BOLI ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
1. Bolile arterelor
2. Bolile venelor
3. Boli cardiace congenitale
4. Valvulopatii
5. Endocardita
6. Pericardita
7. Miocardita
8. Cardiomiopatiile
9. Bolile coronariene
10. Tulburari de ritm si de conducere
11. Hipertensiunea arteriala
12. Hipotensiunea arteriala
13. Hipertensiunea pulmonara
14. Insuficienta cardiaca
1 Stopul cardio-respirator
1. Bolile arterelor
Epidemiologie si etiologie
Arterele sunt afectate de arterioscleroza, ateroscleroza, tromboza si ernbolism.
Trombozele apar mai rar in artere deoarece circulatia arteriala este mai rapida decat cea venoasa.
Arterioscleroza se caracterizeaza prin ingrosarea peretelui arterelor mici si arteriolelor. Asocierea ateromului la aceasta afectiune defineste ateroscleroza. Ateromul este un depozit de colesterol, macrofage, uneori si calciu, cu fibroza la periferie, localizat la nivelul intimei arterelor, uneori si la nivelul mediei. Aceste procese duc la scaderea elasticitatii vaselor sanguine si stenoza lumenului arterial cu reducerea aportului sanguin la nivelul tesuturilor (ischemie). Celulele sanguine, la acest nivel, au tendinta de a se depune cu formarea de trombi. Lipsa de rezistenta a peretelui predispune la dezvoltarea de anevrisme.
Dezvoltarea placii de aterom incepe in prima decada a vietii cu formarea de striuri lipidice, in decada a doua a vietii evolutia este lenta, dar in decada a treia formarea placii de aterom este accelerata, mai ales daca sunt prezenti si alti factori predispozanti, iar in decadele patru si cinci efectele formarii placii de aterom sunt evidente.
Ateroscleroza este o boala generalizata care nu afecteaza doar arterele periferice ci si alte artere, ca de ex: arterele coronare, cerebrale, carotide, renale, mezenterice.
Procesul se desfasoara in timp ceea ce permite dezvoltarea circulatiei colaterale si astfel efectele formarii placii de aterom raman mult timp fara expresie clinica.
1.1. Ischemia acuta periferica
Definitie
Ischemia acuta periferica este cauzata de suprimarea brusca a circulatiei printr-o artera principala, cu aparitia modificarilor ischemice la nivelul tesuturilor irigate de artera obstruata.
Tratamentul trebuie instituit rapid in primele 6-8 ore, dupa aceasta perioada amputatia membrului este obligatorie datorita aparitiei necrozei.
Etiopatogeneza
Ischemia acuta periferica este determinata de:
1) embolie
2) tromboza
3) traumatism
1) Embolia - 95% din embolii au originea din trombii formati in inima ca rezultat al: - fibrilatiei arteriale
infarctului miocardic
endocarditei bacteriene
insuficientei cardiace congestive
2) Tromboza arteriala survine la nivelul placilor ateromatoase sau poate fi determinata de tulburari hemodinamice (staza),
3) Traumatismul - datorita
hematomului sau fragmentelor osoase
deplasate care comprima peretele arterial, iatrogen prin folosirea
cateterelor percutante in scop diagnostic sau terapeutic.
Tablou clinic
Manifestarile clinice ale ischemiei acute periferice constau in:
a) durere
b) paloare
c) parestezia, sensibilitatea tactila se pierde in prima ora de evolutie
d) absenta pulsului distal de locul obstructiei
e) impotenta functionala
f) racirea tegumentelor
Importanta stabilirii diagnosticului diferential
Este necesar ca asistenta medicala sa cunoasca simptomele si semnele ischemiei acute si sa supravegheze atent pacientii care au riscul dezvoltarii ischemiei acute (pacienti cu aparat gipsat, in timpul cateterizarii cardiace sau arieriografiei). Orice modificare trebuie raportata prompt si se va interveni rapid pentru salvarea membrului afectat.
Examinari paraclinice
1) Ultrasonografia Doppler
metoda neinvaziva, pune in evidenta sediul obstacolului
pacientul nu necesita o pregatire speciala
in ischemia acuta stabileste prezenta/absenta fluxului sanguin si diferentiaza ocluzia venoasa de cea arteriala.
2) Arteriografia - localizeaza sediul ocluziei, da date despre circulatia colaterala si axul arterial principal si tendinta de extindere a trombozei.
Consta in injectarea unei substante de contrast in arborele arterial prin artera femurala si efectuarea de radiografii la anumite intervale de timp.
Se efectueaza anestezie locala; la pacientii anxiosi si copii se face anestezie generala.
Dupa investigatie se verifica T.A., pulsul, sensibilitatea si locul de punctie al arterei femurale.
3) Alte examinari: pletismografie, tomografie computerizata, tomografie cu substanta de contrast, teste de coagulare (TQ, TH), numar de trombocite, fibrinogen.
Tratament
a) chirurgical
embolectomie daca ischemia acuta este produsa de un embol
grefa in cazul ischemiei acute produse prin traumatism
by-pass in cazul ischemiei acute produse prin tromb ocluziv
b) medicamentos - heparina, iar in continuare anticoagulante orale 3 luni pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice care determina 50% din mortalitatea postoperatorie.
INTERVENTII NURSING:
Pregatirea preoperatorie:
se linisteste pacientul si i se explica etapele interventiei chirurgicale
daca pacientul a mancat se monteaza o sonda de aspiratie nazogastrica
Ingrijirea postoperatorie:
PROBLEMA |
SCOP |
INTERVENTII NURSING |
RATIONAMENT |
Risc de hemoragie in timpul interventiei si tratamentului anticoagulant |
Depistarea rapida a sangerarii |
- determinarea TA, pulsului - urmarirea aspectului tegumentului (tegumente reci, palide si uscate) - se urmareste locul punctiei pentru a observa daca exista sangerari sau s-a format un hematom - se urmaresc alte sangerari: epistaxis, hematurie |
- hemoragia poate fi depistata prin scaderea TA si accelerarea pulsului - modificarile de la nivelul tegumentului poate indica prezenta socului |
Risc de trom- boembolism postoperator |
Prevenirea tromboem- bolismului |
- se urmaresc sensibilitatea si circulatia in ambele membre |
- prin urmarirea culorii si temperaturii tegumentului se poate depista rapid o reocluzie |
Principiile tratamentului cu anticoagulante orale
1) anticoagulantele se administreaza in doza prescrisa de medic.
2) utilizarea concomitenta cu anticoagulante a aspirinei, vitaminelor, antibioticelor si antiinflamatoareior se face numai in acordul medicului.
3) intreruperea tratamentului nu se face brusc deoarece exista riscul formarii de trombi.
4) efectuarea la intervale regulate de timp a testelor de coagulare (TQ, TH).
5) informarea medicului stomatolog asupra tratamentului anticoagulant.
6) pacientul sa cunoasca reactiile adverse ale tratamentului anticoagulant: hematurie, sangerare care nu se opreste, melena, cefalee, vertij, hematemeza, dureri epigastrice.
1.2. Arteriopatia periferica
Epidemiologie si etiologie
Arteriopatia periferica sau arteriopatia cronica obliteranta are ca substrat etiopatogenic ateroscleroza cu factorii de risc cunoscuti: fumat, hiperlipoproteinemia si mai putin diabet zaharat si HTA.
Este localizata mai frecvent la membrele inferioare si apare mai frecvent la barbatii peste 50 ani.
Tablou clinic
Primele simptome constau in tegumente reci si claudicatie intermitenta, apoi in evolutie apar dureri de repaus, iar in stadiul final al bolii apar tulburari trofice (necroze, ulceratii, gangrene).
Simptomatologia cuprinde:
1) tegumente
reci, modificari de culoare ale tegumentului (paloare,
lividitate, marmorare) datorita reducerii aportului sanguin,
2) reducerea sau absenta pulsului distal de obstructie.
3) durerile de repaus sunt mai accentuate noaptea, diminua in pozitie decliva,
4) claudicatia intermitenta este simptomul caracteristic, are caracter de crampa musculara, apare la efort, cel mai frecvent cu localizare in molet, dispare la scurt timp dupa oprirea efortului.
5) tegumente uscate, lipsa pilozitatii la nivelul membrului afectat, unghii friabile - datorita scaderii aportului de oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor.
6) gangrena apare cand aportul sanguin este insuficient pentru mentinerea viabilitatii tegumentului.
Importanta stabilirii diagnosticului diferential
Asistenta medicala joaca un rol important in educatia pacientului astfel incat acesta sa stie sa-si palpeze pulsul pentru decelarea rapida a unor modificari si sa cunoasca caracteristicile claudicatiei intermitente.
Examinari paraclinice
1)Examenul Doppler - localizeaza
obstructia, evalueaza importanta
circulatiei colaterale.
2) Angiografia cu substanta de contrast - este rezervata pacientilor care vor beneficia de interventie de revascularizare.
3) Oscilometria evidentiaza o scadere a
pulsatiilor arteriale
Tratament
Obiective:
cresterea aportului sanguin la extremitatea afectata
prevenirea progresiunii bolii si evitarea complicatiilor
controlul factorilor de risc
a) medicamentos: vasodilatatoare
b) chirurgical:
angioplastie percutana transluminala - dilatarea cu balonas urmareste distrugerea placii de aterom si cresterea lumenului vascular
trombendarterectomia - dislocarea zonei stenozate impreuna cu peretele intern arterial
by-pass cu autogrefa venoasa (vena safena) sau materiale sintetice - Dacron
simpatectomia
INTERVENTII NURSING:
Este important ca ingrijirile incepute in spital sa fie continuate si acasa. Odata cu evolutia bolii toleranta la efort scade ceea ce duce la schimbarea locului de munca si orientarea spre munci sedentare.
Plan de ingrijire a unui pacient cu arteriopatie periferica
PROBLEMA |
SCOP |
INTERVENTII |
RATIONAMENT |
Scaderea aportului sanguin in extremitati |
- ameliorarea circulatiei si prevenirea tulburarilor trofice |
se explica pacientului necesitatea se evita ortostatismul prelungit in timpul mobilizarii sau transportului pacientului taierea unghiilor se face cu atentie se urmareste aspectul se evita baile cu apa rece sau fierbinte se pudreaza pielea cu talc |
fumatul accelereaza evolutia bolii leziunile cutanate se vindeca mai greu la pacientii cu arteriopatie periferica baile fierbinti sau reci nu sunt dureroase pentru pacient, dar pot duce la necroze |
Teama de a se mobiliza datorita aparitiei durerii |
-mobilizarea sa se faca in limitele posibilitatii |
pacientul este incurajat sa se mobilizeze, iar in cazul aparitiei durerii se indica repausul se efectueaza exercitii active izometrice se administreaza analgezicele prescrise de medic evitarea purtarii de pantofi stramti se evita pozitia cu picioarele ridicate si picior peste picior |
-exercitiile favorizeaza circulatia sanguina si dezvoltarea circulatiei colaterale - pantofii stramti ingreuneaza circulatia arteriala si venoasa |
Obezitate si dieta bogata in grasimi |
- educarea pacientului pentru o alimentatie rationala |
reducerea grasimilor din dieta aport hidric corespunzator (1-2 l/zi) |
dieta joaca un rol lipsa aportului lichi- |
Recomandari la externare:
1) pacientul sa cunoasca riscul continuarii fumatului.
2) pacientul sa evite folosirea de sapun care usuca pielea.
3) pacientul sa evite purtarea de imbracaminte si incaltaminte stramta.
4) sa evite bai foarte reci sau fierbinti.
5) sa evite pozitia picior peste picior.
6) alimentatia sa fie echilibrata in glucide, lipide, proteine.
7) examinarea la intervale regulate de timp a tegumentelor picioarelor pentru depistarea rapida a leziunilor.
8) efectuarea de controale medicale periodice.
1.3 Bolile aortei
Principala afectiune a aortei este anevrismul. Anevrismul reprezinta o dilatatie anormala a unui segment vascular. Se complica cu ruperea lor, ceea ce duce la hemoragii si moarte.
Epidemiologie si etiologie
Principala cauza a formarii anevrismului este ateroscleroza. Alte cauze: defecte chirurgicale ale peretelui arterial, traumatisme si infectii.
Tipuri de anevrisme:
a) adevarate
sunt afectate toate cele trei tunici ale peretelui vascular
pot fi fusiforme, sacciforme
b) pseudoanevrisme - exista o discontinuitate a tunicilor intima si medie
Anevrismele pot afecta orice regiune a aortei si incidenta este mai crescuta la barbati.
Manifestari clinice
In cazul disectiei de aorta toracica apare durere cu debut brusc, de intensitate crescuta, insuportabila cu iradiere mterscapuiovertebrala. Asociat apare dispnee, tuse, disfagie. Tabloul clinic, de cele mai multe ori este de soc.
In cazul anevrismelor de aorta abdominala apare durere sau disconfort abdominal, durere localizata posterior, insuficienta vascularizatie a membrelor inferioare. In cazul ruperii sau disectiei apare durere cu debut brusc, localizata lombar, intensa, rigiditate abdominala si semnele socului hipovolemic.
Examinari paraclinice
1) Ecografie
2) Arteriografie
3) Tomografie computerizata
Toate investigatiile enumerate permit diagnosticul, localizarea si aprecierea marimii anevrismului.
Tratament
Tratamentul specific este exclusiv chirurgical. Consta in rezectia segmentului aortic afectat si inlocuirea lui cu o proteza de Dacron. Pacientului i se vor explica riscurile interventiei chirurgicale.
In cazul rupturii sau disectiei mortalitatea este foarte mare.
2. Bolile venelor
2.1. Flebita superficiala si tromboflefoita
Epidemiologie si etiologie
Flebita superficiala este o inflamatie superficiala a venei cauzata de leziunea peretelui venos dupa interventii chirurgicale, nastere sau administrarea i.v. de substante iritante.
Tromboflebitele superficiale sunt afectiuni inflamatorii ale peretilor venelor insotite de formarea de trombi aderenti. Cauza cea mai frecventa a tromboflebitelor superficiale o constituie varicele.
Tablou clinic
Vena superficiala inflamata si trombozata apare sub forma unui cordon ferm, dureros spontan sau la presiune. Tegumentele supraiacente sunt eritematoase si calde.
Importanta stabilirii diagnosticului diferential
Asistenta medicala joaca un rol important in depistarea unor modificari ale tegumentului, mai ales la nivelul braunulei in cazul terapiei perfuzabile indelungate.
Diagnosticul se pune mai ales pe baza examenului clinic.
Tratament
repaus ia pat
administrarea de antialgice, antiinflamatorii nesteroidiene
schimbarea locului de perfuzie
INTERVENTII NURSING:
administrarea de analgezice
evaluarea efectului medicatiei
2.2. Boala varicoasa
Epidemiologie si etiologie
Boala varicoasa apare cand valvele venoase devin incompetente, ceea ce duce la staza si dilatare venoasa. Congestia venoasa si edemul influenteaza aportul de O2 si substante nutritive ceea ce duce la fibroza si probabilitatea aparitiei de complicatii ca de ex: ulcere varicoase, tromboflebite si tromboza venoasa profunda.
Factorii predispozanti ai bolii varicoase sunt:
sexul, apare mai frecvent la femei
ocupatia, apare mai frecvent la cei cu ortostatism prelungit (ex: vanzatori, asistenti medicali, stomatologi,etc.)
defecte genetice ale peretelui venos
sarcina induce modificari hormonale, iar cresterea uterului comprima vena cava inferioara cu ingreunarea intoarcerii venoase
varsta, riscul aparitiei varicelor creste odata cu inaintarea in varsta datorita scaderii elasticitatii peretilor venosi.
Tablou clinic
Pacientul in fazele initiale este asimptomatic, ulterior pot sa apara dureri la mers sau dupa ortostatism prelungit.
Examinari paraclinice
Ecografia Doppler arata scaderea intoarcerii venoase. Tratament
a) conservator:
purtarea de ciorapi elastici
evitarea purtarii de corsete, jartiere
evitarea pozitiei picior peste picior (reduce intoarcerea venoasa cu 15%)
evitarea ortostatismuiui si pozitiei sezande timp indelungat
plimbari zilnice (2-3 km)
inotul este sportul cel mai indicat pentru ca favorizeaza intoarcerea venoasa
b) chirurgical:
scleroterapie
ligatura
stripping
INTERVENTII NURSING:
Postoperator se asigura pozitia de decubit dorsal cu picioarele ridicate pentru favorizarea intoarcerii venoase. Asistenta medicala trebuie sa verifice daca ciorapii elastici sunt aplicati corect.
Se masoara TA si pulsul pentru depistarea unei eventuale hemoragii. Pacient va fi mobilizat precoce pentru a preveni tromboza venoasa profunda. Profilactic se pot administra doze mici de heparina. Asistentul medical va explica pacientului sa evite ortostatismul prelungit, pozitia picior peste picior. In cazul repausului la pat se mentine pozitia cu picioarele usor ridicate.
2.3. Tromboza venoasa
Epidemiologie si etiologie
Tromboza reprezinta coagularea sangelui in vasele sanguine. Trombul este format din elementele figurate ale sangelui. Daca trombul se detaseaza de peretele vascular devine embol.
Cauzele trombozei venoase:
1) Leziunea peretelui venos - dupa administrarea i.v. de substante iritante, traumatisme, interventii chirurgicale, inflamatii.
2) Hipercoagulabilitatea sangelui.
Deshidratarea si policiternia pot duce la cresterea vascozitatii sanguine. De asemenea, intreruperea brusca a tratamentului anticoagulant, utilizarea de anticonceptionale orale, infarctul miocardic, nasterea pot duce la o crestere a coagulabilitatii sanguine.
3) Staza venoasa - in cazul imobilizarii prelungite, paraliziei.
Apare in 25 - 35% postoperator si la 20 - 50% din pacienti cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Tromboza venoasa este localizata mai frecvent la membrul inferior.
Tablou clinic
In tromboza venoasa profunda apare edemul care impiedica drenajul venos. Tegumentele supraiacente sunt calde, rosii, iar venele superficiale apar proeminente. Pacientii pot prezenta febra. In 50% din cazuri pacientii pot fi asimptomatici.
Principala complicatie este embolia pulmonara, care poate fi fatala uneori.
Examinari paraclinice
1) Venografia - consta in injectarea unei substante de contrast radioopace si efectuarea de radiografii succesive. Da relatii asupra localizarii si extinderii trombozei si asupra circulatiei colaterale.
2) Ecografia Doppler - permite localizarea trombozelor in vena iliaca si femurala.
Tratament:
a) profilactic
administrarea de doze mici de heparina la pacienti cu risc
compresie externa (ciorapi elastici)
b) curativ
heparinoterapie, continuata apoi cu terapie anticoagulanta orala (8-12 saptamani)
in caz de tromboze extinse streptokinaza sau alti agenti trombolitic
INTERVENTII NURSING: Plan de ingrijire a unui pacient cu tromboza venoasa profunda
PROBLEMA |
SCOP |
INTERVENTII |
RATIONAMENT |
1. Pacientii cu risc de dezvoltare a trombozei venoase profunde |
- prevenirea trombozei venoase profunde prin asigurarea unei intoarceri venoase normale |
pacientul va fi incurajat sa se mobilizeze precoce postoperator, sa evite imobilizarea prelungita daca imobilizarea este necesara efectuarea de exercitii active si pasive; se fac miscari de flexie-extensie din articulatia tibiotarsiana (miscari active) si din articulatia genunchiului (miscari pasive) nu se vor pune perne sub genunchi sau gamba, postoperator pacientul trebuie avertizat sa nu stea picior peste picior sau pe un scaun care comprima spatiul popliteu utilizarea de ciorapi elastici sa se evite purtarea de ciorapi elastici prea lungi sau prea scurti ciorapii se dau jos de doua ori pe zi pentru o scurta perioada de timp |
o cauza a trombozei venoase profunde este staza venoasa; mobilizarea precoce o previne miscarile active si pasive prin contractia musculara asigura, intoarcerea venoasa si. previne staza respiratiile profunde cresc presiunea negativa intratoracica favorizand astfel intoarcerea venoasa - adoptarea unor pozitii necorespunzatoare impiedica intoarcerea venoasa. cu aparitia stazei ciorapii elastici comprima venele superficiale
si cresc in perioada in care ciorapii elastici sunt
dati jos, se inspecteaza tegumentele pentru |
2. Pacient cu tromboza venoasa profunda |
- prevenirea extensiei trombozei si emboliei pulmonare |
- repaus la pat 5-7 zile - mentinerea unei pozitii cu picioarele deasupra planului patului - prevenirea complicatiilor repausului la pat: infectii respiratorii, urinare si constipatiei - administrarea analgezicelor prescrise de medic - utilizarea ciorapilor elastici la indicatia medicului - pacientul este incurajat sa efectueze exercitii active in pat pentru prevenirea trombozei venoase in celalalt membru - prevenirea deshidratarii prin consum crescut de lichide |
- repausul de 7 zile este necesar pentru ca inflamatia si simptomele asociate sa se remita - pozitia cu picioarele ridicate deasupra patului favorizeaza intoarcerea venoasa - reducerea durerii prin administrarea analgezicelor asigura confortul pacientului - deshidratarea creste vascozitatea sanguina care duce la formarea de trombi |
3.Urmarirea |
- recunoasterea reactiilor adverse ale tratamentului anticoagulant si interventia prompta |
- verificarea dozei administrate - urmarirea aparitiei unor reactii, adverse: 1 hematurie, melena, epistaxis, hematemeza |
- in cazul aparitiei reactiilor adverse se intervine prompt prin administrarea de sulfat de protamina |
4. Ingrijirea dupa tromboza venoasa profunda |
- asigurarea unei intoarceri venoase corespunzatoare |
- pacientul trebuie avertizat ca mobilizarea se face cu ciorapi elastici - pacientului i se va explica ca nu este benefica pozitia sezanda si ortostatismui prelungit - evitarea fumatului - efectuarea de exercitii la intervale regulate de timp |
- purtarea de ciorapi elastici previne staza - ortostatismul prelungit si pozitia sezanda favorizeaza staza venoasa - fumatul creste agregarea trombocitara si astfel riscul formarii de trombi |
3. Boli cardiace congenitale
Bolile cardiace congenitale sunt anomalii structurale si functionale prezente la nastere datorita unor opriri sau anomalii in dezvoltarea embriologica a aparatului cardiovascular.
Bolile cardiace congenitale apar intr-o proportie de 1:100. Netratate duc la deces, chiar in primul an de viata. Exista cazuri in care bolile cardiace congenitale sunt asimptomatice o perioada de timp si ulterior devin simptomatice.
In etiologia bolilor cardiace congenitale intra factorii genetici si factorii de mediu. Factorii de mediu devin o cauza a bolilor cardiace congenitale mai ales daca intervin in primele luni de sarcina.
Dintre factorii de mediu mai importanti sunt: infectiile (rubeola, citomegalus, herpes, coxsackie), medicamente (fenitoin, litium, amfetamine, citostatice), alcoolul, fumatul si radiatiile.
Defecte congenitale apar si in cadrul aberatiilor cromozomiale (ex: sindromul Down).
Cele mai frecvente boli cardiace congenitale sunt defectul de sept ventricular (DSV), tetralogia Fallot.
Principalele tipuri de boli cardiace congenitale si efectele lor sunt rezumate in tabelul urmator:
TIPUL DEFECTULUI |
EXEMPLU |
EFECTE |
MANIFESTARI CLINICE |
1 Anomalii de comunicare intre circulatia sistemica si pulmonara |
- persistenta de canal arterial defect de sept defect de sept |
- sunt stanga-dreapta; reoxigenarea sangelui din partea stanga a inimii cu cresterea fluxului sanguin prin artera pulmonara - HTA pulmonara severa care duce la inversarea suntului (dreapta-stanga] |
dispnee cianoza fatigabilitate insuficienta cardiaca |
Leziuni obstmctive |
coarctatie de aorta stenoza aortica stenoza pulmonara tetralogia Fallot |
- HTA pulmonara severa care duce la inversarea suntului (dreapta-stanga) -insuficienta cardiaca |
dispnee cianoza fatigabiiitate |
Origine anormalaa vaselor, absenta unor vase, valve |
dextrocardia transpozitia de vase mari |
- insuficienta cardiaca si deces de obicei, in prima luna |
- cianoza care apare imediat dupa nastere - dificultati in alimentatie |
Clasificarea bolilor cardiace congenitale (modificat dupa JK.Perioff):
A) Boli cardiace necianogene cu sunt stanga-dreapta:
1. Sunt la nivel atrial
defect de sept atrial (DSA)
canal atrio-ventricular partial sau complet
atriu unic
comunicare VS-AD
2. Sunt la nivel ventricular
defect de sept ventricular (DS V)
ventricul unic
3. Sunt la nivelul aorta-pulmonara
persistenta canalului arterial
fereastra aorto-pulmonara
4. Sunt la nivele multiple
trunchi arterial comun
DSV cu DSA
DSV cu PCA
Sunt radacina aortei
cord drept
anevrism sinus Valsalva rupt
fistula coronara arterio-venoasa
originea coronarei stangi din artera pulmonara
B) Boli cardiace congenitale necianogene fara sunt:
1. Malformatii ale cordului stang:
obstructii la nivelul atriului stang
stenoza mitrala
stenoza venei pulmonare
cord triatriatum
insuficienta mitrala
stenoza aortica
cord stang hipoplazic
insuficienta aortica
valva aortica - bicuspida
coarctatie aortica
2. Malformatii ale cordului drept:
stenoze pulmonare
insuficienta valvulara pulmonara, absenta valvei pulmonare
dilatatia idiopatica a aortei pulmonare
boala Ebstein
C) Boli cardiace congenitale cianogene:
1. Flux pulmonar scazut sau normal:
tetralogia Fallot
atrezie tricuspidiana
boala Ebstem cu DSA.
stenoza pulmonara cu DSA (trilogia Fallot)
transpozitia marilor artere cu stenoza pulmonara
fistula arterio-venoasa pulmonara
2. Flux pulmonar crescut:
trunchi arterial
transpozitia completa a marilor artere necorectata
transpozitia corectata a marilor vase (cu DSA sau DSV)
dubla iesire a VD
VS cu dubla iesire
intoarcere venoasa pulmonara anormala, partiala sau totala
ventricul unic
atriu comun
D) Generale:
malpozitii cardiace
malformatii vasculare
bloc atrio-ventricular congenital
Examinari paraclinice
1) Examen radiologic pulmonar evidentiaza modificari ale transparentei pulmonare si ale siluetei cardiace.
2) Examen ecografic evidentiaza modificari ale cavitatilor, defecte de sept, origini anormale ale vaselor sanguine.
3) Electrocardiograma evidentiaza modificari ale undei P si complexului QRS.
4) Cateterismul cardiac si cardioangiografia precizeaza defectul prin trecerea cateterului prin defect in cazul defectelor de sept si modificarilor de presiune si oxigenare a sangelui din cavitatile inimii.
Tratament:
1. medical: - mai ales in cazul complicatiilor
(infectii pulmonare,
insuficienta cardiaca si aritmii)
2. chirurgical.
4. Valvulopatii
Sistemul valvular de la nivelul inimii asigura sensul de circulatie al sangelui. Sistemul valvular poate fi afectat fie in sensul insuficientei deschideri a sistemului valvular (stenoza), fie in sensul unui deficit de inchidere a sistemului valvular (insuficienta).
Cele mai frecvente cauze ale valvulopatiilor sunt infectiile si anomaliile congenitale, uneori si traumatismele.
Valva mitrala este cel mai frecvent afectata, apoi cea aortica.
Valvulopatiile mitrale
Cea mai frecventa cauza a valvulopatiilor mitrale este reumatismul articular acut.
Reumatismul articular acut este o afectiune determinata de streptococul hemolitic. In trecut reumatismul articular acut a fost principala cauza a valvulopatiilor mitrale, in prezent incidenta afectiunii este mai mica.
Insuficienta mitrala poate fi determinata de rupturi de cordaje, muschi papilari, endocardita infectioasa si de dilatarea cavitatii VS.
Prolapsul de valva mitrala consta in patrunderea valvei mitrale in atriul stang in sistola.
Valvulopatiile aortice
Principalele cauze ale stenozei aortice sunt reumatismul articular acut, anomalii congenitale (bicuspidia aortica) si leziuni degenerative.
Insuficienta aortica poate fi determinata de reumatism articular acut, leziuni inflamatorii, anomalii congenitale, traumatisme.
Valvulopatiile pulmonare si tricuspidiene
Valvulopatiile tricuspidiene sunt rezultatul afectarii reumatismale, de obicei, se asociaza cu leziuni ale valvei mitrale si/sau aortice. Valva pulmonara este afectata extrem de rar.
Manifestari clinice
Principalele manifestari clinice in valvulopatii sunt ilustrate in tabelul urmator:
AFECTIUNE |
CONSECINTE |
MANIFESTARI CLINICE |
Stenoza mitrala |
presiune crescuta in AS presiunea crescuta in AS duce la cresterea presiunii in venele si capilarele pulmonare determinand edem pulmonar scaderea debitului cardiac insuficienta cardiaca stanga, ulterior si insuficienta cardiaca dreapta |
debut brusc sau insidios principalul simptom dispnee apoi tuse, astenie, ortopnee, dispnee paroxistica nocturna (semn de insuficienta cardiaca stanga) fibrilatie atriala simptomeie de insuficienta |
Insuficienta mitrala |
regurgitarea sangelui in AS dilatatia AS in timpul diastolei sangele regurgitat din VS in AS se reintoarce in VS determinand hipertrofia (dilatatia) VS si insuficienta cardiaca stanga |
dispnee de efort, astenie mai putin severe comparativ cu stenoza mitrala simptomeie insuficientei cardiace drepte |
Stenoza aortica |
creste forta de contractie a VS hipertrofie ventriculara ischemie miocardica in stenoza severa, insuficienta cardiaca stanga |
asimptomatica o perioada mare angina pectorala, sincopa la efort, dispnee, astenie - ulterior ortopnee, dispnee | paroxistica nocturna, edem pulmonar |
Insuficienta aortica |
regurgitarea sangelui din aorta in VS in timpul diastolei creste forta de contractie a VS determinand hipertrofie si insuficienta cardiaca stanga |
asimptomatica o perioada lunga de timp initial
dispnee de efort, ulterior in
fazele tardive ale bolii |
Examinari paraclinice
1) Electrocardiograma evidentiaza modificari de ritm, tulburari de conducere, hipertrofiile cavitatilor inimii.
2) Examenul radiologic evidentiaza modificari ale transparentei pulmonare si umbrei cardiace.
3) Ecocardiograma metoda neinvaziva care da relatii despre morfologia si functionalitatea sistemului valvular si peretilor inimii.
4)
Cateterismul cardiac da relatii despre gradientul de presiune
transvalvular.
5) Coronarografia arata prezenta sau absenta leziunilor coronariene.
Implicatiile pacientului
Pacientul poate fi asimptomatic o perioada lunga de timp, ulterior devine simptomatic. Principalele simptome sunt dispneea de efort, astenia, iar in cazul stenozei aortice angina pectorala. In fazele avansate ale bolii apare dispneea de repaus, simptomele insuficientei cardiace care duc la limitarea mobilizarii, anxietate si restrictii ale activitatii zilnice.
Tratament:
1. medicamentos: - pentru profilaxia endocarditei infectioase
- de prevenire a complicatiilor 2. chirurgical: - valvotomie, valvuloplastie
- proteza valvulara mecanica sau bioproteza
Endocardita
Definitie
Endocardita este o boala infectioasa caracterizata prin aparitia de vegetatii pe endoteliul valvular sau alte structuri cardiace normale sau patologice.
Endocardita reprezinta mai putin de 1% din afectiunile cardiace.
Etiologie
In etiologia endocarditei infectioase sunt implicati:
streptococul, cel mai frecvent agent patogen implicat
stafilococul auriu
bacili gram negativi: E.Coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Enterobacter
fungi: Candida, Aspergillus, mai ales la persoanele imunodeprimate
alte microorganisme ca: spirochete, ricketti, chlamidii, virusuri.
Din punct de vedere evolutiv, endocardita se clasifica in:
a) acuta - apare pe valve normale, produsa de stafilococul auriu
b) subacuta - apare pe patologie preexistenta (congenitala sau dobandita), produsa mai ales de streptococul Viridans
c) cronica.
Tablou clinic
Debutul poate fi;
acut cu febra, frisoane, transpiratii, mialgii, artralgii
insidios cu subfebrilitati, scadere ponderala, astenie progresiva
prin complicatii embolice sistemice cerebrale, renale, retiniene
In perioada de stare apare:
febra
modificari cardiace cu aparitia de noi sufluri sau modificarea celor
preexistente
semne cutaneo-mucoase - paloarea tegumentelor si mucoaselor
splenomegalia
semne oculare
semne de afectare renala si hematurie macroscopica sau
insuficienta renala
manifestari clinice produse de embolii arteriale: splenice, renale,
cerebrale, sindroame de ischemie acuta a membrelor, pulmonare.
Examinari paraclinice
1) Hemocultura este esentiala pentru diagnostic.
2) Teste serologice
3) Examenul de urina poate evidentia proteinuria, hematuria micro
sau macroscopica, cilindrii hematiei.
4) Examene hematologice si imunologice
5) Ecocardiograma poate evidentia prezenta vegetatiilor.
Tratament
Obiective:
eradicarea infectiei
tratamentul complicatiilor
tratamentul profilactic
Eradicarea infectiei se face prin tratament antibiotic administrat precoce, in doze mari, pe o perioada suficient de lunga si ideal dupa antibiograma.
Tratamentul chirurgical este indicat in cazul aparitiei insuficientei cardiace secundara disfunctiilor valvulare, abcese miocardice sau perivalvulare, proteze instabile, embolii multiple sau insuficienta tratamentului antibiotic.
6. Pericarditele
Definitie
Pericardita reprezinta inflamatia pericardului determinata de multiple cauze, cu evolutie acuta sau cronica.
Din punct de vedere evolutiv, pericarditele pot fi:
acute cu evolutie sub 6 saptamani
cronice cu evolutie peste 6 luni
Etiologie
Cauze:
infectioase
stafilococ, streptococ, pneumococ, meningococ, gonococ
virale
tuberculoase
fungice
neinfectioase
uremie
neoplazice primare sau metastatice
boli metabolice si endocrine
traumatisme toracice
legat de reactii de hipersensibiitate si boli autoimune din:
reumatismul articular acut
boli de colagen: lupus entematos sistemic, sclerodermie
indusa medicamentos: hidralazina, procainamida.
Tablou clinic
Cel mai important simptom este durerea toracica care are urmatoarele caracteristici:
localizare difuza retrosternal si pericardic
intensitate variabila
iradiaza la baza gatului, abdomen, umar stang
creste in intensitate in inspir, la tuse, deglutitie, schimbare de pozitie
nu are legatura cu efortul
In cazul acumularii unei cantitati mari de lichid in cavitatea pericardica apare tamponada cardiaca, cu afectarea umplerii diastolice ventriculare, reducerea debitului cardiac si cresterea presiunii venoase sistemice si pulmonare.
Apare polipnee, tahicardie sinusala, hipotensiune arteriala, jugulare turgescente, hepatomegalie, puls paradoxal (scaderea in inspir a TA sistolice cu mai mult de 10 mmHg, frecatura pericardica, zgomote cardiace asurzite, diureza scazuta pana la anurie.
Principalele cauze ale tamponadei cardiace sunt:
ruptura cardiaca
perforatie in timpul cateterismului cardiac
anevrism disecant de aorta
traumatisme
Examinari paraclinice
1) Electrocardiograma - pune in evidenta modificari de voltaj QRS si ale segmentului ST (supradenivelare) si tulburari de ritm (tahicardie, uneori fibrilatie sau flutter atrial).
2) Teste de inflamatie prezente
3) Examenul radiologic arata modificarea siluetei cardiace cu aspect de cord in carafa.
4) Ecocardiografia evidentiaza prezenta lichidului pericardic.
5) Pericardiocenteza folosita in scop diagnostic si curativ. Lichidul extras se va examina macroscopic, microscopic, citologic si pentru confirmarea unei etiologii.
Implicatiile pacientului
Tratamentul trebuie individualizat depinzand de severitatea simptomelor. Tamponada cardiaca poate duce la deces daca nu se intervine rapid (evacuarea lichidului).
Rolul asistentei medicale in stabilirea diagnosticului diferential
Asistenta medicala are un rol vital in identificarea precoce a simptomelor si semnelor dezvoltarii tamponadei cardiace. Orice scadere a TA trebuie raportata medicului.
In tamponada cardiaca presiunea diastolica tinde sa ramana la valori normale in timp ce presiunea sistolica scade. Recunoasterea si raportarea rapida a oricarei modificari in starea generala a pacientului poate preveni moartea subita.
Tratament
repaus la pat
administrarea de antialgice, antiinflamatoare, corticoterapie
pericardiocenteza asociata sau nu cu drenaj in cazul aparitiei semnelor de tamponada cardiaca
7. Miocarditele
Definitie si etiologie
Miocardita reprezinta inflamatia miocardului determinata de:
un proces
infectios (virusul coxsackie B este cauza cea mai
frecventa a miocarditei virale, dar si virusul coxsackie A, virusul
influenza, virusul rujeolei, rubeolei, adeno si echovirusurile pot fi
implicate in aparitia bolii)
reactie de hipersensibilitate (cardita reumatismala)
agenti chimici, fizici (soc electric, radiatii)
medicamente
boli autoimune si de metabolism
Manifestari clinice
Simptomatologia cardiovasculara este saraca, inconstanta si nespecifica.
Poate apare dispnee, palpitatii, dureri toracice consecutiv unui sindrom infectios, cel mai frecvent viral (febra, mialgii, cefalee, artralgii).
Unii pacienti pot prezenta tulburari de ritm - tahicardie sinusala cu modificari nespecifice pe ECG, iar alti pacienti prezinta semne de insuficienta cardiaca.
Examinari paraclinice
1) Electrocardiograma - evidentiaza tulburari de ritm si de conducere, modificari de complex QRS si de faza terminala.
2) Examenul radiologic evidentiaza cardiomegalie, hipertensiune pulmonara venoasa, leziuni infiltrative pulmonare.
3)Ecocardiografia poate evidentia hipokinezie difuza, scaderea fractiei de ejectie.
4) Teste de inflamatie prezente, testele serologice si microbiologice constituie un criteriu important in stabilirea diagnosticului.
5) Biopsia endomiocardica este metoda cea mai precisa de stabilire a unui diagnostic pozitiv si diferential
Tratament
repaus la pat 2-3 saptamani
tratamentul etiologic (antiviral) nu a datorita rezultatele scontate
oxigenoterapie
antiaritmice in cazul aparitiei unor tulburari de ritm
antiinflamatoare nesteroidiene
8. Cardiomiopatiile
Definitie
Cardiomiopatiile reprezinta afectarea initiala a miocardului de cauza variata,
Cardiomiopatiile pot fi impartite pe baza caracterelor fiziopatologice principale (hemodinamice) in :
cardiomiopatii dilatative - in care apare diminuarea functiei sistolice, urmata de dilatatia cardiaca si congestie venoasa pulmonara si sistemiea.
cardiomiopatia hipertrofica - in care apare hipertrofia peretilor ventriculari (in principal a VS) cu alterarea functiei diastolice, functia sistolica este normala sau exagerata.
cardiomiopatia restrictiva - in care anomalia principala este diminuarea functiei diastolice, functia sistolica fiind pastrata.
Etiologie
Principalele cauze ale cardiomiopatiilor sunt:
infectioase
virale
bacteriene
fungice
parazitare
metabolice
nutritionale
endocrine
afectiuni
sistemice (boii hematologice, neoplazice, boli ale tesutului
conjunctiv, boli granulomatoase neinfectioase)
afectiuni neurologice, neuromusculare, musculare
toxice
biologice
industriale
medicamentoase
agenti fizici, termici, electrici, radiatii ionizante.
Tablou clinic
Pacientii cu cardiomiopatie dilatativa si restrictiva prezinta scaderea tolerantei la efort, aparuta de obicei dupa o infectie respiratorie trenanta.
Principalele simptome ale cardiomiopatiei hipertrofice sunt: dispneea de efort, palpitatii, dureri toracice atipice, uneori chiar sincopa sau lipotimie si edem pulmonar.
In stadiile avansate apar simptomele si semnele insuficientei cardiace.
Examinari paraclinice
1) Radiografia toracica care arata cardiomegaiie, staza venoasa, semne de HTP arteriala (CM dilatativa), crestere variabila a VS (CM hipertrofica) si dilatatia atriilor, fara afectare ventriculara, congestie venoasa (CM restrictiva).
2) Electrocardiograma evidentiaza
tulburari de ritm, modificari ale
complexului QRS si de faza terminala,
3) Ecocardiograma apreciaza:
dilatarea cavitatilor cardiace, scaderea fractiei de ejectie, trombi intracavitari (CM dilatative)
hipertrofie ventriculara stanga (globala sau regionala) cu cresterea fractiei de ejectie (CM hipertrofica)
ingrosarea peretilor ventriculari cu diiatatie biatriaia si disfunetie diastolica (CM restrictiva)
4) Cateterismul
cardiac arata modificari de presiune telesistolica,
telediastolica, ale presiunii de umplere ventriculara stanga,
atriala stanga si
capilara pulmonara.
5) Teste de inflamatie prezente, modificari serologice, imunologice.
6) Biopsia endomiocardica
7) Coronarografia pentru excluderea unei afectiuni coronariene.
Implicatiile pacientului
Nu exista un tratament specific, de aceea in fazele initiale ale bolii, pacientul in urma repausului prelungit poate fi asimptomatic, insa in fazele tardive de boala pot aparea tulburari paroxistice de ritm cu moarte subita.
In cazul aparitiei insuficientei cardiace rezistente la tratament se indica transplantul cardiac.
Tratament
repaus la pat
regim hiposodat
tratament diuretic, tonicardiac, antiaritmic, anticoagulant
transplant cardiac.
9. Bolile coronariene
Principala afectiune a arterelor coronare este ateroscleroza, proces patologic care afecteaza intima vaselor sanguine.
Se considera ca peste 40 de ani aproape toti indivizii prezinta ateroscleroza, iar din punct de vedere clinic unii sunt asimptomatici, dar cei mai multi prezinta cardiopatie ischemica prin reducerea sau obstructia totala a lumenului vascular.
Bolile coronariene reprezinta o problema de sanatate publica in multe tari. Scotia are una din cele mai ridicate rate de mortalitate prin boli coronariene.
Mecanismul dezvoltarii placii de aterom nu este bine cunoscut. Totusi, studiile efectuate au adus informatii importante despre factorii de risc cardiovasculari. Exista trei factori de risc majori: fumatul, nivelul crescut de colesterol si HTA.
Factorii de risc cardiovascular sunt;
a) majori:
hipercolesterolemia (HDL - high density component of cholestero!) are rol protector, LDL - low density component of cholesteroi- intervine in ateroscleroza
fumatul - fumatorii au un risc de 2-3 ori mai mare decat nefumatorii de dezvoltare a bolii coronariene
HTA riscul de aparitie a bolii coronariene este de 2-3 ori mai mare daca TA sistolica este peste 150 mmHg, iar TA distolica peste 95 mmHg
b) alti factori de risc:
varsta
sexul (rata mortalitatii este mai mare la barbati)
antecedente heredeocolaterale
diabet zaharat
obezitate
sedentarism
stresul si tipul de personalitate
factori socioeconomici si geografici
consum de contraceptive orale, alcoolism si acid uric crescut
Simptomatologia depinde de gradul obstructiei arteriale, angina pectorala in obstructie partiala sau moarte prin obstructie totala.
Odata cu aparitia placii de aterom se dezvolta circulatia colaterala care protejeaza miocardul de ischemie. Ischemia apare cand exista un dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen.
Angina pectorala
Definitie
Angina pectorala este o durere retrosternala sau in regiunile toracice adiacente care apare in accese scurte de 3-15 min, declansata de efort fizic, emotii, expunere la frig cu incetare la repaus sau administrare de nitroglicerina.
Principala cauza a anginei pectorale este ateroscleroza, alte tulburari ca spasmul arterelor coronare, anemie severa si tahicardia pot fi incriminate. In cazul cardiomiopatiei, hipertensiunii si stenozei aortice cererea de oxigen creste si astfel poate apare angina pectorala.
Angina pectorala poate fi:
cronica stabila
instabila
varianta (Prinzmetal sau vasospastica)
micro vasculara
Tablou clinic
Durerea anginoasa, care defineste in mod esential boala, are caractere care o fac usor de recunoscut.
Caracteristicile durerii din angina pectorala sunt:
sediul durerii: retrosternal, mai rar precordial sau predominant epigastrica, interscapular
iradierea durerii: cel mai frecvent umar stang si pe fata interna a bratului, antebratului si ultimele doua degete ale mainii stangi sau baza gatului, mai rar in tot toracele anterior, dintii, uneori, intercapsular, laterocervical stang in mandibula, dinti, epigastru.
senzatia dureroasa anginoasa este de constrictie sau presiune retrosternala precordiala
durata si intensitatea durerii: relativ tipic accesul dureros dureaza 3-5 minute
conditiile de aparitie a durerii anginoase: efort fizic, expunere la frig, frica, emotiile intense pozitive sau negative
frecventa acceselor anginoase poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea
conditii de incetare a accesului anginos - spontan, dupa incetarea efortului sau dupa administrarea perlingual de nitroglicerina in 1-3 minute
simptome asociate: transpiratii, anxietate, dispnee, greturi
Examinari paraclinice
1) Electrocardiograma poate fi normala sau evidentiaza modificari ale segmentului ST si undei T.
2) Electrocardiograma de efort este folosita pentru obiectivarea ischemiei miocardice.
3) Ecografia cardiaca pune in evidenta modificari de cinetica ale peretilor cordului.
4) Scintigrama de perfuzie miocardica cu Taliu-201 constituie metoda neinvaziva cea mai buna pentru identificarea ischemiei miocardice.
5) Examenul radiologic ofera date privind dimensiunile si silueta inimii sau aortei toracice, precum si elemente privind functia VS (staza venoasa pulmonara).
6) Arteriografia coronara este metoda cea mai buna pentru aprecierea extensiei si severitatii bolii coronariene.
Tratament
Obiective:
suprimarea simptomelor clasice (durerea)
prevenirea agravarii bolii si a sindroamelor coronariene acute
oprirea evolutiei bolii cauzale (ateroscleroza) sau regresia acesteia
Masuri generale:
intreruperea fumatului
tratamentul HTA
reducerea greutatii corporale la obezi
tratamentul corect si echilibrarea DZ
stabilirea pragului de efort
evitarea stresului emotional si a factorilor psihogeni care influenteaza tonusul vegetativ
exercitii fizice regulate
Tratament medical:
nitrati
ß-biocante
blocante ale canalului de calciu
in cazurile rezistente la tratament by-pass coronarian,
angioplastie transluminala percutana coronara.
Tabel nr. 6
Plan de ingrijire a unui pacient cu angina pectorala
PROBLEMA |
SCOP |
INTERVENTIINURSING |
RATIONAMENT |
1. Angina pectorala |
- prevenirea durerii - ameliorarea durerii |
incurajarea pacientului pentru a identifica pacientul va fi sfatuit sa-si schimbe stilul de viata - limitarea plimbarilor la urcatul catorva scari sau o panta - evitarea efortului fizic sau stresurilor psihice dupa masa - evitarea exercitiilor izometrice - efectuarea unor activitati care nu determina angina, dispnee sau astenie - alternarea perioadelor de efort cu cele de repaus - pacientul va fi incurajat sa se odihneasca dupa mese, sa evite mesele copioase, sa-si mentina greutatea corporala, sa evite excesul de cafea, sa nu mai fumeze, sa evite expunerea la temperaturi extreme, evitarea situatiilor conflictuale - pacientul va fi incurajat sa duca o viata normala din toate punctele de vedere - pacientul va fi sfatuit sa ia nitroglicerina profilactic - pacientul va fi sfatuit sa poarte nitroglicerina tot timpul la el - cand durerea apare, pacientul va fi sfatuit sa se opreasca din efort si sa se odihneasca, sa ia nitroglicerina tablete sau spray la fiecare 3-5 minute pana se obtine o ameliorare a durerii. - daca durerea persista mai mult de 15 minute sa se prezinte la medic - pacientul trebuie sfatuit asupra dozei corecte si modului de administrare |
- efortul fizic exagerat creste necesarul de oxigen al inimii - repausul dupa masa permite un flux sanguin adecvat ia nivelul tractului digestiv - exercitiile izometrice cresc frecventa cardiaca si TA - obezitatea, creste lucrul mecanic al inimii - fumatul creste lucrul mecanic al inimii si scade aportul de oxigen - evitarea aparitiei durerii in timpul desfasurarii activitatii - repausul scade necesarulde oxigen - scaderea consumului de oxigen amelioreaza ischemia miocardica si previne angina - obtinerea efectului dorit |
2. Anxietate, teama aparitia infarctului miocardic (IMA) |
- reducerea anxietatii |
- evaluarea prezentei anxietatii - discutii cu pacientul - furnizarea de informatii despre boala, tratament, complicatii |
- anxietatea poate predispune sau agrava angina pectorala. |
3. Deficit de cunostinte despre boala si complicatiile posibile |
|
- furnizarea de informatii astfel ca pacientul sa inteleaga - uneori se pot da informatii scrise - furnizarea de informatii despre: - modul de alimentare - exercitii - consum de alcool - repaus - renuntarea la fumat |
- fumatul este o cauza majora a bolii coronariene - exercitiile fizice regulate imbunatatesc fluxul sanguin coronarian si asigura o stare de bine - alcoolul in cantitate moderata previne angina in timp ce consumul crescut determina HTA si hipercolesterolemie |
|