Asepsia - totalitatea mijloacelor prin care se previne contactul germenilor cu plaga operatorie sau accidentala.Este o metoda prolifica.
Antisepsia - reprezinta totalitatea mijloacelor prin care se indeparteaza germenii de la nivelul plagi.Este o metoda curativa.
Asepsia - este utilizata ca mijloc ca mijloc principal in sterilizare si dezinfectie
Sterilizarea - totalitatea mijloacelor fizice,chimice prin care se realizeaza indepartarea germenilor de la nivelul instrumental si al materialelor care vin in contatct cu plagaoperatorie.Se realizeaza prin mai multe mijloace:fizice,chimice,fizio-chimice.
Dezinfectia - se adreseaza suprafetelor si obiectelor care vin in contact cu bolnavul,se folosesc solutii dezinfenctante:cloramina etc.
Antisepsia - se face cu ajutorul solutiilor antiseptice:apa oxigenata,derivatii de perhidrol ptr dezinfectia plagi atit ptr efect antiseptic cit si hemostatic si de curatire mecanica.
Infectii - eveniment biologic aparut ca urmare a patrunderii ,multiple si activitati metabolice a germenilor patogeni.
1.fixarea la poarta de intrare - colonizare
2.timpul scurs de la momentul colonizari pina la aparitia primelor semnede boala=incubatie
3.invazie-diseminarea la distanta se face de-a lungul mucoaselor,fasciilor,pe cale limfatica si pe cale sangvina.
Reactia organismului se concretizeaza printr-o serie de modificari functionale si lezionale locale sau generale.
Tabloul clinic este generat de 2 tipuri de semne locale si generale
1.locale - rubor(roseata);dolor(durere);tumor(tumeficatie);calor(caldura)
2.generale - febra,frisoane,stare generala alterata,puls tahicardic,astenie,cefalee,varsaturi
Diagnosticul se pune pe baza - anamneze 818w228i i,examinarea clinica,examinarea de laborator
Infectii chrurgicale localizate - etipatogenie polimorfa fiind incriminati stafilococi,streptococi,bacterii gramnegative si anaerobi
Conditii de aparitie - agresiune bacteriana ca urmare a unui traumatism;modificarea apararii tisulare .Cea mai mare infectie se produce endogen prin antrenarea germenilor de pe suprafata tegumentului.
Tablou clinic 1.infectii superficiale care se manifesta prin semnele celsiene.In faza de colectare durerea devine pulsativa,cind colectia e instalata apare senzatia de fluctuenta.
2. infectiile profunde se manifesta prin sensibilitatea dureroasa spontana si la palpare.Nu pot fi puse in evidenta pe baza examinarii clinice.Exista o serie de semne indirecte mai ales de compresiune.
Foliculita - inflamatie superficiala stafilococa a foliculului pilos ce apare in conditii de igiena precara,microtraumatisme,umiditate si iritatii prin secretii.Apare pe fata dorsala a degetelor,pielea capului ,regiunea pubiana,pe fata.
Furunculul - este o inflamatie stafilococa acuta,necrozanta a foliculului pilos,a glandei sebacee so a tesutului dermic perifolicular.Productia e favorizata de igiena deficitara,ten seboreic,diabet,stari imuno deficitare.Infectie de durata scurta de dezvoltare 7-11 zile si evolueaza in 4 faze:1.inflamarea perifoliculara 2.faza de necroza 3.faza de eliminare a tesuturilor necrotice 4.faza de vindecare prin granulatie si epitelizare.
Tabloul clinic - pruritul local;durerea;edem,roseata aspectul este de con cu virful deschis;tesutul necrotic se exterioreazaspontan in ziua 8-9 dupa care furunculul se vindeca prin epitelizare si granulatie.
Rupturile esofagiene - din ventriculii esofagieni cauzeaza bolile de reflux, esofagitele caustice, hernii ale hiatului esofagian, tumori benigne esofagiene, cancer esofagian.
Sindromul esofagian reprezinta un ansamblu de simptome si semne a caror aparitie sugereaza existenta unei afectiuni esofagiene.
Simptome si Semne :
1. pirozisul reprezinta senzatia de arsura retro-sternala joasa sau epigastriaca inalta.
- are intensitate variabila
- sugereaza deobicei prezenta unui reflux gastro esofagian patologic
- specificitate inalta, sensibilitate redusa
- asocierea pirozisului cu disofagie, scadere ponderala
2. recurgitarea reprezinta refluarea brusca pina-n cavitatea bucala a unor elemente provenite din esofag sau stomac.
- poate fi insotita de greata, manifestari vegetative,contractii musculare
- continutul poate fi acid, daca este provenit din stomac sau fad din stomac
3. disofagia, edinofagia, afagia
Disfagia - senzatie neplacuta resimtita ca o
- are inalta dificultate esofagiana
Adinofagia - disfagie dureroasa
- apare in esofagite
Afagia - imposibilitatea deglutitiei
- apare in esofagita caustica
4. sialoreea - hipersecretie salivara
Simptome si semne nespecifice
- durerea toracica de cauza non-cardiaca, poate sa apara in esofagite, tumori esofagiene, reflux gastro esofagian, poate fi legata de o serie de afectiuni parietale
- halera - mirosul neplacut al respiratiei, poate sa apara in esofagite, reflux gastro esofagian, afectiuni ale cavitatii bucale
- sughitul - contractie a muschilor respiratori care determina un inspir brusc zgomotos intrerupt subit, poate apare in reflux, sindroame de iritatie intratoracica, mediastinala, toracica
- scaderea ponderala apare in orice afectiuni care ingreuneaza sau intrerup tranzitul esofagian
In sindromul esofagian simptomatologia este reprezentata de disfagie - regurcitatie - sialoree
Rupturile esofagiene apar ca urmare a traumatismelor externe, poate sa apara iatrogen, spontan in timpul efortului de voma, ca urmare a existentei unui esofag patologic.
Localizarea leziunilor este variabila in functie de factorul cauzator. De obicei leziunile esofagului de cauza iatrogena se petrec la nivelul esofagului distal, de obicei pe partea stanga
- rupturile esofagiene pot apare supradiafragmatic pe peretele posterior
Circumstante de aparitie
- b. T2 M1M0 sau T3M0M0 - tumoara fara afectarea statiei ganglionare
HEMORAGIA
-scurgeri de sange inafara sistemului vascular
-scaderea volumului sangvin - cantitativ si calitativ
Clasificarea hemoragiilor :
in functie de vasul lezat : arteriale, venoase, mixte, capilare
in functie de locul hemoragiei - hemoragie interna - sangele se varsa intr-o cavitate, o articulatie
- hemoragie externa - se varsa inafara organismului
Hemoragie interstitiala - hematomul
Hemoragie exteriorizata - cand sangele se produce intr-un organ si se exteriorizeaza dupa un timp
Cantitatea de sange pierdut - hemoragia mica 8 - 10% din volemie, hemoragie medie 20%, hemoragie mare 30%, hemoragie grava peste 30% din volemie 1000 - 2500 ml
In functie de viteza de scurgere a sangelui
In functie de momentul aparitiei hemoragiei - hemoragie primitiva - apare imediat dupa ranire, dupa leziune
- hemoragie secundara - dupa un anumit timp prin ulcerarea peretelui vascular
In functie de cauza hemoragiei - hemoragii traumatice
- hemoragii patologice
Aprecierea cantitatii de sange pierdut - hemoragii externe
-hemoragii interne - se subestimeaza, desi uneori se ating cantitati de 2 - 3 litri.
In fracturile de brat se pierd 400 ml
Traumatismele toracice 2 - 3 litri
Placile abdominale 3 - 5 litri
Fracturile de bazin 1.5 - 2 litri
Fracturile de coapsa 1.5 - 2 litri
Consecintele fiziopatologice ale hemoragiei - scade volemia, scade volumul eritrocitar de oxigen
In cazul unei hemoragii se declanseaza mai multe mecanisme fiziopatologice din care se mentioneaza - reactia circulatorie - rspiratorie, reactia vegetativo - endocrina, reactia hematologica si imunitara, reactia umoral metabolica.
Mecanismele fiziologice si fiziopatologice provenite de organismul in caz de hemoragie - immediate, tardive
IMMEDIATE
a.modificari hemodinamice vasoconstitutia in special in teritoriul bogat inervat simpatic
-vasoconstitutia cerebrala miocardiaca si la nivelul diafragmlui sunt de tip nervos - centrii vasomotori encefalici si bulbari; saloreceptori - receptori de volum din arcul stang si chemoreceptori
Mecanismul umoral reprezentat in special de hipoxie, hipercarnie produsa de anaeroza, interleuchinele si altii
Tahicardia - poate aparea anemia
Tahitnea - scade presiunea partiala a oxigenului si creste cea de dioxid de carbon. Tensiunea arteriala este scazuta.
Hemoragia decompensata leziuni pe SNC, miocard si rinichi
Presiunea nervoasa centrala - scazuta sau crescuta. Debitul cardiac scazut
b.modificari ale metabolismului - extractia crescuta de oxigen la nivel eritrocitar. Excesul de lactat. Scaderea eliminarii de sodiu si de potasiu. Mobilitatea apei din celule, cresterea glicemiei si potasemiei, formare de insuficienta hepatica si renala, la nivelul cordului observam un puls crescut si un debit scazut, la nivelul plamanului fluxul aerian pulmonar scade, creste spatiul mort alveolar prin perfuzie scazuta si ventilare scazuta. La nivel renal vasoconstrictie prelungita la nivelul arteriolelor glomerulare. Ischemie tubulara si eliminarea de produsi nefrotoxici asupra nivelului nefrotubular
TARDIVE
refacerea volemica, refacerea elementelor figurate si refacerea proteinelor
Diagnosticul hemoragiei
-diagnostic usor in hemoragii externe
-diagnostic dificil in hemoragii interne
-diagnostic tardiv in hemoragii exteriorizate si secundare
Simptomatologia hemoragiei:
Depinde de: viteza hemoragiei, locul si vasul lezat
Semne clinice: tegumente palide reci umede, agitatie, sete, greata, voma, tahicardie, tensiune arteriala - nu reflecta volemia ci posibilitatiile individuale de compensare a volemiei prin vasoconstrictie si cresterea rezistentei periferice. Tensiunea arteriala poate fi crescuta normala sau scazuta cand tensiunea arteriala e prabusita vorbim de un colapx initial periferic ulterior central. Socul este de compensat cand tensiunea arteriala scade si pulsul creste. Diureza orala scade sub 20 - 30 ml. Presiunea venoasa centrala scade si este cea mai precoce manifestare ce apare in socul hemoragic.
Semne de laborator:
-bolnavului i se masoara hematocritul, hemoglobina, transportul de oxigen si se face un EKG
-masuratori hemodinamice : tensiunea, presiunea venoasa centrala, indexul cardia, rezistenta periferica
-masuratori hematologice : hemoglobina, hematocrit, masa eritrocitara, volum plasmatic, leucocite, trombocite, timpul de protombina, timpul partial de proplastina
-masuratori metabolice: ionograma sangvina, uree, creatinina, probe hepatice, concentratia lactatului, studiul respirator, pH sangvin, gaze sangvine
-altele : toate investigatiile imagistice - radiografie, ecografie etc.
HEMOSTAZA
-oprirea hemoragiei se realizeaza prin mijloace proprii organismului(hemostaza spontana) si prin mijloace medicale(hemostaza terapeutica) care poate fi medical farmaceutica si medical chirurgicala.
-hemostaza chirurgicala se realizeaza in 2 moduri provizorie si definitiva
-hemostaza provizorie se realizeaza prin compresiunea la distanta si in amonte a vasului care iriga plaga : compresiunea poate fi circulara prin garou
-hemostaza chirurgicala provizorie consta in pensarea vaselor sangerande, electrocoagulare, simpla tamponare, aplicarea unor fire de asteptare pe arterele care sangereaza pana la realizarea astenozei
-hemostaza definitiva se realizeaza prin mai multe metode :
-pansament compresiv
-forcipensare(strivire) a vasului cu pensa
-sutura plagii ingloband vasul sangerand
-legatura vasului dupa disectia lui
-obturarea vasului cu muschi sau alte structuri
CAILE BILIARE
A.Complicatiile evolutive
1.Hidrocolecistul - cea mai frecventa complicatie mecanica a litiazei biliare. Se produce ca urmare a inflamarii calculilor in infundibuli care are ca urmare excluderea vezicii biliare din parcursul biliar.
Simptomatologie - necaracteristic, se poate palpa o formatiune voluminoasa subhepatica. Tabloul clinic fiind cel al unei colici biliare prelungita. Aspectul de hidrocolecist se poate pune in evidenta si in situatia in care pacientul este examinat ecografic sau radiologic.
2.Migrarea calculilor in calea biliara principala
Simptomatologie - colici repetate cu dureri violente, febra, icter, triada - durere, febra, icter => sindrom coledocial.
3.Fistule biliare - reprezinta comunicarea anormala intre doua organe cavitare sau intre un organ cavitar si exterior organismului
Exista mai multe fistule - fistule bilio - biliare se produc intre colul vezicular si calea biliara principala.
Pancreatita acuta de etiologie biliara - apare in conditii de colici biliare repetate sau in cazul prezentei microcalculilor care trec prin sfinterele Ottoli.
Stenoza de sfinter benigna - are simptomatologie specifica - se caracterizeaza prin sindromul coletocial simuland politiaza caii biliare principale.
B.Complicatii infectioase
- celocistita acuta - cea mai frecventa complicatie a litiazei biliare care are 3 etape evolutive
1.colecistita acuta catarala in care peretele colecistului este edemetantiat intens hiperemic si cu luciul seroasei pastrat.
2.colecistita flegmonoasa - perete ingrosat cartonos, luciul mucoasei este pierdut si exista semne de infiltrare leucocitara.
3.colecistita gangrenoasa - forma in care peretele colecistului are o viabilitate mult alterata, aspect de frunza vesteda - exista posibilitatea de pasaj al germenilor in cavitatea peritoneala peritonita.
Tablou clinic
-durere prelungita, febra 38 - 39C; cresterea nr de leucocite - 20.000 mm cub, cresterea VSH-ului - prezenta unui bloc hepatic
Ecografia ne poate da relatii importante in scop diagnostic punand in evidenta prezenta calculilor sau prezenta inflamatiei in inflamarea peretelui colecistic
Diagnosticul diferential - ulcerul duodenal acut, apendicita acuta subhepatica, abces hepatic, pancreatita acuta, infart miocardic
Forme clinice :
D.p.d.v clinic - piocolecistul - acumulare de puroi in vezica biliara; colecistopancreatita acuta - stare generala acuta si amiaze crescute; colecista acuta emizematoasa apare ca urmare a grefarii unor germeni anaerobi pe peretele colecistului, aspectul ecografic hidropneumocolecist. Aceasta forma apare la pacientii diabetici si evolueaza spre septicemii prin perforatie putand duce la peritonita. Mortalitatea este foarte mare
Colecistita cronica
poate imbraca 2 forme - o forma sclerohipertrofica si o forma scleroatrofica
Peritonita biliara - complicatie reductabila apare ca urmare a patrunderii bilei in cavitatea peritoneala evolueaza spre deces
Abcesul subhepatic - apare ca urmare a degenerarii blocurilorsubhepatice si poate evolua spre sepsis sau exitus.
Complicatii degenerative ale colecistului apare in general in cazul evolutiilor trenante si neglijate a colecistitelor; poate apare cancerul de vezica biliara - adenocalcino agresiv
Colecistopatiile cronice alitiazice - reprezentata de dischinezii, colecistoze, colecistite cronice
Tumorile veziculare maligne si benigne
Tumorile benigne - sunt rare si deobicei se descopera intraoperator - lipoamele, papiloamele, mioamele, fibroamele
Simptomatologia este rara si nespecifica
Tumorile maligne - cancerul vezici biliare apare peste varsta de 40 de ani mai ales la femei. Este asociat cu litiaza biliara. Rata de supravietuire este mica.
Simptomatologia nespecifica si imprumutata de la afectiuni imprumutate
Diagnosticul diferential se face cu tumorile stomacului , tesuturile pancreasului si tesuturile hepatice.
Litiaza cailor biliare principale - reprezinta prezenta calculilor in litiaza principala. Provin din migrarea din vezica biliara sau calculi autohtoni
Calculii intrahepatici mai rar. Pot fi autohtoni care apar in anumite boli parazitare sau secundari parahepatici - se gasesc pe ductul hepatocolector - manevre medicale
Forme anatomo clinice :
a.forma comuna sau simpla - caracterizata prin prezenta mai multor calculi prin calea biliara principala care nu stanjenesc pasajul biliar
b.forma complexa - prezenta calculilor inclavati in papila sau coledocul terminal. Se caracterizeaza prin prezenta sindromului coledoical.
c.forma maligna - plina de calculi si noroi biliar, calea principala dilatata 3 - 4 cm insa nu apare obstructie
Tabloul clinic - este predominat de aparitia icterului
Forme clinice
forme disimulate fara icter si forme manifestate cu icter
diagnosticul cuprinde : o prina faza de excludere de icter prehepatic - prin hemoliza; 2. reprezinta diagnosticul etiologic
Complicatii:
-mecanice - icterul
-coledocul de pasaj
-infectioase - angiocolita, colagnita acuta,
Tabloul clinic este reprezentat de sindromul coloidicial major, ulterior pot apare microabcesee hepatic, boala Caroli => soc toxicoseptic : - ciroza, pancreatita acuta, pancreatita cronica cefalica
Tumorile cailor biliare - maligne si benigne
SEMIOLOGIA OCLUZIEI INTESTINALE
Ocluzia intestinala este un sindrom abdominal acut datorat opririi complecte si persistente ale tranzitului intestinal. Cauzle sunt multiple
Clasificare
d.p.d.v a mecanismului de productie - ocluzii mecanice ocluziile care sunt datorate unui obstacol mecanic care obtureaza lumenul intestinal necesitand o interventie chirurgicala de indepartare a obstacolului.
-ocluziile functionale sau dinamice sunt datorate unor perturbari in mobilitatea intestinala si deobicei nu necesita interventie chirurgicala
-ocluzii mixte
1.mecanica se poate produce prin 2 modalitati
a.obturatie a lumenului intestinal fara a afecta vascularizatia
b.prin starngulare cu afectarea vasculara si a peduncului vascular - in caz de invaginatie acuta
2.dinamica - este de 2 feluri
a.spastica - prin contractarea unui segment intestinal (intoxicatii cu plumb)
b.paralitica - prin interpretarea peristatismului din cauze inflamatorii, nervoase sau musculare
3.mixta - mecanismele sunt complementare
Ocluziile pot fi - acute - intervin brusc
- subacute
D.p.d.v. morfopatologic - element caracteristic este distenia intestinala partiala subadiacenta obstacolului in cadrul ocluziilor mecanice sau ocluzie difuza in cazul ocluziilor functionale
Ansa intestinala trece prin 3 stadii - 1.congestie 2.ischemie 3.necroza - vitalitatea este compromisa
Semne clinice
-durere abdominala - debuteaza brusc sau progresiv
-evolutia ondulanta
Sediul durerii - poate fi fix sau poate fi prost localizata
-varsaturi - alimentare, bilioase, poracee, fecaloide
Oprirea tranzitului ptr gaze si materiale fecale. Diagnostic de baza ptr ocluzie
Semn fizic - meteorismul abdominal - se instaleaza treptat
La inspectie - punem in evidenta imposibilitatea totala putem defini ocluzia ca fiind prin strangulare. La inspectii se pune in evidenta prezenta unor unde peristatice => ocluzia e prin obstacol
La palpare abdomenul este destins depresibil si contractura musculara, la percutie sonoritate pana la timpanisme
Meteorismul - localizat, mobil, timpanic
Prezenta acestui semn - interventie chirurgicala de urgenta
Diagnosticul etiologic se face pe baza antecedentelor personale
-interventii chirurgicale in antecedent
-existenta unui focar infectios
-semnele de ocluzie au aparut ca si complicatie evolutiva post operatorii
-la nou nascut - se pun probleme de malformatii
-la copii - apendicita acuta
-la batrani - cancerul de colon, in general in orice situatie de ocluzie intestinala vom lua in considerare posibilitatea unei hernii strangulate obligatoriu se verifica orificiile herniale
Diagnosticul paraclinic
-radioscopia abdominala pe gol - prezenta nivelelor hidramenice, si prezenta distensiei anselor intestinale.
In cazurile neglijate - semne de dezechilibru grav hidroelectrolitic
Apendicita acuta- reprezinta inflamatia apendicelui cecal
-boala apare la toate varstele cu predilectie in copilarie si adolescenta
Debut - brusc dar poate fi si insipios
Simptomatologia - durerea se poate instala brusc, poate fi violenta de la inceput sau caracterizeaza progresiv.
-initial poate fi loc - epigastric, dupa care se localizeaza in fosa iliaca dreapta unde se permanentizeaza.
-iradierea durerii nu este specifica, varsaturile apar mai tarziu ele sunt la inceput alimentare apoi devin bilioase.
-greturile pot inlocui varsaturile
Semne fizice
-la inspectie perete abdominal participa la miscari respiratorii, la formele avansate fosa iliaca dreapta se comprima mai putin
-se accentueaza durerea la effort
-la palpare semnul Mec Burney pozitiv
-semnul Glamber - compresiune profunda a fosei iliace drepte - sensibilitate dureroasa
-apare hipersecretie cutanata
Caracteristica ptr apendicita acuta este triada simptomatica Dulafoas care contine hiperstezie cutanata, durere si aparare musculara in fosa iliaca dreapta.
-tuseul rectal sau vaginal, poate pune in evidenta durerea in fosa iliaca dreapta
D.p.d.v. functional sunt situatii in care apendicita acuta poate fi asociata cu accelerarea tranzitului intestinal.
Semne generale :
-putin modificata, temperatura poate creste cu 1C
Diagnosticul paraclinic
-numarul de leucocite - este crescut
-examenul de urina
-ecografie
Forme particulare de apendicita acuta
-forma frusta - are simptome evolutive atenuate
-durerea e simtita prin palpare profunda
-forma peritonitica - forma in care apare reactia peritoneului , poate fi purulenta - durere foarte mare difuza, oprirea tranzitului intestinal
-forma toxica - semnele generale sunt mai prezente si mai accentuate
-varsaturi abundente de culoare neagra, puls piliform, temperatura ridicata
Complicatii evolutive :
-plastronul apendicular - apendicita ca urmare a imbinarii anselor si a structurilor invecinate in jurul apendicelui ptr a ajuta la procesul inflamator. Nu se intervine chirurgical - tratament cu antibiotic si se asteapta evolutia - spre resorbtie, spre abcedare a plastronului - apare febra, durerea se abscedeaza - drenaj chirurgical al apendicelui
Forma topografice :
-apendicele - retrocetala - durerea imbraca forma de colica renala
-subhepatica
-pelvina - durere violenta
-miopelvina - apare in situatia in care apendicita sta calare pe stramtoarea superioara a bazinului
-mezioceliata
Apendicita acuta - la sugar - extrem de rara, greu de diagnosticat, alterari ala starilor generaleurmatee de diaree
- la copil
- la batrani - foarte rara
- la gravida - foarte riscanta in a 2-a parte a sarcinii, interventii chirurgicale pot duce la pierderea sarcinii
TUMORI
Tumefactiile - sunt procese aparute ca urmare a unor inflamatii specifice sau nespecifice sau ca urmare a unor acumulari de lichide
Tumora se defineste ca fiind o neoformatie tisulara care rezulta din proliferarea excesiva a elementelor dintr-un tesut organic si care are tendinta sa creasca in mod nelimitat
Clsificarea tumorilor se face in functie de localizare, stadiu. Cea mai uzuala este cea clinico - histologica care diferentieaza 2 mari tumori : maligne si benigne
Tumorile benigne au caractere de benignitate:
-sunt bine delimitate
-sunt incapsulate
-au plan de clivaj intre tumora si capsula
-nu dau invadari in tesuturile invecinate
-nu intereseaza ganglionii limfatici
-au evolutie lenta
-nu recidiveaza dupa indepartare totala
Tumorile maligne : caractere de malignitate :
-sunt rau delimitate
-nu sunt incapsulate
-incadreaza tesuturile invecinate
-dau metastaze pe cale limfatica sau sangvina
-recidiveaza local dupa extirpare sau la distanta prin metastazare
Tumorile tesuturilor moi
-sunt raspandite pe toata suprafata corpului
-se clasifica in functie de localizare in tumorile tesutului muscular, angiom muscular
-tumori maligne
Tumorile tesutului adipos
-tumori benigne : lipom
-tumori maligne : liposarcom
Tumorile tesutului conjunctiv
-tumori benigne : fibrom
-tumori maligne : fibrosarcom
Tumorile nervilor periferici
-nevroame, neurofibrom
Tumori sinoviale
-chistul sinovial
Tumori parazitale
-cisticercoza
-chistul hidatic
-trichineloza
Alte tumori ale pielii
-chistele dermoide
-ateromul
-papiloamele
Maligne : mamelonul
Aspectul tegumentelor supradiacente este de culoare rosie sau violacee
d.p.d.v. paplaptoric si consistenta au o forma dura, moale, elastica, deformabila, eventuala prezenta a fluctuatiei.
Delimitarea fata de restul tesuturilor :
-durere la palpare, la percutie tumoarea prezinta masivitate, exista insa situatii in care fac investigatii clinice si para clinice uzuale, a diagnosticului, el se pune dificil
Clasificarea preterapeutica
TNM = tumoara, ganglion limfatic, metastaza
Tis = tumoara intracelulara
T0 = absenta formelor de tumoara primara
T1,T2,T3,T4 = se defineste gradul de extindere si de limitare a tumorii
Tx = nu s-au realizat investigatii minime
N0= fara invadare ganglionara regionala
N1,N2,N3 = afectare in diferite grade a ganglionilor regionali
N4 = reprezinta afectarea ganglionului juxtaregional
Nx = nu s-au realizat investigatii ptr caracterizarea ganglionilor limfatici
M0 = fara metastaza la distanta
M1 = prezenta de metastaza la distanta, TNM - stadializarea afectiunii tumorii
Stadiul 1
-tumori de dimensiuni reduse fara adenopatie fara metastaze
Stadiul 2
-tumori de dimensiuni mai mici cu sau fara adenopatie, fara metastaze
Stadiul 3
-tumoare invadata cu adenopatii, regionala fara metastaze
Stadiul 4
Orice tip de N si cu M1
Evolutia formatiunilor tumerale depinde in modul direct de momentul in care s-a stabilit diagnosticul si de stadiul in care a fost identificata boala
SOC
Un sindrom clinic datorat alterarii functii metabolice celulare si in principal hipoperfuziei organosistemice
Mecanismele de producere a socului este complex
d.p.d.v. etiologic avem mai multe cauze :
hipovolemia - scade volumul circulator
hipovolemia hemoragica : produce pierderi de sange prin tubul digestiv
hipovolemia nonhemoragica produce pierderi de lichid in arsuri varsaturi, in oclizie intestinala, peritonita
insuficienta de pompare - datorata tulburarilor mecanismelor intrinseci
umplerea ventriculara incomplecta, evacuare stanjenita
Soc cardiogen obstructiv : Anevrisme
Alterarea complicatiei vasculare periferice : leziuni medulare, soc neurogen, anafilaxii
Socul volemic : forma usoara pana la 20% din volum circulator, tensiunea arteriala buna, diureza normala, pacientul acuza sete si senzatie de frig
Forma medie 20- 40% din pierderi, scade diureza, tensinea arteriala scade
Pacient nelinistit anevoios agitat
Forma severa: modificari ischemice pe EKG
-pacientul prezinta agitatie neliniste
Masuri si principii terapeutice in soc
-asigurarea unei ventilatii si oxigenari corespunzatoare
-acces venos cu recoltare de sange ptr analize
-inceperea colecatarii hipovolemiei
-explorari paraclinice
-resuscitare cardiorspiratorie
SEMIOLOGIA CHIRURGICALA A CAPULUI
Leziuni traumatice ale capului(echimoaze, hematoame)
-dintre leziunile fetei mai frecvent apar echimozele si hematoamele la 12 - 24h dupa producerea accidentului si au o valoare semiologica deosebita.
-astfel in fracturile de etaj cranian hematoamele se exteriorizeaza pre sau retroauricular sau pe peretele posterior al esofagului
-in fracturile etajului posterior a bazei craniului hematoamele se exteriorizeaza retromastoidian sau la nivelul cefei.
O serie de echimoze ale fetei si gatului precum si echimoza subconjunctivala pot apare in sindrom de compresiune toracica.
-in cazul contuziei pielii paroase a capului apar hematoamele caracterizat prin faptul ca periferia este dura iar centrul este fluctuent sau crepitant.
Plagile de la nivelul scalpului sunt foarte hemoragice. Pot prezenta corpi straini. Au forma neregulata si pot fi insotite de decalari ale tegumentului mai mult sau mai putin extinse.
In plagile cranio-cerebrale la inspectie se poate observa substanta cerebrala in plaga.
Amnezia retrogradala = amnezia anterograda.
Pierderea de constienta este frecventa in traumatismele cranio-cerebrale putand preceda o stare de coma. Starile de coma apar ca urmare a existentei unor colectii hematice intracraniene. Ca semne premergatoare in diagnosticul de colectii intracraniene, mai putem aminti: greturile, varsaturile, cresterea diametrului pupilar, deficit motor
-orice traumatizat cranio- cervical trbuie monitorizat 48h
-paraclinic se efectueaza - radiografii si tumografie computerizata, electrocefalograma
Fracturile de mandibula apar ca urmare a unui traumatism direct prin cadere sau lovituri. Dureri la tentativa de deschidere a gurii, la masticatie, denivelarea arcadei dentare.
Luxatiile mandibulare pot fi produse prin traumatisme sau deschiderea prea ampla a gurii in resurcitare. Primul ajutor consta in reducerea luxatiei
Infectia pielii fetei, a glandelor salivare, a pielii paroase a corpului:
-la nivelul fetei se pot localiza furunculi, foliculite. Cea mai de temut complicatie e tromboza de sinus avernos
La nivelul cefei: furunculi si carbunculi - infectii de tip micotic
La nivelul glandei : adenite, parotidita epidermica = oreon, parotidita supurata apare deobicei unilateral la pacientii varstnici cu afectiuni neoplazice
La inspectia cavitatii bucale se observa scurgere purulenta la nivelul canalului stenon
Adenita sublinguala = tumefactia planseului bucal si a fetei. Apare ca o formare a clavarii unui calcul in canalul excretor al glandei sublinguale
Adenita submandibulara se manifesta prin tumefactie oreala moderat dureroasa. La examinare se poate observa in avitatea bucala orificiul canalului Whorton rosu, tumefiat cu picaturi de puroi.
-boala Miculitz se caracterizeaza prin tumefactia inflamatorie unilaterala o parte sau a tuturor glandelor salivaresi glandei lacrimale.
Tumorile extremitatii cefalice
-la nivelul pielii paroase a capului = ateroame, formatiuni tumorale benigne rotunjite, ovalare nedureroase. Au continut reprezentat de sebum alb, branzos rau mirositor
-pot deveni dureroase daca abcedeaza
Formatiunile tumorale ale tiroidei
semnele oculare in hipertiroidism: exostalmie datorata protezei globilor oculari
exista situatii in care pleoapele nu pot acoperii ochiul si se instaleaza xeroftalmia.
Semnul Stelman - pacientul clipeste rar
-lipsa de convergenta a globilor oculari Lewis
-semne Graefe - la privirea in jos
|
