BOLNAVUL DE TUBERCULOZA PULMONARA Sl CATEGORIILE PROCESELOR PSIHICE

BOLNAVUL DE TUBERCULOZ PULMONAR sl CATEGORIILE PROCESELOR PSIHICE

Afectivitatea *

Se pare, dupa cum s-au facut unele aluzii, ca exista deosebiri
între afectivitate si emotivitate. Pe cînd emotivitatea se refera la
manifestari psihosomatice prin excelenta, situîndu-se pe versantul
somato-psihic al vietii afectivitatea angajeaza interrelatiile uma-
ne, planul antropologic sau antropocosmic, concretizîndu-se în
sentimente si pasiuni (1). Totusi, fenomenele emotive nu pot fi
separate în mod transant de ce'e afective, ambele constituind doua
fascicole mereu în intercorelatie ale aceluiasi tot, deosebindu-se
doar prin predominanta fie a elementelor somatice, fie a unor
trairi psiho-sociale.

Tuberculoza pulmonara, prin implicatiile sale de or 24124h76y din orga-
nico-fiziologic, psihic si social, produce, cum s-a vazut, unele dez-
ordini în planul emotivo-afectiv al unui subiect uman, acesta
rapatînd astfel unele caractere specifice.

Prin ce se caracterizeaza afectivitatea (termenul fiind luat în
acceptia generala de plan emotivo-afectiv) tuberculosului ?

Viata acestuia este dominata de frica, ce se manifesta fie sub
forma de teama obiectiva a bolii si de consecintele ei, fie ca an-
goasa sau ca anxietate (2). Prezenta fricii în planul emotivo-afec-
tiv al bolnavului determina cresterea emotivitatii în general, subi-
ectul manifestîndu-se în felul acesta prin hiperemotivitate, dar în
acelasi timp, datorita obisnuintei cu pericolul, si prin stari de
hiposensibilitate într-adevar, asa cum observa Minkovski, obisnu-
inta conduce spre tocirea sensibilitatii, aceasta tocire întinzîndu-se
mai ales asupra domeniului afectiv, traducîndu-se prin atonie si
pasivitate, sau prin duritatea inimii cu privire la tot si la toate (4).

* I. Alexandrescu

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMOWAB4

Alaturi de obisnuinta ou o anumirta stare de lucruri la tocirea
sensibilitatii concureaza si replierea bolnavului asupra sa însusi,
alungarea celorlalte preocupari în favoarea îngrijirii excesive . sanatatii în felul acesta mentalitatea vegetativa tinde sa invade'/c
psihismul Tuberculosul pulmonar devine foarte atent la cît ma
nînca, la ce manînca si la ce bea, la cît a crescut în greutate, in
teresîndu-1, în mod destul de exagerat, persoana sa. Ca o consc
cinta, se exteriorizeaza - cum s-a accentuat - printr-un egocen
trism extrem în asemenea situatie, în cadrul egocentrismului se
constata o hipotrofiere a sentimentelor. La acest nivel al condui-
tei creierul este mai putin accesibil subtilitatilor si furtunilor vietii
afective evoluate (1). Evident, însasi ambianta de spital concu-
reaza la slabirea afectivitatii în raport de plenitudinea vietii din
afara zidurilor sanatoriului, oamenii dintr-un stationar, traind din
amintiri, hranindu-se cu sperante, proiectîndu-se anemic în diverse
situatii, sentimentele lor se subtiaza. Fata de viata care curge su-
voi dincolo de incinta spitalului, în interiorul acestuia oamenii se
manifesta prin tenuitate. Reactiile rarefiate ale acestora reprezinta
însa o usa de patrundere în psihic a anesteziei afective. Ca sa avem
o reprezentare a modalitatii de manifestare a anesteziei afective
este suficient sa ne gîndim la deportatii din timpul celui de-al doi-
lea razboi mondial care-si povestesc nenorocirile Povestitorul re-
lateaza cu un ton monocord, cu o voce terna si incolora, cu o
mimica saraca. El nu este miscat deloc de ceea ce relateaza. Ne
gasim în fata unui lezat al fortelor vii si în acest caz sîntem în-
dreptatiti a vorbi despre o anestezie afectiva (1). Sau sa patrundem
cu imaginatia într-un lagar de prizonieri. "Acestor oameni carora
li s-a impus un numar matricol si li s-a smuls numele, li s-a ridi-
cat totodata tot ce-i lega de societate". Prizonierul nu mai e nici
"mecanicul", nici "jucatorul din echipa de fotbal", nici "membrul
de partid", nici sotul, nici tatal. El a lasat acasa "personajul sau,
toate responsabilitatile sale". Este singur, privat de imensa forta
a unui mediu organic. Este într-o lume unde el nu are loc, într-o
vacanta a vietii (3). Prizonierul prezinta un fel de rana a vietii
sale sentimentale - zice Fraisse -, asteapta mereu stiri, cu ne-
rabdare si cu teama, traind ca într-un desert. Ajunge astfel la un
fel de indiferenta fata de ce-i în jurul sau, înoereînd totodata a
simti si a iubi. în felul acesta se lasa în voia imaginatiei si anco-

ou runnnrvLOMA piu-hona   tt

f arii forta în depresiune. La un moment dat el nu mai stie
traieste >i se postc.i/.i într-o lunga asteptare a vietii.

Viata psihica a tuberculosului cronic seamana întrucîtva cu
tra a pri/.onicrului. Suferinta sa morala se epuizeaza devine
nona.

Cu alte cuvinte, printr-o adaptare extrema, prin repetitia
evenimentelor cotidiene, se slabeste sensibilitatea, se atenueaza to-
nalitatea afectiva. De aceea bolnavii cronici de tuberculoza
pulmonara se exteriorizeaza mare parte din timp printr-un fel de
"pustiire afectiva". Totusi, din cînd în cînd, ca niste "jupuiti de
vii", devin extrem de sensibili în astfel de situatii, alimentîndu-se
ilmtr-o disponibilitate emotivo-afectiva, pastrata în adîncul sufle-
tului lor, ei se manifesta prin emotii puternice si sentimente de
mare finete si de o deosebita intensitate. In asemenea împrejurari,
(endintele afective sînt traite profund, însa cu specificarea ca apar
unele încercari de mascare a realitatii. Ca o consecinta, ei nu pot
ramîne mult timp disponibili si astfel cauta sa se fixeze din nou.
Pentru acest lucru li se ofera doua sanse : 1) o învestire afectiva
în ei însisi, ceea ce este egal cu egocentrismul ; 2) o învestire spre
lumea exterioara prin intermediul imaginatiei (3).

Acestea sînt cele doua perspective ale exteriorizarii tubercu-
losului pe plan emotivo-afectiv, care trebuie întelese ca doi poli ai
afectivitatii bolnavului, aceasta dirijîndu-se pe fondul unei angoa-
se sau anxietati continue, care niciodata nu dispare total, cînd
spre unul, cînd spre celalalt. Insistînd asupra anxietatii, se poate
spune ca aceasta, stapînind psihicul bolnavului în toata profunzi-
mea sa, poate cel mult a fi disimulata sau voalata, dar nu li-
chidata.

în fond, cei doi poli afectivi ai tuberculosului reprezinta li-
mite extreme în realitate, viata afectiva, sau mai bine-zis ideo-
afectiva a bolnavului, este mult mai nuantata si dinamizata sau
atenuata de numeroase mobiluri si elemente de continut Totusi,
unele sînt mai frecvente. Iata, în raport de rezultatele obtinute de
noi prin aplicarea pe un lot de 150 bolnavi din Sanatoriul Bîrnova
Iasi (100 în 1972 si 50 în 1979) si pe un lot de 50 de studenti si
elevi de la Preventoriul de tuberculoza pulmonara din Iasi, mobi lurile cele mai des întîlnite, prin aplicarea frazelor de completat.

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZĂ PULMONARA

Ion se simte cel mai
fericit cînd

înainte de orice lu-
cru, el prefera

Mi-e frica întotdea-
una de...

Eu doresc din tot su-
fletul...

Bucur gîndeste ca vi-
itorul sau

Ceea ce-l îngrijoreaza
pe Florin este...

doarme... sta la masa... se distreaza...
(bolnavii cronici)

se plimba... doarme... (bolnavii noi)

doarme... poate sa viseze... se plim-
ba... asculta muzica... este iubit... (ele-
vii si studentii)

o masa buna... sa gîndeasca... sa bea...
(bolnavii cronici)

sa gîndeasca... linistea... mîncarea...
(bolnavii noi)

sa gîndeasca... sa cugete... linistea...
sa citeasca... sa manînce... (elevii ti
studentii)

moarte... întuneric... (bolnavii cronici)

moarte... boala... necazuri (bolnavii
noi)

întuneric... moarte... diavol... (elevii
si studentii)

sanatate... fericire... (bolnavii cronici)

sanatate... un viitor bun... (bolnavii
noi)

sa fiu sanatos... sa traiesc... fericire
(elevii si studentii)

este nesigur... periculos... relativ...
încarcat cu necazuri... (bolnavii cro-
nici)

va fi putin fericit... este în mina doc-
torilor., este partial primejduit...
(bolnavii noi)

este nesigur... este cu surprize... estt
nefericit nu e te frumos... (elevii ti
studentii)

boala situatia moartea... (bolnavii
cronici)

boala... moartea... neajutorarea... (bol-
navii noi)

singuratatea... întunericul... soarta...
viitorul... moartea... (elevii si studen-
tii)

HOLNAVVL DS TUBERCULOZA PULMONARA

sanatatea... sa supravietuiesc... Bol-
navii cronici)

sanatate... fericire... (bolnavii noi)

sanatate... liniste... o clipa de ferici-
re... noroc... (elevii si studentii)

de om bolnav... nesigur... greu. . (bol-
navii cronici)

nesigur... întunecat. . scris pe frunte
(bolnavii noi)

necunoscut... nesigur... necrutator... im-
previzibil... (elevii si studentii)

este bolnav... (bolnavii cronici)

nu este sigur pe ziua de mîine... nu
stie daca va scapa... sufera... (bolnavii
noi)

a avut numai deceptii... este neputin-
cios... îi lipseste sanatatea... a suferit
mult... (elevii si studentii)

sanatatea... (bolnavii cronici)
Visul meu de totdea- - sanatatea... (bolnavii noi)

una este - sa traiesc... sa fiu iubit... un colt de

verdeata... (elevii si studentii)

Din completarea frazelor de mai sus, orice neavizat constata
o tematica comuna la cele trei categorii de bolnavi si-si da seama
i\i tuberculoza genereaza o ideatic depresivo-nostalgica, în sfera
afectiva vibrînd prelung corzile cu tonalitatea cea mai grava.

Comentariile sînt de prisos.

Dupa toate acestea nu ne mai ramîne altceva de facut decît sa
dam cîteva procentaje prin care sa surprindem prezenta în dina-
mica psihica a bolnavilor a unor dominante, a unor continuturi
ideo afective si a unor elemente specifice.

A) Existenta unor dominante

Dominanta sanatatii : bolnavi preocupati ideo-afectiv con-
tinuu de sanatate = 96%.

Dominanta bolii bolnavi obsedati de boala 52<!7 -

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

t

B) Existenta unor continuturi ideo-atective >

inhibitoare fata de viata '"

Reprezentarea nefericirii la 10% dintre bolnavi

Neîncredere în viata la 18% "

Grija manifesta fata de boala la 22% "

Deznadejde la 8% _fv
5 Teama de moarte la 10% ' "

Gînduri de suicid la 4% "

Teama de a nu mai fi iubit la 2% "

Depresie manifesta la 24% "

Teama de munca la 2% "

Sentimentul nerealizarii la 10% "

Teama de oboseala la 12%

Ideea de repaus excesiv la 18% '

Deceptie fata de viata la 12% "

Irascibilitate la 68%

Anxietate manifesta la 42% "

Regretul nefolosirii rationale a vietii la 4% "

Fin£ neliniste la 54% _t

Suspiciune a tot si a toate la 16% "

Plictiseala la 6%

Preocupare excesiva fata de

consecintele alcoolului la 6% "

C) Existenta unor continuturi ideo-afective

excitative fata de viata

Dorinta de realizare la 16% dintre bolnavi

Speranta fata de viitor la 34% "

Aspiratie catre fericire la 38% "

Dorinta de distractie la 38% m
5 Gînduri de "marire" la 16% "

Iubire de viata la 10%

Dorinta de succes la 2% "

Dorinta de a munci la 26% "

Dorinta de a-si realiza idealul la 4% "

Tendinte hedonice                                 la 18% "

Dorinta în acceptia de vointa la 20% "

Copiii ca dominanta la 20% "

Creatia ca ideal la 4% "

i V A V U L DE TUBERCULOZA PULMONARA

D) Convertiri excltative

i l'reocupare de haine
l'reocupare de moda

la
la

4% dintre bolnavi
/ dintre bolnavi

E) Elemente specifice

l      Insomnie

Lrotism

Interiorizare excesiva
l Capacitate crescuta de reflectie

Religiozitate
*», Grija de alimentatie
?, Existenta unui violon d'Ingres"

la 6% dintre bolnavi

la 32o/_{0 m}

la 86«/o

la 40o/ _h

la 8<>/o "

la 20o/_{0 n}
la 60/0

l inînd seama de precizarile de mai sus, se vede, deci, ca nu
cl)uic sa întelegem ca tuberculosii pulmonari nu-s capabili de sen-
timente nobile, sau ca pe acestea si le manifesta numai în perioa-
dele de excitare a afectivitatii. Dimpotriva, trecînd peste notele
upeiifice ale personalitatii tuberculosului, în raport de personali-
iiUe.i premorbida a bolnavului, de vîrsta studii, de educatia pri-
inii.i si de circumstantele în care-si manifesta personalitatea, asa
rum exista tuberculosi psihopati, exista destul de multi care sînt
animati de cele mai frumoase sentimente.

2. Vointa

Dupa socul emotiv suportat de subiect la înstiintarea ca este
b lnav de tuberculoza pulmonara si dupa scurgerea perioadei de
obisnuinta cu ideea maladiei, adica dupa trecerea cu succes a fazei
de criza psihica, acesta începe sa fie animat de vointa de vin-
decare

Vointa de vindecare la tuberculos nu rezida numai în cuget,
în actul de deliberare si de decizie, iar ca o consecinta numai în-
tr-o actiune dirijata constient, ci prezinta caracter de mobilizare a
celor mai profunde substraturi psihice si organice, caracter de act
instinctual în vederea vindecarii, bolnavii fac tot ce le sta în pu-
tinta în ceea ce priveste alimentatia si medicatia Vointa de vin-
decare sustine, în acelasi timp, speranta vindecarii si reintegrarii
în societate si conserva interesele bolnavilor, structurate în cursul

- Psihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara 218

PSJHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

vietii premorbide. Actul voluntar, în genere, dublat de speranta
reintegrarii în societate, este confirmat de activitatile trecute de
noi în revista în cursul lucrarii : citit, activitati artistice, manuale
etc. Multi dintre bolnavi, concomitent cu executarea minutioasa a
ordonantelor medicale în vederea vindecarii, învata limbi straine,
activitate care cere disciplina, vointa ferma, îsi completeaza cul-
tura de specialitate, se initiaza în probleme de filosofic. La unii
cronici însa, cu numeroase internari, cu unele interventii chirurgi-
cale etc., ca o consecinta a multiplelor stressuri apropiate cronolo-
gic, adeseori în serie, intervine o sleire a capacitatii de rezistenta
organica si psihica si se instaleaza un autentic "taedium vitae".
Nu este vorba numai de o scadere a capacitatii de actiune, ci de o
coplesire a tendintei de a actiona. In acest caz, bolnavii nu mai
spera, nu-si mai pun probleme, iar în ultima instanta devin inca-
pabili de a lua o decizie.

Perspecma de mai sus este cunoscuta prin termenul de abu-
lie. Cazurile de abulie printre tuberculosi sînt însa foarte rare.
Mai frecvente sînt cazurile de hipobulie, de scadere a activitatii
voluntare, de subiecti care, sub diferite pretexte, încep un lucru ">i
repede îl abandoneaza, nu din pricina oboselii, ci pentru ca dorin-
ta de a actiona este parazitata de o motivatie negativa sau de
intrarea în actiune a mecanismelor de aparare a eului, vointa de-
venind astfel deficitara.

Nu rar într-o clinica de ftiziologie se întîlnesc si hiperbulici,
bolnavi cu o activitate exagerata. Acestia însa, actionînd necontro-
lat, dezordonat, se epuizeaza usor si dupa o perioada hiperbulica,
urmeaza una hipobulica.

3. Intelectul

Investigarea functiilor cognitive demonstreaza ca, în linii ge-
nerale, suferinzii de tuberculoza pulmonara se exteriorizeaza prin
tr-un intelect plenar, ca boala nu provoaca, nici chiar prin impli-
catiile pe care le nrezinta, o diminuare a activitatii intelectuale în
ansamblul ei. E drept, la unii bolnavi, în perioada de evolutie,
concomitent cu unele tulburari afective acute, se constata si o sca-
dere a starii vigile a constiintei si, ca o consecinta, în unele ca-
zuri, o dezorganizare a functiilor intelectuale. Toate acestea re-
prezinta cazuri accidentale, legate de unele perturbatii afective, la

cian tttdsuym' ,-vg re*f<(<

DE TUBERCULOZA PULMONARA

unii subiecti acestea fiind generate de grave tulburari organice în
ce priveste functionalitatea fiecarui proces psihic în parte,
datorita situatiei specifice în care se gaseste bolnavul, pot apare
|i0i indic unele dificultati în aceasta perspectiva, pentru a avea o
Imagine neta asupra capacitatii intelectuale a bolnavului de tuber-
i iilo/,a pulmonara, sa trecem în revista procesele de cunoastere.

a) Perceptia

Cu exceptia unor cazuri cu evolutie grava, cu stari preletale,
organice, cînd pierderea constiintei stimulilor lumii exterioare este
pi bi i ic totala, iar bolnavii se manifesta prin fenomene delirante
ti prin halucinatii, în general prin halucinatii vizuale, în care si-
iiuiic ^se mentin uneori timp mai îndelungat unele elemente rezi-
duale perceptia bolnavului de tuberculoza pulmonara nu este afec-
ui.i Asemenea subiecti se exteriorizeaza printr o constiinta vigila,
4ictnie selectiva, flexibila, în raport de necesitatile adaptarii, prin-
ii o buna asteptare perceptiva, prin perceptii clare, integrale.
A< este afirmatii sînt valabile si pentru senzatii.

Datorita unor tulburari nevrotiforme însa, la unii bolnavi se
poate constata episodic cresterea gradului de perceptibilitate a ex-
citantilor reali sau scaderea gradului de perceptie a acelorasi exci-
tanti, deci fenomene de hiperestezie ori de hipoestezie. De aseme-
nea, tot în cadrul tulburarilor nevrotiforme, sînt posibile : mani-
festarea unor parestezii, diverse cenestopatii, unele derealizari ca :
Mmtamîntul de "presiune a evenimentelor", lipsa perceperii
timpului.

b) Observatia

Strîns legata de perceptie, observatia bolnavului de tubercu-
loza pulmonara evolueaza în limitele normalului. Datorita unei
mobilizari motivationale, printr-o stimulare a asteptarii de ceva
nou, de ceva salutar, neasteptat, uneori spiritul de observatie al
tuberculosului pulmonar este mai viu decît cel al omului sanatos.

c) Atentia

Daca bolnavul de tuberculoza pulmonara este antrenat de sen-
zatii si perceptii, ca si de un spirit de observatie, care nu prezinta
în general deficiente sau dificultati, nu acelasi lucru se poate afir-
ma despre atentie. Tuberculosul pulmonar se exteriorizeaza în viata
sa cotidiana obisnuita printr-o atentie mai slaba, mai cu seama în

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

ceea ce priveste concentrarea. Aplicînd pe lotul de bolnavi de la
Sanatoriul Bîrnova, consemnat deja în lucrare, proba tablitelor de
corectura Bourdon-Amfimov, care consta în bararea unor litere
într-un termen dat, la peste 50% dintre subiecti s-au gasit nume-
roase omisiuni, ceea ce înseamna confirmarea unei diminuari J
atentiei ca : fixare, sustinere, concentrare.

Cum se explica dificultatile de atentie în cazul tuberculosului
pulmonar ?

Se pare ca acestea au doua cauze : a) atentia se afla în strîn
sa legatura cu motivatia. Numeroasele motivatii negative ale bol-
navilor, multiplele conflicte intrasubiective pe care acestia le tra-
iesc, concureaza la fenomenul de distractivitate sau de distragere
a atentiei. Ca atare bolnavii nu mai prezinta o capacitate integra-
la de fixare si urmarire pe termen lung a unor obiective ; b) difi-
cultatile de atentie pot fi determinate, de asemenea, de gradul cres-
cut de fatigabilitate al bolnavilor pulmonari, fatigabilitatea tuber-
culosilor fiind constatata de catre toti cercetatorii în materie, fie
ca aceasta este obiectiva, fie ca este doar un fenomen subiectiv de
autosugestie, o falsa oboseala.

Specific tuberculosului este si faptul ca, în ciuda predispozi-
tiei sale spre diminuare a capacitatii de concentrare a atentiei, în
împrejurarile în care se angajeaza starea sanitara a sa, deci direci
perspectiva sa de viata, potentialul de concentrare a atentiei se ac
centueaza.

d) Memoria

Memoria bolnavului de tuberculoza pulmonara, ca proces de
memorare, conservare, recunoastere si reproducere a "obiectelor"
percepute sau a trairilor subiective, nu este afectata bazai. Daca
totusi se constata unele tulburari, acestea sînt determinate de im-
plicatiile memorarii si actualizarii.

Asa dupa cum se stie, memorarea presupune între altele si
concentrarea atentiei în bune conditii asupra obiectelor din cîmpul
perceptiv sau asupra elementelor notionale pe care un subiect vrea
sa le încorporeze mintal. Dificultatile de atentie determina difi-
cultati de memorare si de reproducere.

Memorarea se sprijina, de asemenea, ca si actualizarea, pe legi-
le asociatiei si pe motivatie. Elementele motivational-afective nega-
tive paraziteaza procesele memoriei si astfel unii subiecti, în anu-
mite situatii, se prezinta ca niste deficitari mnezici. k . <

<HH,NAVUL DE TUBERCULOZĂ PULMONARA

Tulburarile de memorare ale tuberculosului pulmonar sînt în
..irînsa corelatie si cu evolutia bolii. Asa de exemplu, în starile

I           nai ie grave, se pot constata chiar amnezii; în cazurile cu delir,
rrmnezii sau paramnezii. în general însa, tuberculosul pulmonar
n tulburari de memorie se exteriorizeaza printr-o memorare nesa-
m facatoare si prin uitarea unor evenimente din trecut, adica prin
hi i omnezii sau prin forme foarte usoare de amnezii anterograde si
«Ic rememorare.

e) Imaginatia

Prin faptul unei spitalizari de lunga durata, deci prin scoate-
ica subiectului din cadrul preocuparilor sale diurne si prin obliga-
tia de a sta ore întregi întins la orizontala, tuberculosul pulmonar
prc inta o imaginatie bogata, vie. El retraieste imaginativ scene
lin viata sa trecuta si construieste tablouri care privesc viitorul,
l.ira a cadea însa în mitomanie sau a aluneca în pseudologii. Prin-
ire bolnavi se gasesc si cazuri de mitomanie si de pseudologii, dar
iNCsiea s^Ant în strînsa corelatie cu psihopatia sau cu alcoolismul.

f) Gîndirea

Ca si celelalte procese intelectuale, gîndirea bolnavului de tu-
l>ciculoza pulmonara evolueaza normal. Specificul ei se pare ca
nvida în cresterea gradului de reflexivitate. Interiorizarea tuber-

<          tilosului se traduce printr-o mobilizare a cugetului, printr-o con-

I untare a motivelor, printr-o ascutire a simtului critic. Bolnavul
ii/caza deci abuziv de gîndire, fara însa a se abate de la legile lo-
p.icii, desi gîndirea sa are un net caracter afectiv în acest sens, în
f.îndirea bolnavului se pot semnala continuu prezenta unor ele-
mente afective, pozitive sau negative, dupa caz si situatie, dupa

<          iun si unele dorinte care pun problema unui transfer afectiv. Asa,
unele bolnave tinere, sub 30 de ani, doresc ca dupa însanatosire
s.i urmeze o scoala de surori medicale, sa devina surori medicale
spre a trata bolnavii, spre a alina suferinta, iar unii barbati, în
.icclasi scop sînt dominati de ideea de a deveni medici. O doam-
na în vîrsta de 55 ani, profesoara pensionara, celibatara, s-a ex-
primat fata de noi în felul urmator : "Doresc sa nu mai stau sin-
Rura. As vrea ca, într-o forma sau alta, sa ma întorc în mijlocul
Tineretului pe care sa-1 iubesc, sa- sprijin, sa ajut sa-si îndepli-
neasca toate dorintele".

2 PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

Corelate cu unele psihoze sau cu suferinte nevrotice, se întîl-
nesc si la tuberculosii pulmonari unele tulburari ale gîndirii care
constau în idei prevalente, obsesive sau delirante. Cel mai des în-
tîlnit este sindromul hipocondriac, în sensul unui rationament de
existenta eronat, în trama caruia îsi afirma prezenta unele suferinte
grave. Astfel de tulburari însa nu sînt o consecinta a tuberculozei,
ci a bolii psihice.

g) Concluzii privitoare la intelectul tuberculosului

Intelectul tuberculosului pulmonar nu prezinta ca atare defici-
ente sau dificultati manifeste majore, nici în pozitia de bolnav
acut, nici în pozitia de bolnav cronic. Totusi, la bolnavii cu un
tonus vital scazut, la cei macinati de un pesimism sui-generis, ca si
la unii psihopati, prin implicatii afective si de mediu, se pot con-
stata unele degradari intelectuale, la unii intelectul degradîndu-se
pîna la un adevarat marasm intelectual.