Boala von Willebrand

Boala von Willebrand.

Boala von Willebrand este o afectiune genetica transmisa autosomal recesiv, caracterizata prin anomalii ale cromozomului 12, care determina scaderea sintezei de factor von Willebrand si de FVIIIc.

Factorul von Willebrand se sintetizeaza (sub controlul unei gene situate pe cr. 12) su 535k1016f b forma de monomeri, care se asambleaza si formeaza multimeri. Acestia reprezinta forma activa a factorului von Willebrand.

Între sinteza factorului von Willebrand si cea a FVIIIc exista în mod normal o perfecta sincronizare (monomerii factorului von Willebrand stimuleaza gena situata pe cromozomul X, care comanda sinteza FVIIIc). De aceea, orice scadere a productiei de monomeri ai factorului von Willebrand este însotita si de o scadere a productiei de FVIIIc.

Tipuri de boala von Willebrand:

* Tipul 1 de boala von Willebrand este deficitul global de FVIII, forma cea mai frecvent întâlnita. Celulele sintetizeaza FVIII dar sunt incapabile sa-l elibereze, astfel încât, scade concentratia plasmatica, atât a factorului von Willebrand, cât si a FVIIIc.

Consecinte:

-scaderea concentratiei factorului von Willebrand determina incapacitatea plachetelor de aderare la fibrele de colagen (afectarea hemostazei primare);

scaderea concentratiei FVIIIc determina incapacitatea generarii retelei de fibrina (afectarea hemostazei secundare).

Clinic acest tip de boala von Willebrand se manifesta prin hemoragii asemanatoare celor întâlnite în hemofilii, precum si prin hemoragii caracteristice tulburarilor de hemostaza primara (mucoase si tegumentare).

*Tipul 2 de boala von Willebrand are doua variante:

a)     varianta în care exista o sinteza normala de monomeri ai factorului von Willebrand si de FVIIIc dar, asamblarea în multimeri este deficitara. Manifestarile hemoragice se datoresc tulburarilor hemostazei primare.

b)    varianta în care exista o sinteza normala de monomeri de factor von Willebrand si de FVIIIc, dar asamblarea se realizeaza incorect. Apare în circulatie un factor von Willebrand anormal din punct de vedere conformational, cu afinitate mare pentru receptorii trombocitari specifici (pseudoboala von Willebrand).

Aceasta afinitate mare a factorului von Willebrand pentru receptorii trombocitari tulbura secventa normala de atasare a lui la colagenul vascular. El se leaga mai întâi de trombocit, astfel încât, nu se mai poate lega cu celalalt capat de colagen.

Manifestarile hemoragice care apar se datoresc tulburarilor de hemostaza primara.

*Tipul 3 de boala von Willebrand este deficitul global de sinteza a FVIII.

În acest tip de afectiune exista un deficit absolut de sinteza a factorului von Willebrand, datorat deletiei genelor de la nivelul bratului scurt al cr. 12, care comanda sinteza factorului von Willebrand.

Absenta factorului von Willebrand din circulatie determina supresia genelor care comanda sinteza FVIIIc (aflate pe cr. 10) ceea ce explica si deficitul global de sinteza a FVIII.

Consecintele fiziopatologice ale deficitului global de sinteza a FVIII:

scaderea concentratiei factorului von Willebrand determina incapacitatea plachetelor de a adera la fibrele de colagen (este afectata hemostaza primara);

scaderea concentratiei FVIIIc determina incapacitatea generarii retelei de fibrina (este afectata hemostaza secundara).

Din punct de vedere clinic acest tip de boala von Willebrand se manifesta prin hemoragii asemanatoare celor întâlnite în hemofilii, precum si prin hemoragii caracteristice tulburarilor de hemostaza primara (mucoase si tegumentare).