecventa (când se sectioneaza,se face simultan si hemostaza)

p.defectul maristei:RECIDIVA (mult mai frecventa decât cea care apare postinterventie instrumentala)

q.op.

v     Milligan-Morgan:se lasa buc.de M n.între pachetele hemoroidale excizate

v     Witehead – în hemoroizi de gr.al II-lea – al III-lea,în cazului prolapsului hemoroidal

8.Varicele (Dr.Horatiu Angelescu,chir.,Centrul de Diagnostic si Tratament al Sp.”V.Babes”) :

a.o noua metoda (metoda Angelescu) în tratamentul chir.al varicelor membrelor inferioare (nu prin stripping)

b.frecventa varicelor în România:12-14%

c.frecventa transmiterii ereditare:90%

d.op.în intervalul 9-94 ani

e.mofete în jud.CV:H₂CO₃ – nerec.varicosilor;rec.celor cu tulb.ale circ.arteriale,carora le dil.aa.

f.vind.ulcerului de gamba în 8 zile (dupa op.) dupa ce a suferit 8 ani de varice

g.defect ereditar:o supapa / mai multe supape care e / sunt lipsa nu poate / pot aparea

h.daca se face doar inj.de sclerozant,va aparea ulterior o forma mai grava de varice (varice monstruoase)

i.met.sa se realizeaza în ambulatoriu,în anestezie locoregionala

j.tributul platit de om pt.trecerea din poz.patrupeda la cea bipeda;exceptional,s-au obs.varice la caii de curte ce stau prea mult în grajd

k.s-a gasit gena ce transmite defectul de structura venoasa

l.varicele nu dor – reprezinta una din cauzele pt.care bolnavii se prezinta tardiv la medic

m.nu se poate face profilaxia b.,ci doar profilaxia complicatiilor

n.s-a dem.neoflebogeneza (aparitia vaselor de neoformatie) ,dupa op.de extirpare a varicelor,la pac.obezi si s-a aratat ca cel.adipoasa se poate transforma în cel.vasculara

o.met.Angelescu presupune safenectomii segmentare;anumiti dr.au preluat aceasta met.,denumind-o în mod gresit flebectomie selectiva

p.parintele flebologiei,Raymond Tournay:”Nu face varice cine vrea.”

q.trat.balneoterapic:balneoterapie marina – bai de apa sarata – indicat / -a / -e în cazul varicelor

r.din pânza de bluejeans (impermeabila) se fac galeti pt.pompieri

s.G:saphenes=manifest,usor vizibil (deoarece vv.sunt vizibile sub teg.)

t.V.safena mare,cea mai lunga v.din org.,urca de la glezna spre coapsa,pe parte medl.a membrului inf.si se varsa în v.fem.

u.V.safena mica urca pe fetele post.si lat.ale gambei,pana la genunchi,unde se varsa în v.poplitee (se formeaza prin unirea vv.tibiale ant.si post.,la niv.hiatului m.aductor mare devine v.femurala)

v.Cel mai frecvent afectata de varice e v.safena mare;v.safena mica e atinsa în proportie de 20 %,dar procente însemnate detin varicele nesistematizate

x.între sist.vv.ale membrului inf.superf.si prof.exista >120 vv.perforante

y.vv.safene sunt vv.supraaponevrotice,prezinta supape ostiale (L:ostium=intrare,usa) si tronculare (din 15-20 cm în 15-20 cm)

w.de baza e exam.cl.

z.exam.paracl.completeaza sau încurca dg.

a2.varicosii prez.tulb.de irigatie subendocardica ( op.trebuie facuta pe etape,neoperându-se deodata ambele membre inf.afectate,pt.a nu asfixia inima cu un volum pre mare de sg.,mai ales seara,când,bolnavul luând poz.clinostatica,favorizeaza reîntoarcerea venoasa si,totodata, disparitia aparenta a varicelor membrelor inf.)

9.Peritonitele (Dr.Victor Strâmbu,medic primar chir.,Sp.”Sf.Pantelimon”) :

a.Mondor:”Nu trebuie sa treaca apusul soarelui peste o peritonita.”

b.bila – mediu de cultura pentru bacterii

c.e discutabil întelesul sintagmei “peritonita cronica”,din care face parte peritonita adeziva

d.marea majoritate a pelviperitonitelor se rezolva antibioterapic

e.sdr.aderential se trat.prin:termocoagulare,sol.pt.prevenirea recidivelor

f.coleciistita acuta nu e o urg.

10.Sarcina extrauterina (Dr.Anca Simionescu,medic primar obstetrica-ginecologie, Maternitatea”Filantropia”) :

a.reprezinta prima cauza de deces a gravidelor în primul trimestru de sarcina

b.frecventa:1% de nasteri

c.loc.: în 2/3 din cazuri – tubara,apoi:ovariana,cervicala,exceptionala fiind cea abd. (placenta se insera pe intestine)

d.risc crescut prezinta bolnavele cu:

v     PID (pelvic inflamatory disease) :Chlamydia (►aderente tubare,oul ramânând la niv.salpingian,afecteaza femeile tinere:16 (20) – 44 de ani)

v     Inf.cu Mycoplasma

v     Plastie tubara

v     Sterilet (DIU)

v     Cicatrici abd.

v     Miomectomii (pentru fibroamele uterine)

v     Consum tabagic (►HEism ►scade motilitatea trompelor)

v     Contraceptie prim microprogestative

v     FECUNDAŢIE IN VITRO

e.semne clinice:

v     cei ce,înainte de ’92,au primit trat. / perfuzii cu sg.=transfuzii / preparate de sg. (pls.,Ff. de coag.) ori au fost operati / hemodializati

v     personalul med.

v     membrii familiei unei persoane infectate cu HCV

v     persoanele ce au parteneri sex.multipli

v     persoanele ce prezinta semne nehepatice de inf.cu HCV:oboseala (fatigabilitate) , somnolenta,crioglobulinemie (sdr.Raynaud)

v     pacientii de 35 (40) – 45 de ani,la care,fara a avea în antecedente,apare DZ

v     Ma gândesc la posibilitatea hepatitei cu HCV + dozez transaminazele

v     Caut Ac antiHCV + stabilesc,cu ajutorul timpilor dg.ce investigheaza f.hep.,daca inf.a trecut si s-a rezolvat sau daca e prezenta:3.viremie,4.punctie-biopsie

v     Fara fumat

v     Cât mai multe fructe si legume proaspete (contin fibre previn cc.de colon;Creta are mai putine cc.)

v     Fara supraponderabilitate (cei ce au BMI (IMC) >40 kg / m² sunt predispusi la cc. precum:cel colonic,cel pancreatic,cel mamar)

v     Evitarea expunerii la soare (melanom mg.)

v     Evitarea colorantilor (anilina cc.de v.u.)

v     Obs.modif.precum:scaderea în G,ale urinei,ale scaunului

v     Tusea iritativa ce nu se vind.pune un mare ? pt.existenta unei neoplazii ce irita arborele br.

v     Palpati sânii (în 90 % din cazurile în care se descopera noduli e vorba despre tu.bg.;faceti acest autocontrol mai ales daca aveti > 50 de ani)

v     Faceti un exam.Babes-Papanicolaou o data la 3 ani daca aveti între 22 si 65 de ani

o.fac cancer mai frecvent persoanele active

v     o amenintare la adresa vietii pac.

v     situatia trat.ce nu duce în mod necesar la vind.,ci la cronicizarea af.

v     gânduri de inutilitate

v     gânduri de incurabilitate

v     gânduri de culpabilitate

v     =lipsa de putere,de F mm.,h

v     e un simptom al depresiei

v     apare în convalescenta,dupa o b.inf. / interv.chir.

v     se foloseste în depresia stuporoasa (L:stupor=încremenire)

v     e salutar (folositor) sub anestezie

·v          insomnie,în depresia severa:se trezeste dupa 3 h de somn si nu mai poate readormi

·v          Hsomnie,în depresia atipica

s.scade apetitul alimentar:nu are pofta de mâncare,nu manânca scade în greutate,scade libidoul

·v          se poate compara cu trat.Ab (într-o inf.,se ia chiar dupa ce a scazut febra)

·v          primul semn al strabismului aparut brusc la adult

·v          apare la vederea binoculara

·v          imag.retiniene nu sunt corespondente

·v          e o b.pur neurologica

·v          apare în caz de:neurovizoza (inf.virala ce atinge SN) ,AVC (cel mai frecvent din cauza HTA “scapate din mâna”) ,traum.cr.,oc.,tu.cerebr. (se taseaza n.optic al unui ochi)

·v          lipsa corectiei

·v          ochiul e o prelungire a creierului (de aceea,dupa ce citeste îl doare capul)

·v          viciu de refractie (L:vitiare=a strica) =ametropie

·v          glaucom ac.

·v          neurotoxic

·v          vasodilatator capilar

·v          se opereaza

·v          e recidivant

·v          de cele mai multe ochi apare la ambii ochi

·v          reprez.infl.iridiana si ciliara (a corpului ciliar)

·v          la tânar,e frecventa etio.reumatica

·v          poate fi provocata chiar si de un panaritiu de la degetul mic

·v          deformatie conica a corneei

·v          necesita transplant cornean

·v          neovasc.retiniana + dezlipire de retina,ce poate fi reatasata,dar copilul nu mai vede

·v          în literatura de specialitate:la prematurii de gr.al III-lea (sub 1500 g) ,dar au fost cazuri si la nou-nascutii de peste 2000 g sau la cei nascuti la termen

·v          G:amblys=tocit,sters

·v          scadere de vedere ce nu se corecteaza cu nimic

·v          daca un ochi e ambliop,iar celalat vede normal o imagine neutra,ce nu permite aprecierea corecta în spatiu

·v          G:stigma=punct

·v          ametropie datorata unui defect de curbura cornean sau cristalinian lumina nu mai e focalizata într-un pct la niv.retinian,iar imag.sunt percepute deformat

·v          > 18 ani

·v          daca corneea permite op.

·v          sunt.consderate op.estetice se fac în cabinete private

·v          daca scade viciul de refractie,dar vederea nu se îmbunatateste,op.n-are rost

·v          se poate opera

·v          se op.doar pe “ochi linistit” (neinflamat)

·v          nu e întotdeauna un viciu de refractie

·v          af.20-30 % din populatia globului

·v          când e un viciu de refractie,imag.se formeaza în fata retinei

·v          det.o vedere proasta la dist.

·v          la orice copil de 3-4 ani e necesar un consult oftalmologic

·v          tipuri:a) miopia simpla :a₁=0- (-3) D,a₂=-3- (-6) D,a₃>-6 D

·v          miopia scolarului

·v          apare la 7-9 ani

·v          nu apare pt.ca e vârsta scolarizarii,ci pt.ca asa e structura genetica a ochiului

·v          creste lent

·v          progresia ei dureaza atâta timp cât dureaza si cresterea

·v          daca creste cu 1-1,5 D / an,nu-i nimic

·v          oftalmologul întreaba parintele cât de mult a crescut copilul

·v          se stabilizeaza,în gen.,dupa 20 de ani

·v          copilul strânge din ochi,micsorându-si fanta palpebrala

·v          nu da lez.importante de FO

·v          e bg.

·v          trat.:ochelari / lentile de contact + efort vizual remarcabil

·v          G:presbys=batrân

·v          Hmetropie fiziologica det.de diminuarea elasticitatii cristaliniene

·v          creste toata viata

·v          poate fi ≥ -30 D

·v          trebuie f.atent monitorizata

·v          da compl.ce nu se pot preveni (coroidoza miopica)

·v          se poate face ceva curativ

·v          pot aparea rupturi retiniene;aceste se pot bloca cu laser si nu se mai dezlipeste retina

·v          daca e bilat.,e CI efortul fizic (cresterea p intracr.poate da compl.retiniene) ,nu si cel intelectual

·v          I:din perioada subclinica pâna la prima criza

·v          II:de la prima criza în continuare

·v          cei care l-au primit au avut un nr.de crize < în primii 2 ani

·v          ulterior,nu s-au înregistrat diferente între cei ce au luat si cei ce n-au luat t.profilactic pt.epilepsie

·v          cz.:nu ajuta

g.un medicament ideal în epilepsie înca nu existasta

; medicamentul ideal în epilepsie înseamna

sa controleze crizele epileptice

·v          fenobarbitalul da somnolenta,care ulterior devine tranzitorie

·v          fenitoina (antiepileptic f.bun) da gingivita;de aceea,se dau doze mici

j.t.cauzal:în 60 % din epilepsii nu stim cauza

k.t.simptomatic (anticritic)

l.factori epileptogeni:

·v          lipsa vit.B₆

·v          inf.

·v          tu.,abces,cicatrice posttraum.cerebrale

m.hipocamp

·v          afecte (rr.afective) ,memorie

·v          zona f.epileptogena

n.20 % dintre epileptici sunt tratati de epilepsie,dar ei nu au epilepsie

o.epilepsia se trat.si dupa scoaterea tu. (tu.creeaza cai anormale în SN)

p.tulb.psihice la epileptici

·v          dep.de epilepsie

·v          indep.de epilepsie

·v          prod.de medicatie

·v          prod.prin sevraj (L:separare=a separa,oprirea brusca a medicatiei)

22.B.ficatului gras =BFG (prof.dr.Mihai Voiculescu,medic primar medicina interna,pres.Asoc.Române pentru Studiul Ficatului) :

a.HBV a fost descoperit prin anii’70,iar HCV – prin anii’90

b.HGV e asoc.cu HBV / HCV

c.10-12 % din bolnavii cu BFG fac ciroza hep.

d.DZ cauzeaza BFG

e.CH₂-CH₂-OH CH₃-CH=O,care det.fibrogeneza + încarcare grasa hep.

f.România se afla pe locul I în Europa în ceea ce priveste mortalitatea datorata cirozei hepatice (OMS,sept.2006)

g.în Ro – HBV:

h.în Ro – HCV:10 %

23.Fiz.inventator Ancu Dinca:

a.www.viatasienergie.ro

b.

c.Târgu-Mures:dr.Istrati Ecaterina – 072374648?

24.SC Fares SA,Orastie :

a.www.faresbiovital.ro

b.frunzele de afin contin mirtilina,supranumita “insulina vegetala”

Doc (“Doctorul de suflete”) :

a.hidrargirism (intox.cr.cu Hg) :striatiile unghinale

b.dislexie:

v     G:lexis=cuvant

v     dificultati în interpretarea limbajului scris prezente în copilarie

v     nu se afla în rel.cu inteligenta

v     au avut:Leonardo Da Vinci,Thomas Alva Edison,Albert Einstein,Winston Churchill

v     limba chineza e mai usora pt.dislexici,deoarece foloseste simboluri,nu cuvinte

26.TBC-ul (conf.dr.C-tin Marica medic primar pneumolog,dir.Inst.de Pneumologie “Marius Nasta

a.la barbati e de 4x mai frecventa decât la femei

b.forma chimiorezistenta (aparuta,de ex.,în urma abandonarii tratamentului initial necesita cheltuieli de 90x mai mari decât forma initiala

c.se asoc.cu HIV-ul la copiii de 0-4 (7) ani (2600 de cazuri în tara noastra)

d.HIN si rifampicina,ambele TBCicide (HIN e bactericid numai asupra BK-urilor în faza de multiplicare,în faza de repaus a BK-urilor fiind bacteriostatic) ,sunt hepatotoxice

e.daca o tratezi cu indiferenta,ea te trateaza cu dispret

Dr.Ladislau Veress,medic primar medicina generala :

a.euforologia

prof.dr.Mircea Patrut,medic primar chirurgie cardiovasculara,seful IBCV al Armatei

a.în 50 % din cazuri,anevrismul de Ao abd.se însoteste de CIC (AS coronariana)

b.întâi verif.angiografic sistemul circulator si,daca exista AS carotidiana si coronariana,rezolvam mai întâi pb.de la aceste niv.,urmând ca abia apoi sa op.anevrismul Ao abd.;daca op.întâi anevrismul Ao abd.,riscam sa-i prod.pac.IMA

c. din af.CV n-au simptomatologie,putând debuta prin stop cardiac / AVC

d.fara coronarografie nu trebuie pus dg.de CIC

e.dg.complet e premisa unui trat.corect

f.în unele cazuri de stenoza carotidiana,pac.are si un anevrism cerebral;în aceste cond. (acesta fiind un mec.de protectie) ,mai întâi rezolvam anevrismul cerebral;neprocedând asa,riscam sa-i producem pac.un AVC hemoragic

g.proc.de revascularizatie miocardica,de tip bypass aorto-coronarian se aplica daca lumenul unei coronare / coronarelor e îngustat > 50 %

Halucinatiile (prof.dr.Radu Mihailescu,medic primar psihiatru,Sp.de Psihiatrie “Al.Obregia”) :

a.L:hallucinare=a aiura

b.vedenie (pop.) =halucinatie vizuala

c.schizofrenicii aud voci ce vorbesc despre ei

d.”Foarte bine ca mi-ai pus-o la început ! (întrebarea) “

e.hipnagogice (G:hypnos=somn,agogos=ce conduce spre;în momentul adormirii) , hipnopompice (G:pompe=procesiune;în momentul trezirii

f.în intox. (cu amfetamina,cocaina,canabis,LSD

g.Eduard Pamfil a facut un autoexperiment cu LSD₂₅

h.în uremie st.febrile (bb.infectocontagioase ale copilariei) ,deshidratari intra- + extracel. Fata Morgana=apa mortilor)

i.cu crtica (în intox.cu diverse subst.,dementa;pac.e constient ca ceea ce se întâmpla e real fara critica (în psihoze schizofrenie)

j.analogia cu “programele virusate”

k.raspunzatoare de halucinatii,idei delirante e dopamina

l.la O psihozelor stau disff.dopaminergice (deci au loc dereglari biochimice) ;de aceea,în psihoze se dau blocante dopaminergice

m.med.folosita în halucinatii blocheaza fam.a 2-a de R dopaminergici (în total sunt 7 fam.)

n.pseudohalucinatie (G:pseudes=fals) =traire de tip perceptual,dar ce nu se petrece în terit.unui analizator (precum halucinatia) ,ci în “ochii si urechile mintii”,însotita de un automatism mintal

o.halucinatie imperativa (poruncitoare)

v     fata ieseana ce l-a ucis pe clericul francez de la Taizé

v     o voce îi ordona bolnavului

v     e o urg.majora

p.anii arta psihedelica de la Belle Arte muzicieni,pictori inspirati de ef.produse asupra lor de consumul de droguri halucinogene foloseau niste dizolvanti=solventi

v     echivalentul românesc îl constituie aurolacii,ce folosesc un solvent neuro- si pneumotoxic

q.în delirium tremens (sevrajul alcoolic) :halucinatii zoopsice (3 s:soareci,sobolani,serpi)

r.în timpul viselor (somn REM)

s.”Nu stiu daca ti-am pus-o.”

t.psihanalistul poate fi psihiatru / psiholog

u.dezechi.serotoninergic:depresie,obsesie-compulsiune