BOLI PROFESIONALE
Bolile profesionale sunt afectiuni determinate de factori nocivi fizici,
chimici, biologici, existenti in procesele de munca, si de suprasolicitarea
diferitelor organe, aparate si sisteme ale organismului, in indeplinirea
sarcinilor de serviciu.
Sunt de asemenea considerate boli profesionale, afectiunile suferite de elevi,
studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale, produse in
conditiile enuntate mai sus.
Diagnosticul pozitiv al unei boli profesionale se pune pe baza
urmatoarelor trei elemente :
1) Stabilirea expunerii profesionale, care se realizeaza astfel :
a) subiectiv
- anamneza profesionala, care cuprinde date de legatura cu intreg trecutul
profesional al muncitorului ( profesiunile efectuate, locuri de munca,
riscurile profesionale existente la fiecare loc de munca, timpul exact de
expunere), relatate de bolnav, deci are un caracter declarativ
b) obiectiv
- documente oficiale privind vechimea in profesia expusa sau locul de munca
unde a fost expus ( extras de pe carnetul de munca, adeverinte,etc), care sa
confirme cele declarate de bolnav
- buletine de analiza ale determinarilor de noxe profesionale la locul de munca
sau a analizei ergonomice (buletine de evaluuare a riscului profesional)
- vizualizarea locului de munca
2) Tabloul clinic
a) simptome: rezulta din motivele internarii si istoricul
bolii; se completeaza cu antecedentele hetero-colaterale si personale
b) semne :rezulta in urma examenului obiectiv al bolnavului,
examen ce nu difera de cel efectuat orice consultatie medicala
c) istoricul bolii- evolutia in timp a simptomelor si
semnelor, corelate cu expunerea profesionala
3) Examene de laborator si investigatii paraclinice
In functie de boala profesionala suspicionata, se indica urmatoarele
investigatii:
a) Teste ce evidentiaza prezenta toxicelor in organism (toxice
cu metabolizare lenta sau care nu se metabolizeaza ) in special metale (plumb,
mercur )
b) Examene toxicologice pt evidentierea produsilor de
biotransformare a substantelor, (in special cele ce apartin chimiei organice)
de exemplu determinare 17317o1413r a fenolilor, acid tricloracetic, tricloretilena
c) Modificari de constante hematologice si biochimice, produse
sub actiunea toxicelor cum ar fi
- anemie (produsa de expunerea latoxicitatea benzenului,plumbului), hematii cu
granulatii bazofile (plumb), hematii cu corpusculi Heinz(nito si aminoderivatii
benzenului ), alterarea nucleului limfocitelor (radiatii ionizante), etc
- modificari ale unor sisteme enzimatice - scaderea activitatii
acetil-colinesterazei in intoxicatia cu paration, inhibarea ALA-dehidrazei in
intoxicatia cu plumb, etc
d) Modificari radiologice pulmonare (pentru pneumoconioze),
osoase (pentru trepidatii, fluor), etc
e) Modificari functionale ale unor aparate, sisteme si
analizori determinate de expuneri profesionale la zgomot, pulberi silicogene,
sulfura de carbon, etc: probe functionale respiratorii, audiometrie,
electromiografie, etc
Tratamentul bolilor profesionale urmareste trei principii:
a) tratament etiologic - intreruperea in regim de urgenta,
a expunerii la noxa profesionala responsabila de intoxicatie acuta (in cazul
patrunderii toxicului pe cale respiratorie), decontaminarea(dezbracarea si
spalarea) tegumentelor si mucoaselor (in cazul patrunderii toxicului pe cale
cutanata), provocare de varsaturi si spalaturi gastrice (in cazul patrunderii
toxicului pe cale digestiva). In caz de intoxicatie cronica, masurile ce se
impun, vizeaza schimbarea temporara a locului de munca, concediu medical,
spitalizare
b) Pentru a se elimina substantele toxice din organism, se
administreaza tratament specific, de exemplu, pentru eliminarea plumbului se
administreaza EDETAMIN, penicilamina, pentru eliminarea mercurului, etc
c) Pentru a diminua efectele toxicului se administreaza
antidotul specific acelei substante sau grupe de substanta (Kelocyanor pentru
intoxicatia cu acid cianhidric, etc)
Tratament patogenic
- vitaminoterapie (doze crescute si spectru larg pentru cresterea nivelului
enzimatic),
- oxigenoterapie (in special in intoxicatia cu oxid de carbon)
- reactivatori de enzime (administrare de toxogonina in intoxicatia cu
paration)
Tratamentul simptomatic se adreseaza mecanismului de producere a simptomelor (
bronhodilatatoare in astmul bronsic, plegomazin in colica saturnina, etc) sau
pur simptomatic (antalgice)
Profilaxia bolilor profesionale se realizeaza pri doua mari grupe de
masuri:
a) Masuri tehnico-organizatorice
- eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic, prin inlocuirea
substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu alte substante cu o
nocivitate mica sau inofensive. Daca acest obiectiv nu se poate realiza,
trebuie izolata aparatura generatoare de noxe si separate procesele tehnologice
nocive de locul unde lucreaza muncitorii prin automatizare, termoizolare,
fonoizolare,etc
- impiedicarea patrunderii noxei in aerul locurilor de munca (ermetizare,
procedee umede pentru pulberi, ventilatie locala,etc)
- diminuarea concentratiilor (intensitatii) noxelor profesionale la locul de
munca sub concentratiile limita admisibile (ventilatie generala, fonoabtie,
etc)
- diminuarea impactului noxei profesionale asupra muncitorilor prin reducerea
efortului fizic (musculo-osteo-articular) si/sau a efortului
neuro-psiho-senzorial, reducerea duratei zilei de munca, regim de munca
corespunzator, conditii de odihna adecvate in timpul pauzelor, echipament
individual de protectie, asigurarea alimentatiei de protectie,etc
b) Masuri medicale
- cunoasterea riscului profesional al locului de munca respectiv, prin studii
epidemiologice, determinari cantitative ale noxelor profesionale
- examenul medical la angajare -conform Normelor Generale de Protectie a
Muncii-2002 - si stabilirea contraindicatiilor personale privind un loc de
munca si posibilitatea noilor angajati de adaptare. Acest examen comporta
obligatoriu urmatoarele examinari: examinare clinica a aparatelor si sistemelor
organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, renal,ORL,oftalmologic,
osteoarticular, neuropsihic si dermatologic), examinare radiologica pulmonara
- controlul medical periodic - efectuat prin examinari clinice si de laborator,
in functie de noxele profesionale si intensitatea lor, care orienteaza si
periodicitatea lor
- educatie sanitara, care inseamna informare si formare si se adreseaza cadrelor
de conducere tehnice si administrative pentru realizarea masurilor
tehnico-organizatorice in conditii eficiente si salariatilor, pentru
respectarea regulilor de igiena individuale, purtarea corecta a echipamentului
individual de protectie, diminuarea (suprimarea) fumatului sib a consumului de
alcool, prezentarea la controlul medical periodic,etc
BOLI LEGATE DE PROFESIE
Bolile legate de profesie sunt acele boli cu determinare multifactoriala
(plurifactoriala), la care unii factori de risc sunt profesionali si fac parte
din factorii componenti ai conditiei de munca.
Deci:
- Boala profesionala (BP) : legatura cauzala intre factorul de risc profesional
(factorul etiologic principal) si boala este o legatura directa si in procent
important (intre 80-100%)
- Boala legata de profesie (BLP) : legatura cauzala dintre factorul de risc
(factori etiologici favorizanti) poate fi o legatura directa sau indirecta si
intr-un procent mai putin important, dar sa nu depaseasca 20%; deci ar fi intre
20-80%
Boli legate de profesie pot fi :
- Hipertensiunea arteriala esentiala posibil cauzata de zgomot, vibratii
mecanice,temperatura si radiatii calorice crescute, distres,
- Cardiopatia ischiemica posibil datorata solicitarii fizice si psihice
crescute,
- Afectiuni respiratorii cronice nespecifice datorate gazelor iritante sau
pulberilor,
- Afectiuni digestive cauzate de temperatura ridicata, zgomot, noxe chimice
- Afectiuni osteo-musculo-articulare (lombalgii, cervico-scapulalgii)
-declansate de un microclimat nefavorabil, vibratii mecanice, effort fizic
crescut, postura incomoda, efect traumatic mecanic
- Nevroze si alte afectiuni neuropsihice - datorate zgomotelor puternice sau
iritante, vibratii mecanice, distres, noxe chimice, etc
BOLI PROFESIONALE SI BOLI LEGATE DE PROFESIE, CAUZATE DE
SUPRASOLICITAREA APARATULUI MUSCULO-OSTEO-ARTICULAR
Legea nr 90/1996 si Normele Generale de Protectia Muncii/2002 indica doua cai
prin care poate fi provocata boala profesionala:
- factori ai mediului de munca (toxice, pulberi, zgomot, radiatii,etc)
- suprasolicitarea anumitor organe si sisteme ale organismului, in timpul
efectuarii activitatii profesionale
Etiologie
1) Factori etiologici principali
a) Excesul de efort (stres mecanic) musculo-osteo-articular,
reprezentat de :
- intensitate mare a efortului musculo-osteo-articular, in special cel
localizat pe anumite segmente ale acestui aparat. De exemplu, ridicarea si
transportul unei greutati mari, care atat muschii si articulatiile coloanei
vertebrale, cat si muschii si articulatiile membrelor
Deci, excesul de efort (suprasolicitarea) priveste trei elemente:
- intensitatea efortului musculo-osteo-articular, in special localizat
- durata efortului intens
- ritmul in care se desfasoara efortul musculo-osteo-articular, in special
miscarile repetitive
b) Sprijinirea sau apasarea oaselor, muschilor sau
articulatiilor pe un plan dur, timp indelungat
c) Actiunea vibratiilor mecanice ce depasesc limitele admise,
asupra muschilor, oaselor, articulatiilor
2) Factori etiologici favorizanti
a)Factori care depind de organism: deficiente ale aparatului locomotor,
tulburari endocrine, obezitate, varsta, infectii de focar, tulburari de tip
aterosclerotic, afectiuni reumatice, alcolism, osteoporoza
b) Factori care depind de mediul de munca
- temperatura scazuta la locul de munca
- umiditate mare la locul de munca
- curenti de aer cu viteze mari la locul de munca
Momentul aparitiei bolii ca si formele ei clinice si localizarile ei depind si
de acesti factori favorizanti, care explica de ce unii muncitori se imbolnavesc
iar altii nu, de ce unii muncitori fac boala cu o evolutie rapide si altii cu o
evolutie lenta
Patogenie
Efortul musculo-osteo-articular in care este implicat aparatul
locomotor asigura:
-miscari caracteristice gesturilor profesionale specifice (ridicarea
greutatilor, transportul acestora, scrisul de mana sau dactilografiere, lucul
cu sapa, cu ciocanul, etc
-miscari cu caracter secundar, dar indispensabile unei bune indepliniri a
sarcinilor (gesturilor, miscarilor) profesionale specifice.
Aspecte de adaptare
- la nivelul oaselor, datorita unor tractiuni repetate, prin tensiunea
musculara crescuta,insertiile osoase ale tendoanelor ca si periostul de la
nivelul respectiv, sufera un proces inflamator de natura mecanica. Structura
osoasa a acestor puncte este sediul unor modificari nutritive, ducand in
primele stadii, la formarea trabeculelor osoase,sau intr-un stadiu mai tardiv,
la rarefierea osoasa.
In unele cazuri, aceste modificari pot lua caracterul unei hiperplazii osoase
(exostoze, osteofite), care, atunci cand sunt foartye dezvoltate, pot produce
tulburari functionale ale segmentului respectiv.
Aceste procese adaptive, menite sa creasca functionabilitatea unei persoane,
pot, atunci cand se dezvolta excesiv, sa devina factori limitativi ai
capacitatii de munca a acestuia.
La nivelul articulatiilor, in special cele cu motilitate mai mica,
suprasolicitarile sau solicitarile repetitive pot produce reactii in sinoviale
si ligamente, care la imceput fortifica functia acestora ( secretie maimare de
lichid sinovial care faciliteaza trecerea mai usore a tendonului prin sinoviala
respectiva) dar, in cazuri de exces de miscare ( prin intensitate sau ritm),
lichidul abundent secretat de sinoviala, incepe sa jeneze miscarile, insertiile
tendoanelor se tumefiaza si devin dureroase.
Forme clinice
1) Manifestari articulare (Boala artrozica)
Boala artrozica (osteoartroza, osteoartrita, artrita hipertrofica) este o boala
degenerativa a cartilajului articular, caracterizata prin degradarea cartilajului
articular asociata cu o reactie hipertrofica a osului subcondral si reactii
variate ale celorlalte structuri articulare.
Etiologie
Factorul etiologic principal este suprasolicitarea articulatiei (excesul de
effort - stresul mecanic)
In structura unui cartilagiu normal exista 70% apa, 30% reziduu uscat format
din proteoglicani (confera cartilajului articular compresibilitate si
elasticitate), colagen de tip III (asigura forma si rezistenta cartilajului
articular), condronectina si anachorina.
Cartilajul articular are o deosebita importanta in aparitia bolii artrozice,
deoarece
- el este implicat in dispersia fortei unei suprasolicitari
este implicat in adaptarea suprafetelor articulare in timpul efectuarii
diferitelor gesturi profesionale, prin autolubrefierea si elasticitatea
articulatiilor implicate in efectuarea sarcinii profesionale.
In transformarea unui cartilaj normal intr-unul artrozic, se pot
deosebi doua faze :
- prima faza in care exista o reactie de degradare a cartilajului articular,
reprezentat initial de lezarea retelei de colagen II:
- faza aII-a, in care exista o reactie reparatorie a cartilajului articular, in
care, pentru subiectul care ne intereseaza, important este reducerea
capacitatii de a absorbii energia unei suprasolicitare ( exces de effort-stres
mecanic), formarea de osteofite marginale prin hiperplazie de tesut osos si
neoformare de cartilaj secundar, proliferari de vase sanguine in cartilajul
degradat sau microfracturi ale osului subcondral
Factori extrinseci
Indiferent de localizarea bolii artrozice, exista cateva simptome si semne
caracteristice:
- durerea articulara - apare dupa un effort fizic, este meteorodependenta
(temperatura scazuta si umiditatea mare favorizeaza aparitia durerii si/sau o
agraveaza), este referata (iradiatii) deoarece cartilajul nu este inervat, este
compresiva (spondilartroza lombara cu compresie pe nerv sau pe radacinile
nervoase posterioare), este musculara (prin contractie musculara)
- limitarea durerilor in articulatiile interesate - se refera atat la miscari
active, cat si la miscari pasive, din cauza redorii sau fibrozarii structurilor
articulare si/sau periarticulare.
- redoarea articulara in articulatiile interesate - apare dupa repaus prelungit
si are durata de 10-15 minute dispare la reluarea activitatii.
- marirea volumului articulatiei - prin sinovita sau prin modificari
proliferative din os si cartilagiu.
- deformari articulare - in stadiile tardive.
Localizarile bolii artrozice
Spondiloza cervicala (artroza coloanei cervicale) intalnita ca boala
profesionala in special la dactilografe, operatori calculatoare
Spondiloza dorsala - intalnita la docheri, hamali
Spondiloza lombara - mineri, muncitori din turnatorie
Coxartroza si Gonartroza ( artroza soldului si a genunchiului)-profesiile expuse
sunt cele ce implica ridicare si transprt de mari greutati
2) Manifestari abarticulare
Periartrita scapulo-humerala (umarul dureros)
Umarul are urmatoarele articulatii:
- articulatia gleno-humerala, alcatuita din juxtapunerea suprafetelor
articulare: cavitatea glenoida si capul humeral
- articulatia formata dintr-un un plan osteo-muscular (superficial)-acromion si
deltoid si un plan osteo-tendinos (profund)- tendoanele supraspinosului,
subspinosului, micul rotund si subscapularul, tendonul bicepsului
Umarul are urmatoarele formatiuni periarticulare:
- bursa acromio-deltoidiana
- bursa tendonului bicepsului
Dintre formele de periartrita scapulo-humerala, caracteristica pentru
suprasolicitarea profesionala este tendinta calotei rotatorilor. Ea este insotita
de bursita subacromiala. Simptomele apar de obicei dupa suprasolicitarea
umarului, in urma unor activitati care necesita ridicarea repetata a bratului
deasupra nivelului umarului (sport, tenis,inot, baschet).
Clinic se manifesta prin durere localizata de-a lungul marginii anterioare a
acromionului, si o durere difuza, in jurul marginii antero- laterale si
posterioare a acromionului.
Durerea se asociaza cu contractura musculara, limitarea mobilitatii articulare.
Entezitele( tendoperiostitele)
Enteza este locul unde ligamentele si tendoanele se insera pe os. Deci,
inflamatia la nivelul insertiei tendonului suprasolicitat pe periostul osului
se numeste entezita sau tendo-periostita.
Ca simptomatologie se distinge durerea, strict localizata la nivelul insertiei
muschiului pe os (tendon-periost) si apare brusc, in timpul contractiei
muschiului respectiv si dispare o data cu repausul muscular.
Localizari:
Epicondilitele - inflamatie tendinoasa sau periostala la nivelul insertiei
muschilor epicondilieni datorita unei suprasolicitari.
Se manifesta prin durere pe partea externa a cotului, iradiata pe fata externa
a antebratului. Aceasta durere se intensifica prin miscarile de extensie si de
supinatie ale antebratului..Mobilitatea articulatiei cotului nu este afectata.
Presiunea pe epicondili determina o durere puternica. Este o boala profesionala
a jucatorilor de tenis.
Tendo-periostita achiliana (achilodinie-talalgie).
Inflamatia este localizata la nivelul insertiei tendonului lui Achile pe
periostul calcaneului.
Tendo-periostita lombara (sacro-iliaca).
Inflamatia este localizata la nivelul insertiei muschilor lombari pe creasta
iliaca si se manifesta prin dureri lombare ce apar brusc, in specialin pozitie
flectata inainte si se insoteste de contracturi in masa musculara. Durerile au
intensitate mare si dispar prin repaus
3) Manifestari musculare
Miopatii profesionale
Contractiile musculare puternice si de inalta frecventa tulbura oxigenarea si
nutritia tisulara, amplificand valorile lactacidemiei.
Cele mai expuse profesii sunt :hamali, dulgheri, dactilografi, sportivi
profesionisti.
Mialgii de effort: excesul de acid lactic modifica structura coloidala a
proteinelor muscul;are contractile.
Miogeloze: tip Schade Lange (apar noduli sau induratii in masa musculara).
Miozitele: afectarea tesutului conjunctiv interfascicular si modificari
nevritico-atrofice ale terminatiilor nervoase periferice din structurile
musculare suprasolicitate.
4) Manifestari osoase
Fracturiile profesionale nu trebuiesc confundate cu fracturile datorate unui
accident de munca.
Exista fracturi de uzura si fracturi de smulgere.
Fracturi de uzura apar in special la adolescenti si au ca localizari coastele,
oasele carpiene, tarsiene, metatarsiene, calcaneul, rotola, oasele lungi ale
membrelor.
Fracturi de smulgere-intalnite in special la soldati si lopatari.
Au ca localizare apofiza calcaneana, tuberculul deltoid, humeral, platoul
tibial, olecranul.
BOLI PROFESIONALE PRIN SUPRASOLICITAREA LARINGELUI
Etiologie
- Factorul etiologic principal - este excesul de efort al muschilorintrinseci
ai laringelui si ai corzilor vocale, timp indelungat.
- Factorii etiologici favorizanti sunt gazele si vaporii iritanti (a canta in
restaurante cu fum de tigara, a canta in biserica cu fum de lumanare sau tamaie,
etc), focarele de infectie locale (infectii amigdaliene) sau de vecinatate
(infectii rino-sinuzale)
Patogenie
Excesul de efort al muschilor intrinseci ai laringelui si a plicilor (corzilor)
vocale necesar comunicarii la distante mari sau intr-un mediu cu mult zgomot si
de asemenea pentru cantat.
Suprasolicitarea corzilor vocale determina inflamatie de natura mecanica,
hiperemia mucoasei, hipersecretia mucoasei, hipotonicitatea musculaturii
laringelui, pareza musculaturii laringelui
Evolutia suprasolicitarii:
- hematoame submucoase
- ulceratii pe unul sau ambele aritenoide
- noduli fibromatosi (nodulii cantaretilor) cu localizare pe marginea libera a
corzilor vocale, la unirea treimii lor anterioare cu cele doua treimi
posterioare
- polipi - proces hiperplazic inflamator circumscris, intotdeauna unilateral
Tabloul clinic
Fonoastenia (miastenia muschiului vocal), deci, voce ragusita,slaba, monotona,
tuse imperioasa
Tratament
Repaus vocal, asanarea focarelor de infectie invecinate, excizie, reeducare
fizica.
BOLI PROFESIONALE PRIN SUPRASOLICITAREA ANALIZORULUI VIZUAL
Etiologie
Factorul etiologic principal este excesu de effort al muschilor ce participa la
fenomenul de acomodatie si la fenomenul de convergenta, deci suprasolicitarea
analizorului vizual in segmentul sau periferi.
Factori etiologici favorizanti
Factorii care depind de organism sunt existenta unor vicii de refractie (mai
ales hipermetropia si presbiopia necorectate), alcoolul si varsta.
Factorii care depind de locul de munca sunt:
- Intensitatea luminoasa necorespunzatoare
- Prezenta luminiscentei (sclipirilor) in campul vizual
- lipsa uniformitatii iluminarii
- marimea detaliului
- ambianta cromatica
- distanta ochi - detaliu
- zgomot intens
Profesiunile expuse riscului, sunt: ceasornicar, desenator, microscopist,
operatori la tablourile de comanda, rectificator,etc.
Patogenie
Astenopatia care rezulta in urma suprasolicitarii poate fi acomodativa
(suprasolicitarea muschilor ciliari) sau de convergenta (suprasolicitarea
muschilor extrinseci oculari si ai muschilor ciliari).
Tabloul clinic
Clinic, aceasta suprasolicitare, poarta numele de astenopatie acomodativa.
Debutul bolii este bilateral, cu senzatii de arsura oculara, intepaturi si
greutate in globii oculari, urmate de dureri oculare, vedere incetosata, clipit
palpebral frecvent, congestie blefaro-conjunctivala, dublu contur al periferiei
obiectelor vazute, cefalee, vertij,crampamuschilor oculari (fenomenul este
permanent, deci si in repausul vizual),contractia musculaturii frontale.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza celor trei elemente fundamentale ale
diagnosticului de boala profesionala.
Tratament
- Etiologic- corectarea factorilor favorizanti
- Patogenic - corectarea tulburarilor de refractie si de convergenta
- Simptomatic - combaterea simptomelor
Profilaxie
1) Masuri tehnico - organizatorice
Realizarea masurilor ergonomice corespunzatoare si a unui iluminat suficient
(conform NGPM/2002)
2) Masuri medicale:
- recunoasterea riscului de suprasolicitare vizuala
- examen medical la angajare (examen oftalmologic)
- control medical periodic.
|
