Bazele medicinei tibetane (VII)

Bazele medicinei tibetane (VII)

gresi. Pentru ca nu īntotdeau­na ceea ce ī se pare cel mai important bolnavului sta si la originea bolii. De exemplu, cauza unor dureri de urechi este de foarte multe ori o ra­ceala la plamīni. Dar bolna­vul nu stie acest lucru, el este nelinistit numai de scaderea auzului. Medicul īi ia pulsul bolnavului, afla ca sini raciti plamīnii si ca tratamentul ur­mai trebuie sa fie pe baza anumitor substante, pentru ca altfel scaderea auzului va pro­gresa si ca rezulial al acestui fapi va surveni surzenia. De aceea este importanta studie­rea pulsului bolnavului, cu ajutorul caruia se poate afla despre tulburarile aflate īn faza incipienta, care īnca nu s-au transformat īn patologie si pe care nici o analiza de laborator nu le poate releva.

Medicul poate gresi n

stabilirea

diagnosticului

3. Tragerea de timp. Daca medicul nu are īnalta califi­care, el se poate dovedi inca-

Daca bolnavul nu īi spune medicului ce anume īl doare, iar medicul singur nu poate determina care este boala, el vorbeste īn general despre necesilatea organizarii unor ritualuri īmpotriva duhurilor rele si despre faptul ca numai dupa aceea medicamentele īsi vor dovedi proprietatile. Acesi lucru īnsa se īntimpla foarte rar. Prin acest compor­tament, medicul īl obliga pe bolnav sa descopere singur boala. īnsa constientizarea de catre bolnav a bolii sale nu se dovedeste de fiecare data adecvata, nu oglindeste īntot­deauna esenta afectiunii si, bazīndu-se numai pe cuvin­tele bolnavului, medicul poa­te gresi īn stabilirea diagnos­ticului si īn prescrierea tra­tamentului.

6. īnchiderea gurii. Unii medici īn examinarea pacien­tului īl īntrerup īn mijlocul cuvintuiui: Nu trebuie sa mai spuneti nimic, eu vad si stiu tot īn cazul unei asemenea abordari pol fi pierdute din vedere unele detalii importan­te īn slabilirea unui diagnostic

Nutritia sustine viata

O nutritie buna, echilibra­ta sustine viata, iar una proas­ta, incorecta, insuficienta sau īn exces provoaca tulburari.

O nutritie buna si echili­brata este sinonima cu ali­mentatia suficienta, dar nu īn exces. De obicei este vorba despre alimentele de care omul s-a simtii atras īnca din copilarie si care īi aduc orga­nismului suficiente substante nutritive, nu rlrovoacā obo­seala sau tulburari īn orga­nism. Cu toate acestea, foarte rar se poate īntīlni o persoana a carei sanatate si ale carei conditii de viata sa īi permita sa īsi urmareasca cu multa atentie regimul alimentar. De aceea, medicina tibetana acorda o mare atentie cunoas­terii proprietatilor alimen­telor, īn ierna nutritiei sīnt analizate alimentele si bau­turile. Alimentele sīnt anali­zate luīnd īn consideratie cinci puncte: seminte, came, grasimi, zarzavaturi, alimente gatite.

Tantra Explicativa despre evitarea greselilor n examinarea pacientilor

Singura garantie a deter­minarii unui tratament corect este punerea unui diagnostic exact si de aceea Tantra Ex­plicativa subliniaza: Nu prin-tr-o analiza superficiala, ci numai dupa o examinare dusa cu minutiozitate, medicul poate determina starea de sanatate si metoda de tratarea a bolnavului. De aceea, este deosebit de importanta evita­rea greselilor care apar īn cazul unei examinari inco­recte, al unei analize gresite. Acestor fapte le este dedicat Capitolul 24 al Tantrei Expli­cative. In acest capitol sīnt analizate urmatoarele opi puncte:

1. Medicul emite un enunt care are la baza numai simp-

tomele afectiunii. Acest lucru poale conduce la aparitia unor greseli - pentru ca, daca o boala este judecata numai pe baza manifestarilor ei exte­rioare si nu se releva cauze si conditiile aparitiei ei, este im­posibila recomandarea unei Ierapii corecte. De exemplu, durerile frecvente de cap pol fi provocate de o indigestie obisnuita de tip cronic, si daca noi nu tratam aceasta in­digestie, atunciorice alt trata­ment poate īnlatura doar pen­tru o vreme durerile care se vor īntoarce iara si iara.

2. Clarificarea insuficien­ta. Atunci cīnd medicul, pe baza povestirii trimise de persoana bolnava despre ce 0 doare, cum o doare, unde o doare, despre ce medicamen­te si-a administrat, de cit timp dureaza boala, are impresia ca pentru el totul este clar si ca nu este necesar sa mearga la bolnav sa īl consulte, el poate

pabil sa stabileasca deodata diagnosticul real. El poate ramine pentru o perioada de timp īn fata bolnavului si, ne-luīnd īn seama oboseala aces­tuia, īncearca sa releve prin discutii caracterul bolii. īn cazurile nu prea complicate, acest lucru nu are nici un efect secundar, dar orice tra­gere de timp, īnceputul īntīr-ziat al tratamentului se pot dovedi fatale.

Urmarirea oarba a unui
diagnostic anterior. Daca me­
dicul urmareste fara sa se
gīndeasca la altceva un diag­
nostic anterior pus de el īn­
susi sau de un alt specialist,
acest lucru poate constitui o
greseala serioasa: pentru ca
bolile se schimba īn procesul
dezvoltarii lor, o afectiune se
transforma īn alta, de aceea
pe parcursul tratamentului
este necesar un control per­
manent al diagnosticului pus
initial.

īndemnul catre esenta.

corect.

Aprecierea superficiala.
Unii medici afirma: Unora le
sīnt necesare analiza pulsului,
a urinei, cunoasterea istoriei
bolii Mie nu īmi trebuie acest
lucru, eu pot pune diagnos­
ticul imediat.

Reducerea metodei.
Medicul vorbeste despre boa­
la astfel īneīt nici bolnavul,
nici cei din jur nu īnteleg
absolut nimic, nici macar el
nu este sigur de ceea ce spu­
ne, presupune ca efectul pla-
ccbo nu este nici folositor,
nici daunator. Chiar daca
asemenea medicamente pol
adesea sa usureze starea bol­
navului prin prisma efectului
lor psih o-terapeutic, acest
fapl nu constituie decīt o
dovada a neputintei medi­
cului. Reducerea metodei este
un diagnostic formal - medi­
cul denumeste boala si pre­
scrie niste medicamente des­
pre care nu a auzit nimeni si
care nu fac rau nimanui.

Praful de hrisca vindeca ranile cu puroi

Pentru īnceput vom ana­liza cīteva tipuri de seminte. Orezul are valori nutritive, īnsusirea de a fi uleios, moa­le, rece sau usor. Datorita acestor proprietati, el īnlatura tulburarile vīntului, ale fierii si mucozitatii, creste potenta, este folosit īmpotriva varsatu­rilor si adiareii.

Crupele de mei slnt grele si reci, ele siabilizeaza starea organelor care alcatuiesc cor­pul, contribuie la refacerea oaselor fracturate si Ia pu­nerea la loc a celor luxate. Griul este greu si rece, el con­tribuie la cresterea fortelor fizice, reprima vīntul si fie­rea, fara a creste īn intensiiatc datorita acestui fapt muco-zilatea. Semintele de in sīnl dulci, untoase, moi, calmeaza viniul. Hrisca este rece si

usoara. Praful de hrisca presarat pe o rana cu puroi si sīnge īnlatura puroiul. Con­sumul de hrisca contribuie de asemenea la curatarea ranilor, da nastere vuitului, ficrii si mucozitatii.

Toate gramineele si legu­minoasele cu boabe consu­mate proaspete sau īnainte de uscare sint grele si de aceea cresc mucozitatea si sīiU ne­recomandate īn alimentatie daca persoana respectiva nu sufera de scaderea mucozi­tatii. Acest lucru se refera īn special la gramineele si legu­minoasele cu boabe necoaple. Cele coapte, uscate pe par­cursul anului sīnt usoare si se asimileaza foarte bine. Le­guminoasele necoapte si neuscaie pot provoca indi­gestie.

Semintele sint recoman­date īn mīncare, fierte īn apa, cu carne sau legume, ceea ce usureaza asimilarea lor. Car­nea de animale are gust dulce. Gustul mīncarurilor este determinai de dominarea īn acestea a fortelor rezultate ca urmare a combinarii diverse­lor mahabhuie.

Gusturile de baza sīnt īn numar de sase, iar corelatia lor cu mahabhutele este ur­matoarea: dulce - pamīnt +

toare si care se hranesc cu came proaspata este de ca­litate inferioara, este usoara si iute. Aceasta da nasieTe cal­durii focului īn stomac si dis­truge tumorile tocmai prin prisma faptului ca este de calitate inferioara.

Carnea de berbec este grasa si calda. Datorita faptu­lui ca este usor digerabila, aceasta cresie fortele, contri­buie la dezvoltarea organelor care alcatuiesc corpul, īnlatu­ra vīntul si mucoziiatea si īm­bunatateste pofta de mīncare.

Carnea de capra este grea si rece. Ea contribuie la acu­mularea si la cresterea celor trei vinovati, este folositoare īn cazul bolilor venerice, īn variola, īn ranile provocate de arsuri.

Carnea de vita este rece si untoasa, īnlatura caldura vīn-tului.

Carnea luata de pe spatele calului, al magarului sau al unui catir tīnar īnlatura fo­carele de puroi de pe orice parte a corpului, tulburarile reci ale rinichilor, ale mijlo­cului, afectiunile limfei.

Carnea de porc trateaza tuberculoza.

Carnea de porc este rece si usoara. Aceasta vindeca fu-runculii si ranile, īnlatura

Grasimea proaspata

mbunatateste

potenta

Acum sa analizam tipurile de grasimi. Untul si grasimile vegetale, maduva si grasimea animalelor au gust dulce si fiecare esie mai rece decīt cea anterioara (in ordinea data aici). Toaie tipurile de gra­simi au proprietati care ajuta Ia slabire, proprietati de ca-tifelare, de hidratare si de aceea īnving slabiciunea pro* vocata de bātrinete sau de co­pilarie, īn general ie sīnt recomandate tuiuror acelora care se simi slabiti, epuizati, indiferent de vīrsta, celor care au pielea aspra, sīnt indicate īmpotriva diareii, īn cazul cresterii vintului din cauza unor discutii de lunga durata sau a efortului intelectual prelungit.

Grasimea proaspata este rece, īmbunatateste potenta, culoarea corpului si puterile, īnlatura tulburarile caldurii fieri i.

Grasimea veche de mai mult de un an are efecte ta-maduitoare pentru cei bolnavi sufleteste, īn cazul pierderii memoriei, pentru cei care sufera lesinuri frecvente, pen­tru tratarea ranilor, a furuncu-

lilor si a zgirieturilor.

Grasimea animala ajuta īn durerile articulatiilor si ale oaselor, īn cazul arsurilor, reprima bolile vīntului. ajuta īn caz de hemoragii, īn afectiunile cerebrale, in bolile ovarelor.

Diareea se trateaza cu supa de orei

In ceea ce priveste zarza­vaturile, usturoiul sau ceapa au gust iute, īmbunatatesc somnul, pofta de mīncare, previn tulburarile mucozitatii si ale vīntului.

Ridichile tinere albe, cu­lese la jumatatea lui iulie, sīnt usoare si calde, cresc secretia de suc digestiv si īi īnlatura pe cei trei vinovati. Ridichile albe care cresc īntr-un loc rece sini grele si dau nastere mucozitatii. Acestea apara or­ganismul de bolile provocate

zul spalat, pus la uscat si apoi prajit in putin unt este recomandat īmpotriva diareii, de asemenea contribuie la refacerea oaselor afectate de fracturi.

Supa din orez crud, din boabe neajunse la maturitate provoaca constipatie si repri­ma caldura focului, de aceea este foarte daunatoare. Grisul este foarte recomandat īn supe, acestea devin usoare, consumate caldute sīnt di­gerate foarte repede si sint placute la gust. Supele cu car­ne restabilesc fortele, ajuta īn cazul bolilor vīntului.

Berea mbunatateste pofta de m ncare '

Dupa trecerea a 24 de ore mine arca nu mai este consi­derata proaspata, chiar daca

ea a fost pastrata in frigider.

apa; acni - pamīnt + foc; sarat - apa + foc; amar - apa + vini; iute - foc + vint; astringem -pamini + vint.

Carnea de capra este indicata īn bolile venerice

Carnea animalelor care traiesc īn locuri uscaie este rece, moale, de calitate infe­rioara. Cu ajuiorul acesteia se īnlatura caldura focului si a mucozita[ii, cu o oarecare dominare a mucozitatii.

Carnea animalelor care traiesc īn locuri umede este grasa, grea, calda. Cu ajutorul ei sīnt īnlaturate dereglarile reci ale vuitului, tulburarile stomacului, ale rinichilor, ale mijlocului.

Carnea animalelor care traiesc atīt īn locuri uscaie, cil si in locuri umede are si proprietati reci, si fierbinti, īnlatura tulburarile fierbinti ale mucozilatii si ale vīntului si tulburarile reci ale vīntului.

In cele ce urmeaza vom analiza cīteva tipuri de carne separat. Carnea pasarilor care īsi procura hrana prin vīna-

mucozitatea de culoare rosu-īnchis, esle indicata īmpotriva tuberculozei.

Carnea de gaina creste se­cretia de sperma, este reco­mandata pentru vindecarea ranilor.

Carnea animalelor salba­tice puternice, care se hranesc cu iarba, este rece si usoara, cu ajutorul ei sīnt prevenite afectiunile caldurii mucozi-tatii.

Carnea de iepure este de calitate inferioara, da nastere caldurii si īntrerupe diareea.

Carnea de veverita esie grasa si grea, are proprietati de īncalzire. Vindeca furun-culii, previne bolile vīntului rece si ale rinichilor.

Carnea de vidra creste in­tensitatea simtului sexual, īnlatura tulburarile reci ale rinichilor si ale mijlocului.

Pe&lele va scapa de afec­tiunile stomacului, īmbuna­tateste pofta de mincare, ve­derea, curata zgīrieturile, ra­nile, furunculii, distruge lipirile mucozitatii.

Carnea proaspata prajita si racila se digera foarte greu, puterea ei este grea. Carnea fiarta si racita este usoara si se digeTa foarte usor.

mor si a zgineiunior.

Grasimea topita si rafi­nata, obtinula dintr-un unt nu foarte vechi, ascute simturile, mintea, īmbunatateste memo­ria, fortele fizice, da nastere caldurii corpului, prelungeste viata. Aceasta este socotita cea mai buna dintre grasimi. Tibetanii topesc seara unt, īl curata de toale impuritatile, adesea adauga īn el miere, zahar, dupa care īl beau la fel ca pe un ceai obisnuit, caldut.

Brinza si celelalte produse lactate īmbunatatesc pofta de mincare, va scapa de consli-patie si curata organismul de impuritati.

Grasimea de vaca si de capra este rece si ca urmare a acestui fapt īnlatura bolile caldurii legate de vīnt, cu o singura conditie - sa fie proaspata. Grasimea veche esle calda si īnlatura afectiu­nile frigului si ale vīntului.

Uleiul de mustar domina vīntul si contribuie la creste­rea mucozitatii si a fierii. Nu trebuie administrat in canti­tati mari (pina la patru lin­gurite pe zi), pentru ca acest lucru poate provoca nepla­ceri. Maduva sub orice forma domina vīntul si creste īntr-o oarecare masura mucozitatea.

de intoxicatii.

Toate tipurile de zarzava­turi īngusteaza canalele con­ducatoare de apa si īnrauta­tesc actiunea medicamente­lor. De aceea, persoana care ia medicamente nu trebuie sa consume zarzavaturi.

Proprietatile alimentelor se schimba in functie de mo­dul lor de preparare. Supa groasa de orez potoleste se­tea, echilibreaza cei trei vino­vati, īnlatura oboseala, stabi­leste un echilibru īn compo­nentele organismului, da nas­tere caldurii, face peretii ca­nalelor flexibili. Supa subtire de orez da nastere caldurii, potoleste foamea si setea, restabileste organele slabite, īnlatura consecintele bolilor, elimina impuritatile produse de gaze in intestin.

Supa groasa de orez se foloseste cu succes īmpotriva diareii, reda pofta de mīncare, īnlatura setea bolnavicioasa. Este foarte recomandata bol­navilor pentru restabilirea fortelor si īncetarea durerilor.

Orezul fiert cu came sau īn lapte sub forma unei bu­dinci capata proprietati grele si devine greu digerabil. Orezul fiert īn apa este usor si se digera foarte repede. Ore-

Aceasta reprima caldura fo­cului din stomac si dobīndes-te forta frigului.

Produsele proaspeie con­gelate si pastrate mai mult timp nu īsi schimba pro­prietatile, cele congelate dupa ce au fost gatite īnsa si le schimba. Carnea care sta con­gelata chiar si citeva luni devine doar putin mai calda, dar nu se strica si nici nu are vreun efect daunator.

In ceea ce priveste bautu­rile, berea buna īmbunatateste pofta de mīncare si īnlatura tulburarile celor trei vinovati.

Laptele īnlatura tulbura­rile vīntului, apa pe cele ale fierii, iar berea pe cele ale mucozitātii. In acelasi timp, laptele da nastere mucozitatii. apa - vīntului, iar berea -fierii.

Gustul laptelui este dulce. Laptele este greu si datorita acestui fapt restabileste for­tele pierdute, īi da pielii o cu­loare frumoasa, Īnlatura tul­burarile vīntului si ale fierii, īmbunatateste potenta, da nastere mucozitatii.

(va arma)

Documentar de

Gcorgcta Licsandru