Bazele medicinei tibetane (VII)

Bazele medicinei tibetane (VII)

gresi. Pentru ca nu întotdeau­na ceea ce î se pare cel mai important bolnavului sta si la originea bolii. De exemplu, cauza unor dureri de urechi este de foarte multe ori o ra­ceala la plamîni. Dar bolna­vul nu stie acest lucru, el este nelinistit numai de scaderea auzului. Medicul îi ia pulsul bolnavului, afla ca sini raciti plamînii si ca tratamentul ur­mai trebuie sa fie pe baza anumitor substante, pentru ca altfel scaderea auzului va pro­gresa si ca rezulial al acestui fapi va surveni surzenia. De aceea este importanta studie­rea pulsului bolnavului, cu ajutorul caruia se poate afla despre tulburarile aflate în faza incipienta, care înca nu s-au transformat în patologie si pe care nici o analiza de laborator nu le poate releva.

Medicul poate gresi n

stabilirea

diagnosticului

3. Tragerea de timp. Daca medicul nu are înalta califi­care, el se poate dovedi inca-

Daca bolnavul nu îi spune medicului ce anume îl doare, iar medicul singur nu poate determina care este boala, el vorbeste în general despre necesilatea organizarii unor ritualuri împotriva duhurilor rele si despre faptul ca numai dupa aceea medicamentele îsi vor dovedi proprietatile. Acesi lucru însa se întimpla foarte rar. Prin acest compor­tament, medicul îl obliga pe bolnav sa descopere singur boala. însa constientizarea de catre bolnav a bolii sale nu se dovedeste de fiecare data adecvata, nu oglindeste întot­deauna esenta afectiunii si, bazîndu-se numai pe cuvin­tele bolnavului, medicul poa­te gresi în stabilirea diagnos­ticului si în prescrierea tra­tamentului.

6. închiderea gurii. Unii medici în examinarea pacien­tului îl întrerup în mijlocul cuvintuiui: Nu trebuie sa mai spuneti nimic, eu vad si stiu tot în cazul unei asemenea abordari pol fi pierdute din vedere unele detalii importan­te în slabilirea unui diagnostic

Nutritia sustine viata

O nutritie buna, echilibra­ta sustine viata, iar una proas­ta, incorecta, insuficienta sau în exces provoaca tulburari.

O nutritie buna si echili­brata este sinonima cu ali­mentatia suficienta, dar nu în exces. De obicei este vorba despre alimentele de care omul s-a simtii atras înca din copilarie si care îi aduc orga­nismului suficiente substante nutritive, nu rlrovoacâ obo­seala sau tulburari în orga­nism. Cu toate acestea, foarte rar se poate întîlni o persoana a carei sanatate si ale carei conditii de viata sa îi permita sa îsi urmareasca cu multa atentie regimul alimentar. De aceea, medicina tibetana acorda o mare atentie cunoas­terii proprietatilor alimen­telor, în ierna nutritiei sînt analizate alimentele si bau­turile. Alimentele sînt anali­zate luînd în consideratie cinci puncte: seminte, came, grasimi, zarzavaturi, alimente gatite.

Tantra Explicativa despre evitarea greselilor n examinarea pacientilor

Singura garantie a deter­minarii unui tratament corect este punerea unui diagnostic exact si de aceea Tantra Ex­plicativa subliniaza: Nu prin-tr-o analiza superficiala, ci numai dupa o examinare dusa cu minutiozitate, medicul poate determina starea de sanatate si metoda de tratarea a bolnavului. De aceea, este deosebit de importanta evita­rea greselilor care apar în cazul unei examinari inco­recte, al unei analize gresite. Acestor fapte le este dedicat Capitolul 24 al Tantrei Expli­cative. In acest capitol sînt analizate urmatoarele opi puncte:

1. Medicul emite un enunt care are la baza numai simp-

tomele afectiunii. Acest lucru poale conduce la aparitia unor greseli - pentru ca, daca o boala este judecata numai pe baza manifestarilor ei exte­rioare si nu se releva cauze si conditiile aparitiei ei, este im­posibila recomandarea unei Ierapii corecte. De exemplu, durerile frecvente de cap pol fi provocate de o indigestie obisnuita de tip cronic, si daca noi nu tratam aceasta in­digestie, atunciorice alt trata­ment poate înlatura doar pen­tru o vreme durerile care se vor întoarce iara si iara.

2. Clarificarea insuficien­ta. Atunci cînd medicul, pe baza povestirii trimise de persoana bolnava despre ce 0 doare, cum o doare, unde o doare, despre ce medicamen­te si-a administrat, de cit timp dureaza boala, are impresia ca pentru el totul este clar si ca nu este necesar sa mearga la bolnav sa îl consulte, el poate

pabil sa stabileasca deodata diagnosticul real. El poate ramine pentru o perioada de timp în fata bolnavului si, ne-luînd în seama oboseala aces­tuia, încearca sa releve prin discutii caracterul bolii. în cazurile nu prea complicate, acest lucru nu are nici un efect secundar, dar orice tra­gere de timp, începutul întîr-ziat al tratamentului se pot dovedi fatale.

Urmarirea oarba a unui
diagnostic anterior. Daca me­
dicul urmareste fara sa se
gîndeasca la altceva un diag­
nostic anterior pus de el în­
susi sau de un alt specialist,
acest lucru poate constitui o
greseala serioasa: pentru ca
bolile se schimba în procesul
dezvoltarii lor, o afectiune se
transforma în alta, de aceea
pe parcursul tratamentului
este necesar un control per­
manent al diagnosticului pus
initial.

îndemnul catre esenta.

corect.

Aprecierea superficiala.
Unii medici afirma: Unora le
sînt necesare analiza pulsului,
a urinei, cunoasterea istoriei
bolii Mie nu îmi trebuie acest
lucru, eu pot pune diagnos­
ticul imediat.

Reducerea metodei.
Medicul vorbeste despre boa­
la astfel îneît nici bolnavul,
nici cei din jur nu înteleg
absolut nimic, nici macar el
nu este sigur de ceea ce spu­
ne, presupune ca efectul pla-
ccbo nu este nici folositor,
nici daunator. Chiar daca
asemenea medicamente pol
adesea sa usureze starea bol­
navului prin prisma efectului
lor psih o-terapeutic, acest
fapl nu constituie decît o
dovada a neputintei medi­
cului. Reducerea metodei este
un diagnostic formal - medi­
cul denumeste boala si pre­
scrie niste medicamente des­
pre care nu a auzit nimeni si
care nu fac rau nimanui.

Praful de hrisca vindeca ranile cu puroi

Pentru început vom ana­liza cîteva tipuri de seminte. Orezul are valori nutritive, însusirea de a fi uleios, moa­le, rece sau usor. Datorita acestor proprietati, el înlatura tulburarile vîntului, ale fierii si mucozitatii, creste potenta, este folosit împotriva varsatu­rilor si adiareii.

Crupele de mei slnt grele si reci, ele siabilizeaza starea organelor care alcatuiesc cor­pul, contribuie la refacerea oaselor fracturate si Ia pu­nerea la loc a celor luxate. Griul este greu si rece, el con­tribuie la cresterea fortelor fizice, reprima vîntul si fie­rea, fara a creste în intensiiatc datorita acestui fapt muco-zilatea. Semintele de in sînl dulci, untoase, moi, calmeaza viniul. Hrisca este rece si

usoara. Praful de hrisca presarat pe o rana cu puroi si sînge înlatura puroiul. Con­sumul de hrisca contribuie de asemenea la curatarea ranilor, da nastere vuitului, ficrii si mucozitatii.

Toate gramineele si legu­minoasele cu boabe consu­mate proaspete sau înainte de uscare sint grele si de aceea cresc mucozitatea si sîiU ne­recomandate în alimentatie daca persoana respectiva nu sufera de scaderea mucozi­tatii. Acest lucru se refera în special la gramineele si legu­minoasele cu boabe necoaple. Cele coapte, uscate pe par­cursul anului sînt usoare si se asimileaza foarte bine. Le­guminoasele necoapte si neuscaie pot provoca indi­gestie.

Semintele sint recoman­date în mîncare, fierte în apa, cu carne sau legume, ceea ce usureaza asimilarea lor. Car­nea de animale are gust dulce. Gustul mîncarurilor este determinai de dominarea în acestea a fortelor rezultate ca urmare a combinarii diverse­lor mahabhuie.

Gusturile de baza sînt în numar de sase, iar corelatia lor cu mahabhutele este ur­matoarea: dulce - pamînt +

toare si care se hranesc cu came proaspata este de ca­litate inferioara, este usoara si iute. Aceasta da nasieTe cal­durii focului în stomac si dis­truge tumorile tocmai prin prisma faptului ca este de calitate inferioara.

Carnea de berbec este grasa si calda. Datorita faptu­lui ca este usor digerabila, aceasta cresie fortele, contri­buie la dezvoltarea organelor care alcatuiesc corpul, înlatu­ra vîntul si mucoziiatea si îm­bunatateste pofta de mîncare.

Carnea de capra este grea si rece. Ea contribuie la acu­mularea si la cresterea celor trei vinovati, este folositoare în cazul bolilor venerice, în variola, în ranile provocate de arsuri.

Carnea de vita este rece si untoasa, înlatura caldura vîn-tului.

Carnea luata de pe spatele calului, al magarului sau al unui catir tînar înlatura fo­carele de puroi de pe orice parte a corpului, tulburarile reci ale rinichilor, ale mijlo­cului, afectiunile limfei.

Carnea de porc trateaza tuberculoza.

Carnea de porc este rece si usoara. Aceasta vindeca fu-runculii si ranile, înlatura

Grasimea proaspata

mbunatateste

potenta

Acum sa analizam tipurile de grasimi. Untul si grasimile vegetale, maduva si grasimea animalelor au gust dulce si fiecare esie mai rece decît cea anterioara (in ordinea data aici). Toaie tipurile de gra­simi au proprietati care ajuta Ia slabire, proprietati de ca-tifelare, de hidratare si de aceea înving slabiciunea pro* vocata de bâtrinete sau de co­pilarie, în general ie sînt recomandate tuiuror acelora care se simi slabiti, epuizati, indiferent de vîrsta, celor care au pielea aspra, sînt indicate împotriva diareii, în cazul cresterii vintului din cauza unor discutii de lunga durata sau a efortului intelectual prelungit.

Grasimea proaspata este rece, îmbunatateste potenta, culoarea corpului si puterile, înlatura tulburarile caldurii fieri i.

Grasimea veche de mai mult de un an are efecte ta-maduitoare pentru cei bolnavi sufleteste, în cazul pierderii memoriei, pentru cei care sufera lesinuri frecvente, pen­tru tratarea ranilor, a furuncu-

lilor si a zgirieturilor.

Grasimea animala ajuta în durerile articulatiilor si ale oaselor, în cazul arsurilor, reprima bolile vîntului. ajuta în caz de hemoragii, în afectiunile cerebrale, in bolile ovarelor.

Diareea se trateaza cu supa de orei

In ceea ce priveste zarza­vaturile, usturoiul sau ceapa au gust iute, îmbunatatesc somnul, pofta de mîncare, previn tulburarile mucozitatii si ale vîntului.

Ridichile tinere albe, cu­lese la jumatatea lui iulie, sînt usoare si calde, cresc secretia de suc digestiv si îi înlatura pe cei trei vinovati. Ridichile albe care cresc într-un loc rece sini grele si dau nastere mucozitatii. Acestea apara or­ganismul de bolile provocate

zul spalat, pus la uscat si apoi prajit in putin unt este recomandat împotriva diareii, de asemenea contribuie la refacerea oaselor afectate de fracturi.

Supa din orez crud, din boabe neajunse la maturitate provoaca constipatie si repri­ma caldura focului, de aceea este foarte daunatoare. Grisul este foarte recomandat în supe, acestea devin usoare, consumate caldute sînt di­gerate foarte repede si sint placute la gust. Supele cu car­ne restabilesc fortele, ajuta în cazul bolilor vîntului.

Berea mbunatateste pofta de m ncare '

Dupa trecerea a 24 de ore mine arca nu mai este consi­derata proaspata, chiar daca

ea a fost pastrata in frigider.

apa; acni - pamînt + foc; sarat - apa + foc; amar - apa + vini; iute - foc + vint; astringem -pamini + vint.

Carnea de capra este indicata în bolile venerice

Carnea animalelor care traiesc în locuri uscaie este rece, moale, de calitate infe­rioara. Cu ajuiorul acesteia se înlatura caldura focului si a mucozita[ii, cu o oarecare dominare a mucozitatii.

Carnea animalelor care traiesc în locuri umede este grasa, grea, calda. Cu ajutorul ei sînt înlaturate dereglarile reci ale vuitului, tulburarile stomacului, ale rinichilor, ale mijlocului.

Carnea animalelor care traiesc atît în locuri uscaie, cil si in locuri umede are si proprietati reci, si fierbinti, înlatura tulburarile fierbinti ale mucozilatii si ale vîntului si tulburarile reci ale vîntului.

In cele ce urmeaza vom analiza cîteva tipuri de carne separat. Carnea pasarilor care îsi procura hrana prin vîna-

mucozitatea de culoare rosu-închis, esle indicata împotriva tuberculozei.

Carnea de gaina creste se­cretia de sperma, este reco­mandata pentru vindecarea ranilor.

Carnea animalelor salba­tice puternice, care se hranesc cu iarba, este rece si usoara, cu ajutorul ei sînt prevenite afectiunile caldurii mucozi-tatii.

Carnea de iepure este de calitate inferioara, da nastere caldurii si întrerupe diareea.

Carnea de veverita esie grasa si grea, are proprietati de încalzire. Vindeca furun-culii, previne bolile vîntului rece si ale rinichilor.

Carnea de vidra creste in­tensitatea simtului sexual, înlatura tulburarile reci ale rinichilor si ale mijlocului.

Pe&lele va scapa de afec­tiunile stomacului, îmbuna­tateste pofta de mincare, ve­derea, curata zgîrieturile, ra­nile, furunculii, distruge lipirile mucozitatii.

Carnea proaspata prajita si racila se digera foarte greu, puterea ei este grea. Carnea fiarta si racita este usoara si se digeTa foarte usor.

mor si a zgineiunior.

Grasimea topita si rafi­nata, obtinula dintr-un unt nu foarte vechi, ascute simturile, mintea, îmbunatateste memo­ria, fortele fizice, da nastere caldurii corpului, prelungeste viata. Aceasta este socotita cea mai buna dintre grasimi. Tibetanii topesc seara unt, îl curata de toale impuritatile, adesea adauga în el miere, zahar, dupa care îl beau la fel ca pe un ceai obisnuit, caldut.

Brinza si celelalte produse lactate îmbunatatesc pofta de mincare, va scapa de consli-patie si curata organismul de impuritati.

Grasimea de vaca si de capra este rece si ca urmare a acestui fapt înlatura bolile caldurii legate de vînt, cu o singura conditie - sa fie proaspata. Grasimea veche esle calda si înlatura afectiu­nile frigului si ale vîntului.

Uleiul de mustar domina vîntul si contribuie la creste­rea mucozitatii si a fierii. Nu trebuie administrat in canti­tati mari (pina la patru lin­gurite pe zi), pentru ca acest lucru poate provoca nepla­ceri. Maduva sub orice forma domina vîntul si creste într-o oarecare masura mucozitatea.

de intoxicatii.

Toate tipurile de zarzava­turi îngusteaza canalele con­ducatoare de apa si înrauta­tesc actiunea medicamente­lor. De aceea, persoana care ia medicamente nu trebuie sa consume zarzavaturi.

Proprietatile alimentelor se schimba in functie de mo­dul lor de preparare. Supa groasa de orez potoleste se­tea, echilibreaza cei trei vino­vati, înlatura oboseala, stabi­leste un echilibru în compo­nentele organismului, da nas­tere caldurii, face peretii ca­nalelor flexibili. Supa subtire de orez da nastere caldurii, potoleste foamea si setea, restabileste organele slabite, înlatura consecintele bolilor, elimina impuritatile produse de gaze in intestin.

Supa groasa de orez se foloseste cu succes împotriva diareii, reda pofta de mîncare, înlatura setea bolnavicioasa. Este foarte recomandata bol­navilor pentru restabilirea fortelor si încetarea durerilor.

Orezul fiert cu came sau în lapte sub forma unei bu­dinci capata proprietati grele si devine greu digerabil. Orezul fiert în apa este usor si se digera foarte repede. Ore-

Aceasta reprima caldura fo­cului din stomac si dobîndes-te forta frigului.

Produsele proaspeie con­gelate si pastrate mai mult timp nu îsi schimba pro­prietatile, cele congelate dupa ce au fost gatite însa si le schimba. Carnea care sta con­gelata chiar si citeva luni devine doar putin mai calda, dar nu se strica si nici nu are vreun efect daunator.

In ceea ce priveste bautu­rile, berea buna îmbunatateste pofta de mîncare si înlatura tulburarile celor trei vinovati.

Laptele înlatura tulbura­rile vîntului, apa pe cele ale fierii, iar berea pe cele ale mucozitâtii. In acelasi timp, laptele da nastere mucozitatii. apa - vîntului, iar berea -fierii.

Gustul laptelui este dulce. Laptele este greu si datorita acestui fapt restabileste for­tele pierdute, îi da pielii o cu­loare frumoasa, Înlatura tul­burarile vîntului si ale fierii, îmbunatateste potenta, da nastere mucozitatii.

(va arma)

Documentar de

Gcorgcta Licsandru