Atacul de panica si tulburarile cauzate de panica
Generalitati
Atacul de panica
este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva
caracterizata prin neliniste psihomotorie,
teama nedeslusita, fara
obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care nu ameninta
viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de
moarte iminenta. In mod obisnuit, dureaza
de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de circumstante
stresante sau poate aparea pe nesteptate.
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica
survine atunci cand acest sistem reactioneaza
exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului
de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie
amenintatoare de viata. Acest raspuns
cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare.
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza
atunci cand o persoana are atacuri de panica
repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia
nou si evita locuri care ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca un om sa
aiba atacuri de panica fara
sa dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand
cu tulburari de anxietate.
Cauze
Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede
ca este rezultatul unui dezechilibru intre substantele
chimice ale creierului (neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la
alta (genetic). Copii cu parinti cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai
mari decat altii sa
dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari
bipolare. Tensiunea nervoasa (de exemplu pierderea unei relatii)
poate declansa simptome ale tulburarilor
de panica.
Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de
panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica.
Atacurile de panica pot fi determinate de:
- ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
- ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
- fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)
- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si
bolilor de inima) sau intreruperea brusca a unui
tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
- un nivel mare al stresului timp indelungat
(stres cronic)
- o nastere in trecutul apropiat
- o operatie cu anestezie generala
Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie medicala:
- disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces
de hormoni tiroidieni)
- afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala
(valva mitrala prezinta un defect care ii deterioreaza functionarea
normala)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronsic (stare patologica in care exista
o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia din plamani
facandu-se cu greutate)
- afectiuni pulmonare (bronhopneumonia
obstructiva cronica)
- intreruperea medicatiei
pentru bolile cardiace
- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva
Simptome
Principalul
simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor
de frica si anxietate alaturi de alte reactii fizice. Simptomele apar brusc, surprinzator
si intensitatea maxima dureaza in jur de 10
minute. In timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele au
nevoie de o ora sa dispara complet. Exista
posibilitatea ca o persoana sa aiba atacurile de
panica unul dupa altul pe o perioada mai lunga de
timp si sa para un atac continuu. Daca simptomele sunt continue si nu dispar
intr-o ora exista posibilitatea sa nu fie un atac de panica si atunci trebuie
consultat imediat medicul specialist.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza aparenta. Pot fi asociate cu medicatii
(ca cele pentru bolile cardiace) sau cu anumite conditii
medicale (hipertiroidism):
- respiratii rapide (hiperventilatie),
dispnee (dificultati de respiratie)
sau senzatie de sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale
inimii
- angina pectorala (durere in piept)
- transpiratie
- greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (ameteala), tremor,
nesiguranta
- acufene (tiuituri in
urechi)
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare
de propria persoana sau de realitate
Atacurile de panica pot incepe fara
o cauza sau pot fi legate de anumite situatii, cum ar
fi un restaurant aglomerat sau pe stadion. Cateodata
doar gandul la o situatie
anume poate cauza anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica
invata sa evite situatiile
de care le este frica ca vor declansa un atac sau
cele din care nu pot scapa usor
daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, se
poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise).
Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului
miocardic. Din acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta. Daca cineva are angina
pectorala (dureri in piept) sau alte simptome de infarct miocardic, trebuie dus
imediat la serviciul de urgenta pentru tratamentul specific.
Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au tulburari
legate de panica sau atacuri de panica au si alte simptome in afara celor
prezentate mai sus. Lor le poate fi frica de lucruri comune, de exemplu insecte
sau se ingrijoreaza din cauza unor monstrii sau atunci cand merg la
culcare singuri. Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala sau devin foarte
suparati cand se despart de
parinti.
Tulburarile legate de panica constau in episoade de
atacuri de panica. Nu oricine care are atacuri de panica dezvolta o tulburare.
O persoana este diagnosticata cu tulburare daca are cel putin
doua atacuri pe neasteptate plus frica sau ingrijorarea ca poate avea si altele evitand
situatiile care le-ar putea declansa.
Mecanism fiziopatogenetic
Se poate
diagnostica tulburarea legata de panica dupa cateva atacuri neasteptate si
frica continua ca ar putea avea si altele. Aceste atacuri determina
simptome de la usoare sau severe si dureaza mai putin de 30 minute.
Primul atac apare fara avertizare in timpul unei activitati normale (mersul pe strada, mersul la cumparaturi). Senzatia este de
confuzie, ca ceva cumplit se va intampla. Apare
nevoia de a parasi locul si de retragere intr-o zona
sigura (masina, casa). Alaturi
de acestea apar simptome fizice: dificultatea respiratiei,
batai puternice ale inimii, dureri in piept. Intensitatea
maxima a simptomelor dureaza cam 10 minute.
Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului
miocardic. Din acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta.
Atacurile de panica pot fi declansate de o anumita actiune (se utilizeaza prea multa
cofeina), situatie (mare aglomeratie)
sau fara cauza aparenta. Persoanele care au trecut
printr-un atac de panica dezvolta frica de a mai trece prin aceasta experienta (anxietate anticipativa)
si evita activitatile sociale (agorafobia).
Aproximativ jumatate din persoanele care au tulburari legate de panica au agorafobie. Izolarea interfereaza cu serviciul si cu relatiile
interpersonale, in special cu rude si prieteni apropiati.
Alte caracteristici comune tulburarilor legate de
panica sunt:
- folosirea de droguri sau alcool (pentru inhibarea fricii si creerii unui fals sentiment de curajde
a fece fata situatiilor
dificile)
- depresie
- fobii (frici nejustificate)
- tulburari legate de anxietate (stres
posttraumatic)
- relatii dificile cu persoane cu pozitii sociale, datorita anxietatii
intense
Primul atac de panica survine in timpul unei activitati
de rutina si, pentru multe persoane, coincide cu o perioada a vietii lor incarcata de stres (o
boala ce ameninta viata, un accident, terminarea unei
relatii, separarea de familie). Cateodata
primul atac de panica apare dupa nastere.
Este posibil ca primul atac sa survina ca o reactie la droguri, nicotina sau cafeina. Dar, odata ce s-a rezolvat problema ce a determinat atacul, acestea
pot reveni.
Expertii considera ca circumstante
stresante pot da nastere la un ciclu de atacuri de
panica la oamenii cu predispozitie la tulburari legate de panica.
Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la
severe si pot continua ani de zile, in special cand
este asociata si agorafobia. Pot exista perioade lungi de timp fara atacuri, dar si perioade cu atacuri frecvente.
Tulburarile legate de panica pot urma toata viata,
dar simptomele se pot controla cu tratament. Majoritatea oamenilor cu aceasta
problema se recupereaza cu tratament si duc
o viata normala. Poate recidiva in cazul in care tratamentul este intrerupt prea devreme.
Factori de risc
Printre factorii de risc se numara:
- antecedente
familiale de tulburari cauzate de panica. Persoanele
care are un membru al familiei cu astfel de tulburari
au sanse de 8 ori mai mari decat
altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu
depresie sau tulburari bipolare.
- consumul de bauturi alcoolice, droguri,
fumatul, cafeina si bauturile cafeinizate
- anumite medicamente ce declanseaza atacuri de
panica, ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor cardiace
- prolapsul de valva mitrala
- atacuri de panica neasteptate in antecedente
- episod major de depresie
- femeie la menopauza
Consultul de specialitate
Se face atunci cand:
- atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara
motiv
- survine un atac de panica sau ingrijorarea ca
va apare un viitor atac de panica, ingrijorare care
interfera cu activitatile zilnice
- apar simptome ocazionale fara o cauza anume
(ca si dificultatile de respiratie
sau dureri precordiale)
Expectativa vigilenta
Este dificil de deosebit simptomele atacului de panica de cele ale infarctului miocardic sau a unei alte probleme medicale serioase. Daca o persoana are simptomele atacului de panica trebuie sa consulte un medic pentru a inlatura alte cauze medicale.
Medicii specialisti recomandati
Urmatorii medici pot diagnostica
atacul de panica si pot colabora pentru tratarea lui si a tulburarilor
cauzate de panica:
- medicul specialist in medicina de urgenta
- medicul de familie
- medicul generalist
Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de:
- medicul psihiatru
- psiholog
- Asistent social cu pregatire speciala in tulburari cauzate de panica
- consilier
Sanatorii, spitale, clinici, agentii familiale au
programe de tratament pentru persoane cu tulburari
cauzate de panica.
Investigatii
Tulburarile cauzate de panica sunt diagnosticate pe baza antecedentelor medicale si a examinarilor. Medicul cere informatii despre simptome dupa care ausculta inima, verifica tensiunea arteriala si poate cere alte analize medicale. De asemenea, va elimina alte boli care au simptome similare (infarct miocardic, prolaps de valva mitrala, hipertiroidism).
Tratament - generalitati
Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si prin consiliere (terapia comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (reactie medicamentoasa) nu este neaparat necesar tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei (oprirea medicatiei cu ajutorul medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si dupa inlaturarea factorului cauzal si pot determina tulburari cauzate de panica.
Tratamentul initial
Depinde
de severitatea atacurilor de panica, de frica si anxietatea la gandul unui nou atac, de prezenta agorafobiei alaturi de tulburarile cauzate de
panica.
In general, tratamentul initial include:
1. Consiliere:
- terapie comportamentala, care se concentreaza
pe modificarea tiparului de gandire si comportament
(este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile
cauzate de panica)
- terapie de demascare, un tip de terapie comportamentala, ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia
care cauzeaza frica. Este eficienta in tratarea
agorafobiei sau anxietatii legate de un anumit loc
sau situatie.
2. Tratament medicamentos
Cele mai utilizate medicamente folosite in tratamentul tulburarilor
cauzate de panica sunt:
- inhibitori selectivi ai recaptarii
serotoninei: Fluoxetina (Prozac),
Sestralin, Paroxetina. Daca
aceste medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate din cauza
efectelor secundare se pot incerca alte
antidepresive.
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare
combinate, cum ar fi Venlafaxin
- benzodiazepine: Alprazolam (Xanax), Diazepam (Valium), Lorazepam, Clonazepam sunt prescrise singure sau combinate cu un
antidepresiv.
Benzodiazepinele sunt folosite pentru combaterea
rapida si pe termen scurt a simptomelor si pot face parte din tratamentul de intretinere singure sau combinate cu antidepresive.
Antidepresive mai putin utilizate in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt: antidepresive triciclice precum Imipramina, Disipramina sau Clomipramina si
inhibitori ai monoaminoxidazei, precum Izocarboxazid.
Dupa inceperea medicatiei simptomele incep sa se
amelioreze dupa cateva saptamani. Daca aceasta ameliorarea nu este
observata in 6-8 saptamani, se poate incerca o doza mai mare de medicament.
Tratamentul de intretinere
Consta in
continuarea sau schimbarea masurilor luate initial,
consiliere si medicatie.
In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum benzodiazepinele
pot fi prescrise pentru rezolvarea simptomelor imediate. Medicatia
de scurta durata cel mai probabil se va opri atunci cand
intervine medicatia de lunga duratasi
starea generala se imbunatateste.
Se va monitoriza in continuare pacientul pentru a se descoperi daca au aparut alte probleme asociate cu tulburarile
cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri sau alcool). Aceste situatii vor necesita tratament.
O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea medicamentelor conform
prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa
o perioada de timp renunta la tratament nemaivazandu-i utilitatea. Odata
cu oprirea medicatiei simptomele revin, deci este
importanta continuarea planului de tratament. Atacurile de panica recurente pot
fi de la usoare la severe si pot continua ani, mai
ales cand este prezenta si agorafobia. Pot exista
perioade lungi fara atacuri de panica sau momente cand ele sunt frecvente. Chiar dupa
oprirea tratamentului, atacurile parand a fi sub
control, ele pot reveni. Este important ca o persoana sa identifice semnele
prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de
panica si sa caute tratament cat mai devreme.
Tratamentul in cazul agravarii bolii
Daca atacurile devin
severe si continua sa revina, este necesara
spitalizarea pana pot fi controlate. De asemenea, poate fi necesara o scurta
internare in spital daca atacul de panica se suprapune peste alta problema
medicala, precum agorafobia si depresia, pentru ca aceasta combinatie
este dificil de tratat.
Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte
medicamente sau o combinatie de mai multe
medicamente. Consilierea poate fi adaugata la
tratament. Aceasta include terapia comportamentala care se concentreaza
pe modificarea tiparului de gandire si comportament
sau terapia de demascare, care este un tip de terapie comportamentala ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia
care cauzeaza frica. Daca consilierea nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa, mai frecventa
sau de alt tip de consiliere. Iar daca consilierea este singurul tratament, se adauga medicatie.
De retinut!
Medicamentele
folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de
panica pot preveni atacurile de panica, dar nu inlatura
frica de un posibil nou atac. Consilierea este cea mai buna pentru inlaturarea fricii. Frica in sine poate cauza un nou atac
de panica.
Dureaza cateva saptamani sau poate chiar mai mult, pentru ca medicatia sa devina pe deplin
eficienta. Poate fi nevoie de incercarea mai multor
tratamente pana la gasirea aceluia potrivit.
Cei care sufera de tulburari
cauzate de panica au risc de suicid daca sufera si de
depresie sau de alta tulburare de personalitate sau de dispozitie.
Acestea au un impact semnificativ asupra relatiilor
sociale si asupra calitatii vietii.
Diagnosticul si tratamentul acestor conditii care
apar alaturi de tulburarile
cauzate de panica sunt esentiale.
Profilaxia
Tulburarile cauzate de panica nu pot fi prevenite, dar se pot preveni si se pot reduce ca numar atacurile de panica cu un tratament adecvat. Simpla evitare a unor situatii sau locuri nu garanteaza ca un atac de panica nu poate aparea in noi circumstante. De fapt, evitarea situatiilor si locurilor unde s-a petrecut un atac de panica creste anxietatea. Este posibila reducerea severitatii unui atac viitor prin: urmarea unui tratament pentru reducerea anxietatii si limitarea factorilor declansatori precum cofeina, alcool; continuarea tratamentului medicamentos si a consilierii (terapia demascarii); prin contactarea medicului daca simptomele se inrautatesc.
Tratamentul ambulatoriu
Pacientul poate
sa reduca numarul
atacurilor de panica in cazul tulburarilor cauzate de
panica si poate reduce severitatea simptomelor cand
chiar se produce un atac prin:
- reducerea anxietatii prin activitati
de scadere a tensiunii nervoase si prin scaderea nivelului de stres din viata zilnica
- efectuarea de exercitii de relaxare care
implica 10-20 minute de respiratii profunde si exercitii de relaxare musculara efectuate in fiecare zi
- exercitii fizice care imbunatatesc
respiratia si rata cardiaca de cateva
ori pe saptamana
- restrictii la alcool si cofeina (sau
eliminarea lor)
- inscrierea la terapie de grup, precum sunt
cele organizate de asociatii de specialitate
- o alimentatie echilibrata care include
alimente proaspete, hranitoare si evitarea celor cu continut mare in zahar si grasime.
Ajutorul pentru membrii familiei
Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii se simt frustrati, obositi (pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolati din punct de vedere social pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile familiei. Terapia familiala, un tip de consiliere care implica intreaga familie, poate ajuta toti membrii familiei.
Tratament medicamentos
Medicatia pentru tulburarile
cauzate de panica este folosita pentru tinerea sub control a simptomelor
atacului de panica, reducerea numarului acestora si a
severitatii, redecerea anxietatii si fricii asociate cu aparitia
unui atac nou. Medicamentele sunt eficiente atunci cand
se asociaza consilierea si tratamentul ambulator (exercitii de
relaxare).
Medicamente folosite:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
- benzodiazepine
Medicamente folosite pentru tratarea tulburarilor
cauzate de panica:
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare
combinate
- antidepresive triciclice
- inhibitori de monoaninoxidaza
Asociatiiile specializate recomanda ca pacientii sa fie tinuti sub observatie daca apar cazuri de crestere a anxietatii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Copiii trebuie urmariti mai atent pentru aceste manifestari, dat fiind faptul ca ei nu-si pot controla manifestarile la fel de bine ca si adultii si de aceea au un risc mai crescut de suicid. Antidepresivele sunt recomandate, dar sub supravegherea medicului si in caz ca apar reactii ingrijoratoare trebuie contactat un medic.
De retinut!
Tulburarile cauzate de panica sunt
tratate atat medicamentos cat si prin consiliere cum
ar fi terapia cognitiv-comportamentala, care se bazeaza
pe modificarea unor comportamente si moduri de gandire.
Cand aceste doua terapii sunt combinate, atacurile de
panica survin mai rar decat daca s-ar folosi doar o
singura terapie. Dupa inceperea
tratamentului, simptomele ar trebui sa se reduca in
decurs de cateva saptamani.
Daca nu se observa ameliorari in 6-8 saptamani, atunci trebuie crescute dozele sau schimbat madicamentul. Majoritatea medicamentelor folosite se vor
administra continuu pentru mai mult de un an si doar dupa
aceea se pot reduce dozele gradat pe parcursul catorva
saptamani. Daca dupa intreruperea tratamentului, reapar simptomele, se va relua
tratamentul pentru inca cateva
luni. Unii pacienti pot ramane
sub medicatie o perioada mai lunga de timp pentru a
putea controla simptomele. De asemenea, se va evalua prezenta unei stari asociate care poate dauna tratamentului, cum ar fi
depresia sau abuzul de substante nocive.
Nu exista in momentul actual nici un fel de tratament chirurgical.
Alte tratamente
- consilierea:
Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul
atacurilor de panica.
- terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala
- terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile
de panica si sa mentina relatii
bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in lupta impotriva
atacurilor de panica si anxietatii
- grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de
rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si forumuri de discutie, realizate on-line pe internet.
- exercitii de relaxare. Pot fi folositoare
pentru reducerea anxietatii si a stresului. Acestea
includ:
- exercitii
de respiratie
- relaxare musculara
progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale
de muschi
- masaj, la nivelul umerilor si
a gatului
- aromaterapie,
care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si care promoveaza
relaxarea
- yoga, tai chi,
si qi-gong sunt forme de exercitii
de meditare. Acestea necesita de obicei instruiri speciale.
- activitatile de relaxare psihica, ajuta la
relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele de relaxare musculara.
Acestea includ:
- antrenamente autogene sunt
folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa
un stres
- hipnoza pregateste
creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau
schimba modul de reactie la situatiile
stresante
- meditatia
implica o respiratie regulata cu frecventa
redusa si dureaza 15-20 minute
- imagini artistice ghidate
(vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la
relaxare si reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si reinvigorare.
- terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste
starea de spirit si schimba mersul zilei.
- terapia prin umor a devenit
tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru stimularea
sistemului imunitar al organismului.
|