Boli INFECTIOASE

C1

(16-X-2007)

Clasificare

1 Dupa critreriul etiologic(bacterioza viroza, boala prionica etc)

2 Dupa particularitatile epidemiologice(Dinamica/Difuzibilitate):

Definitie

Denumiri

Raspanditre geografica

Importanta economica

Etiologie -agentul cauzal : identificare; proprietati; elemente de patogenitate, sensibilitatea la substante terapeutice; comportamentul la actiunile factorilor fizico-chimici)

Paricularitati epidemiologice:

Receptivitatea:

EX:   - turbare:excretia inaintea semnelor clinice(presimptomatica) de virus rabic→se poate produce infectarea altui animal, inainte ca animalul sa fie bolnav evident;<<<

virusl este excretat cu 48h inainte de eruptia aftoasa.

Vectori:

Patogeneza:

pe ce cai agentul se raspandeste catre tesuturile tinta si cu ce consecinte in plan clinic si lezional+reversibilitate

cand se produc modific.imunologice si cand devin decelabile, de ce tip sunt si cat dureaza

in 2-3 zile agentul ajunge la limfonod. regional apoi ajunge in sange si se raspandeste.

Diagnostic:

de suspiciune - de confirmare (ii urmeaza tratamentul si combaterea)

de supraveghere (in absenta unei suspiciuni)

Combatere:

Masuri:

act de curatenie mecanica

decontaminarea finala (pt pasari- "totul plin sau totul gol")

decontaminarea de fixatie - pe substraturi contaminate

Distrugerea rozatoarelor si insectelor

boala Aujesky - rezervor natural pt boala in distrugerea rozatoarelor

Solul sau pasunea - schimbarea tipului de planta furajera

Tratament - mai grea util tratamentului - tratament igieno-dietetic

scopul : diminuarea gravitatii, a expresiei bolii, fav stimularea consumului alim, evitarea complicatiilor

imp pt ev clinica ex: tetanos-anim adapost izolat, intunecat, lim la maxim a manoperelor util., nu este hranit cu furajele obisnuite

dieta exclusiv hidirca (la 24 ore dupa conf bolii) exces de prot agraveaza semnele clinice; dieta hidrica + confort termic

restrictionarea circulatiei; controlul circulatiei (animsi produsele anim care rezulta dintr-un teritoriu din care rezulta boala)

stoparea productiei - transplacentara sau vitelina; nu se mai folosesc animalele

evitarea cresterii pierderii economice

Combaterea bolii

sisteme crestere pe categ, varsta si destinatie

vaccinarea - elim semnelor clinice - prin punct

reducerea pres infectioase; fol ca etaa

nu toti restrictioneaza la fol : vaccinul antitetanic

pop identificate: supraveghere epidemiologica, obs repetata a animalelor, introducerea de boli infectioase

Program strategic: prevederile, cod al Oficiului National

Febra Aftoasa

Def: boala infecto-contagioasa, epizootica-panzootica

se exprima clinic manif acut, sindrom febril si eruptie veziculoasa la niv cutanata

nue mortala, se vindeca spontan, mortalitate tineret (vitei sugari) pronuntat caracter epidemic, pandemic

numeroase gazde a sp susceptibile

Lefter si Frosch - boli vezioculoase; Valle si Carre

conditioneaza diag si profilaxia

Waldman si Kobe - vaccinuri a febrei ; preparari pe epiteliullingual de vaca in vivo - Frenkel ; cultivate pe celule renale Sellers; A010 (codul febrei aftoase)

Raspandirea si imp economica: febra aftoasa - prima preocupare a OIE

Etiologie

virus din fam Picornavidiridae, gen Aflovirus

Biologie

pluralitatea virusului - 7 tipuri

primele tipuri au fost A(1-32), O(1-11), C(1-5) - au produs epizootii in toate terit; urm tipuri SATT 1 (7), SAT 2 (3), SAT 3 (4), (South African Territories) si tipul ASIA (3) izolat in terit aiatice

bun imunogen - imunitate incrucisata partiala

clinic identic , exista diferente de patogenitate intre tipuri

Cultivibilitate - izolat pe TC si pe anim de lab; susceptibile: soarece, cobai, hamster

Sensib: formol, alcool

Rezistenta la pH5

inglobat in mat patologic 2-5 luni in tarate; 4 luni in fan; 2 luni pe sol; cca 1 luna in peretii adapostului, cca 2 sapt vara pe pasune, cca 1 sapt pe corpul animalului, o jumatate de ora in lichid aftos, 2 sapt in lapte neacidulat refrigerat, o sapt la 18-20 grade C, o luna si jum in unt, frisca la 4 grade C, 2 sapt in carne(daca nu a fost refrigerata)

este distrus de pH acid - in carnurile provenite din sacrificarile corecte virusul e dstrus in cadrul acidifierii carnii (maturare - fragezirii)

viabil in maduva osoasa, celelalte tesuturi vacuolizate ce nu traverseaza procesul de acidifiere (propriu fibrei musculare)

Particularitati epidemiologice:

Receptivitate: biongulate: taurine, sujine, bubaline, caprine, reni, camile, cerbi, antilope, suideele, elefant

infectie naturala spontana: ariciul, sobolanul, soarecele, cainele, pisica

refractare naturale: caii, pasarile

diferente in functie de rasa si varsta

Surse primare

anim bolnave, anim in covalescenta ce elimina 3-6 luni virusul dupa trecerea prin boala, purtatori clinic inapetenta nedetectabile

anim bolnave in perioada febrila ( = viremie), exista virus in toate tes

eliminarea masiva prin slaiva (contaminata in limfa din aftele deschise - limfa e cel mai bogat material in virusi

laptele la anim viremice

in natura (mai ales forma salbatica), exista anim purtatori si eliminatori de virus fara ca anim sa faca anticorpi

Surse secundare

orice obiect ce a venit in contact cu urina, fecale,saliva, descuamari, fanere de la anim bolnave, inclusiv cai de acces, mijloace de transport

C5

Combaterea si profilaxia febrei aftoase

anim susceptibile din focar incinerarea; dezinfectia; probe de sanitatie

in afara focarului - restrictionarea misc., exam clinice recurente, depistarea eventualului virus

zona de sup[raveghere - misc anim in int zonei, depistaru in sens invers (sens unic)

interval de timp det de momentul uciderii anim

Profilaxia

prihibarea importurilor provenind din terit in care boala este prezenta

impot de anim - carantina profilactica 30 zile, anim supuse investigatiei si ca nu a venit in contact cu virusul, anim cu Ac (nu sunt admisi)

frontiere/ aeroporturi/ porturi: zone de risc, evid ex serologic a ap vreunui anim care s-a intalnit cu virusul

Boala veziculoasa a porcului

boala virala foarte contagioasa, specifica suinelor

clinic identic cu febra aftoasa - febra si eruptie veziculoasa

morbiditate 90% si mortalitate redusa

produce pagube economice prin diminuarea consumului, f greu de radicat; nu prezinta importanta sanitara

ag cauzal - virus ARN (infectios) apartine Fam Picornaviriidae

rezistenta mare la act fact ambientali

virusul Poliomielitei umane, Hepatita A, genul Aftovirus

dpdv bilogic - enterovirus inrudit cu virusul Coxak 5

efect citopatic tip 3 (virusuri proudc tipuri diferite) se replica pe culturi cel suine - elem ajutator

prop antigenica - unic serotip - rasp imun unic si protector

rezistent la dezinfectatnte uzuale, subt active, ionofori; acizi; val ale pH (2-10 - virusul isi pastreaza contociozitatea, afumare, sarare

prep din carne cruda - rezista mai mult d 1 an, membrne uscate(mate, stomac)- mai mult d 2 ani

subst la care e sensibil - hidroxid de sodiu, potasiu

carnurile de la anim infectate- focare rezista la proc de acifiere (viabil in tes conj - osos) importurile de carne dezosata - introducerea bolii

congelarea carnurilor refrigerate - sapt, ani

infectie experimentala - soareci nou nascuti; om - caracter profesional (benigna)

Fact de risc - sp receptica

indiferent de categ de varsta si sex

mat patologic - repr de lichidul din vezicule (per clinica a bolii)

fecale -3 sapt dupa remiterea (enterovirus) clinica

controlul direct sau indirect intre animalele bolnave si susceptibile duce la declansarea bolii

reapare dupa lucrarile de reapartie, repop cu mat indemn

gravitatea expresiei - tipul de adapost (umede, pamant boala trece neobs, discreta; ciment - brutala, usor de sesizat)

boala de adapost si evclinica severa, managementul defectuos

comporta un risc deosebit (netratate termic)

14% din boli - au avut surse in adm deseurilor de abator ca sursa de prot (englezi)

nerespectarea carantinei profilactice

tipul de constructie, sistem de elim a dejectiilor pot cauza izbucniri explozice

misc anim- pot constitui even care declanseaza boala

Contaminarea

cale dig

cale transcutanata (microlez)

surse de infectie :lichidul si fecale

infectia pe cale orala 10000 partic virala infect genereaza pe care cutanata 1000 partic

microlez - porti de intrare a virusului

cale dig - consum de deseuri de la abator

anim se poate infecta cu visrusul prezent (apa, asternut)

in ciuda marii contag - mare difuz boala de efectiv, anim carnuri, deseuri sau unele in sursele sec

transp porcilor, introducerea - trebuiesc precedate de ex serologice

Europa primele focare - anii 70 (>70 Ucraina, Grecia, Malta; 85 Romania; 99 Italia

America de Sud (Bolivia)

Asia si Liban

Dpdv patogenic

tonsile

sistem circ - 2-3 zile de la infectie - viremia toata tes si organele)

cel dendritica

tropism - diversificat si pt cel musc cardiaca, SN fara a inreg expresii clinice, terit din Sn - infiltratii sub forma de mansoane (hipotalamus, bulbi, cerebel)

scurt timp - org sintetizeaza Ac sintetizati = creste remiterea clinica

Dpdv clinic

semnele se declanseaza 2-7 zile (medie) apar semne clinice asem cu febra aftoasa (40⁰C, eruptia veziculoasa, in fct de fact de management

calea mucoasei nasale ev subclinice pt sinteza Ac

trascutanata ecb acuta

forma benigna, subfebriliatea, diminuarea apetitului, se asociaza zone proeminente, zone de congestie, limfa, transcutanata, membr, teg mamar epiderm sunt fen de descenerenta balonizanta rar pe cer rudimentar

vezicule solitare (3-10mm)

rat - vezicule mari 1-2 cm (diametru), buza, limba, peretii cav bucale

mamar - mamemloane si tes gl (dificulatatea hranirii purceilor)

macro si micro asem febrei aftoase

cicatrizare 3 sapt, dupa 2-3 sapt de la eruptie, nici o modif, singurul niv onglonului (cutia de corn - dunga inchisa la culoare) afecteaza cresterea ei; vechimea evenimentului

mligne - tulb generale intense, anorexie, lex podale severe, ex ongulare, de durata, dpdv economic aompromis, inreg avorturi

morbiditate 100%

Postinfectie

dezv Ac protectori pe care scroafele le transporta prin lapte

Leziuni

modif tipice lez

vezicule (3 zile dupa ap veziculelor)

prezentza infiltratiilor, focare de necroza

perf economice, prognostic f grav

conduita pt febra aftoasa dpdv clinic si lez - idem febra aftoasa; exantem veziculos - porc; util prot de peste - hrana porcilor, diag diferential - dermatite

Diag confirmare

izolarea si identificarea recoltarea ep, fluid, sange numai din per febrila, fecale, probe sange pt ex serologic

izolare - linii de prog suina

inreg - identificarea virusului

test imunoenzimatic

recurge pt indentificarea virusului, r de amplificare PCR

Diag imunologic

seroneutralizarea culturi; ELISA

diferentierea statusului anim, momentul se poate util Ac cls M

ex serologice - imp pt confirmarea locii, nu au val absoluta, insuficienta

Combaterea

declararea; toate anim- standing outer- se realiz dezinf

identif toate starile care s-au desh 28 h inainte semnelor clinice

dezinf se repetala 14 zile(atentie la dezinf)program serologic - formele subclinice

restrictiile de circ la 3 sapt

se recomanda - anim santinela (confirma distrugerea virusului)

controlul serologic - toate efectivele ce sufera misc

nu se practica vaccinarea

Stomatita veziculoasa

la niv mucoasei bucale

cabaline, bovine, suine

ev acut, febra, eruptie veziculoasa

enzootice de efectiv

pierderi economice

scaderea prod - agalaxia (bovine

cal - imposib atingerii perf eco

ag cauzal Rabdovirus (asem cu virusul rabiei)

Dpdv morfo

genom ARN dublucatenar

forma de glont

serotipuri- New Jersy si Indiana (inactivate) stabile pH(4-10), distrus de contaminanti, soda de rufe, hidroxid de sodiu

Dpdv epidemio

receptive - cabaline, bovine, porc, oi , capre, camile, cerbi , maimute, rasii

Surse de infectie

apa, furaje, ap de muls contaminate ectoparazitii, transfer embrionar

Vectorii - insecte, tantari (se transmitetransovarian); soarece salbatic (amplificator de virus si rezervor cutanat; resp morbiditate mare)

anim dezv clinic boala, dezv Ac specifici

se soldeaza cu vindecare

infect in raport cu vectorii; endemica; Romania indemna

C5

Difteroida aviara

prod de Poxvirusuri, gr Avipoxvirus

eruptie pe pielea glabra - eruptie variolica

eruptii pe mucoasa - exantom

frecv se intalnesc formele mixte

tulpini cu specifictate de sp

prod boala la gaini ci porumbel

epiteliotrop, incluziogen = incluzii Bollinger intercitoplasmatic

pierderi economice mari

mortalit ridicata la tineret; prod d oua scade; scade consumul; sacrificari; vaccinari

receptive: toate galinaceelepasari agremenet si salbatice( canar, vrabie, paun)

forma clinicae mai severa la porumbei si curci;curcan - forme mixte; porumbel - forme difteroide ascunsa

Fact fav

varsta, carente alim, vector -ectoparaziti, sezon

Sursa

lez variolica cutanata - vindecare cu descuamare

nodulul varioluc este elim (virus variolic)

are caracter enzootic

se mentine in efectiv pana ce toti indivizii au trecut prin boala

Patogenic

partic struct pielii

ev piele - papula - nodul (prin proliferare epiteliala si cornificarea ectoplasmei)

mucoase - macula - papula - degenerare

balonizanta - microvezicule infectate ce de deschid si se acopera de un exudat fibrinos sau fibrino-necrotic

durata 10 zile - 2 sapt

Tablou clinic

incubatie 4 -14 zile (in fct de calea de patrundere, cant de virus, status imun)

forma cutanata - zone de tegument cu invelis plumifer absent sau sarac (perianal, pleoape, creasta, barbita, membr inf)

forma difteroida - membrane fibrinoase la niv cailor resp - asfixie

forma mixta - mai ales curca; porumbel - ambele exprimari, f enantematoasa e mai sever

Lezional

carente in vit A, ac pantotomic

trihomonoza (ex micro); MRA (micoplasmoze resp + depozit fibrinoase in saci aerini), LTI ( laringo-traheita-hemoragic infect aviara)

Tratament

nu necesita interventie in f variolica

f difteroida - indepartarea membranelor +antiseptice glicerinate ; ex cloranfenicol + alb de metilen 1la mie apa de baut

se practica vaccinarea ca masura de profilaxie

exista imunitate incrucisata

vaccinurile - suspensii din membrane carioalantoidiana, tulpini diferite

in cazul avitaminozei membranelor nu sunt aderente la tes subacent; boala se vindeca spontan; durata imunitatii 8 luni

COL - tulpina columbara - sunt vaccinuri vii (toate vaccinurile) contra difeterovariolei

GAL - tulpina galinara -

profilaxia generala - sanitara - mentinerea integritatii morfo si fizio a pielii; elim vectorilor(depozitarii); cresterea pe categ de varsta

profilaxia specifica: galinacee - scheme de vaccinare 1. vaccin COL transcutanat

2. vaccin GAL transcutanat

in 7 zile apare nodulul variolic - s-a instalat imunitatea

Ectima contagioasa a oilor si caprelor

(dermatita pustuloasa contagiosa)

propoximus , epiteliotrop, lez euptive f asem celor produse de virusul variolic

crustele sunt evidente - peribucal, perianal, perivulvar, podal,ocular,mamar

ev benigna; mortalitate nesemnificativa

durata 2-3 sapt - individ; pierderi economice

inapetenta disfagie; tineretul poate dezv cheratita, atrita

frecv intalnita in Romania

frigul si vaccinarea conserva virusul itmpindelungat

in Romania nu se practica vaccinarea (triturat de cruste, glicerinat - prin sacrificare - e riscant); imunitatea e pe toata viata

Pesta porcina clasica

(clasical swine fever, hog holera)

specifica porcului

incurabila, acuta, sistematica, ci polimorfism clinic si lezional, dermatite de infl hemoragico - necrotica

virus fam Flavivinidae, gen Pestovirus

genom ARN monocatenar, cu 11 determinanti antigenici 5 struct, 6 monostruct

BVD - Border disease

MD - BVD -diareea bovin

se replica pe TC, dar nu produce efect atopatic

tropism pt endoteliile vasculare

se adsoarbe pe supr hematiilor si pe diferite subst coloidale

relativ rezistent la act fact ch, fizici ex: 1 h la 56⁰C 10 min

sensibil la eter si cloroform

este sistematizat in 3 grupuri in fct de raspandirea pe mapamond

in Europa in ultimii 9 ani si-a inreg subgrupului

in Rom , Bulgaria, Sardinia - porcul domestic; in restul Europei = doar ca focare silvatice la mistreti

Epidemiologie

exclusiv suideele, infect spontana, naturala

manif clinice in fct de patogenitatea tulpinii

Receptivitate

indiferent de varsta sunt susceptibili porcii domestici si salbatici

RI este un tip umoral

Ac se trasnmit prin colistru la descendenti de boala, dar e posibil ca unui ind sa se infecteze sa excrete virus fara a face boala

vaccinuri inactive (imunitate - 3 luni)

vaccinuri activate aprox 6 luni

prin colostru 3 sapt dupa care se diminueaza pop de purcei are un status imun neuniform - sunt vulnerabili

in statiile =care practica vaccinarea se considera ca protectia purceilor e pana la 6 sapt (dependent de titrul de Ac pe care il are scroafa)

suscepptibilitatea max: inter - 1 vaccin

Surse de infectie

porcul salbatic (mistretul)- rezervor de virus

femele mistret purtatoare si elim de virus

vectori mecanici

Surse primare

secretiile mucoaselor, fecale, urina,

calea: conj, resp, digestiv, prin inoculare

infectia femelelor gestante cu tulpina moderat patologice sau cu vaccin viu atenuat

infectia tonoplacentara - femelele - poarta si elimina virusul aprox 3 luni( nu face boala pt ca e vaccinata)

infectia in prima luna de gestatie det moartea fetusilor si se resoarbe, reapar caldurile

in luna a 2-a perioada de gest - avort

inf in ultima luna - purcei morti sau cu sindrom specific (tremuraturi dat hipoplaziei cerebrale si perturbari) in altii pot avea aspect clinic sanatos (toti sunt purtatori si eliminatori)

scroafele cu titru de ac postvaccinal min 1:16 nu transmit virusul transplacentar

femelele vaccinate cu vaccin inactivat transmit virusul transplacentar

purceii infestati, daca supravietuiesc excreta virus 2-11 luni

Patogeneza

virus endoteliotrop - elem sist reticulo- endoteliala indeosebi pe L(unde sereplica = L nematurizat)

toate struct limfoide (org parenchimatoase) distrugerea endoteliului vascular hemoragii capilare

limfopenii cu granulocitopenie, trombocitopenie, bazopenie

limfopenii (-50%)supravietuiesc >40 zile (involutie timica); forma acuta si cronica

sindrom resp, sindrom nerv, febril, dig, reprod

hipertermie 41-42⁰C, premonitorie

apetit scazut, anorexie, cifoza, dermatita hemoragico - necrotica

conjunctivita, exces de secretie, edem al furoului apar modif cutanate

dupa 24-48 h de la ap modif cutanate - cul violacee a urechilor, membrane in reg distale

tulb resp/dig/nervoase (pareze si paralizii)

f cronica - hipotrepsii, aspect murdar dat dermatitei difuze, diaree

Pseudopesta aviara

(Newcastle Disease)

exotic Newcastle Disease, Pseudo Fowl Pest, Pseudo wogel - Pest, Atypical Geflugelpest, Pseudo-Poultry Plague

Etiologie

fam Paramyxoviidae, genul Avulavirus, 9 serotypes APMV - 1 to APMV - 9; ND is APMV - 1

pasari infectate - Ac specifici; diag, identif bolii - r de hemoaglutinare, r de inhibare

met de supraveghere a statusului imun

enzima neurominidaza - patogenitatea virusului in vedera replicarii - prot de fuziune permite aderarea la cel tinta

nr det amino-bazice - tulpina f patogena sau putin patogena

dpdv antigenic - 9 serotipuri

comp chimica a virusului - int paramixovirus indetif tulpini cu agresivitate variabila

masurarea patogenitatii - anumite sist repr oul embrionat

inf cu Paramyxovirus - lentogena - lipsite de patogenitate (pasari adulte)

mezogena - induc moarte embrionara inoculat (nu produc moartea la pasari 2 luni )

velogene - omoara fiecare dintre cele 3 sist

tulpini - expresie clinica polimorfa, semne clinice discrete , subclinice manif ap resp

ap dig si SN - semne clinice

indiferent tipul expresiei si tulpinii consecutiv dispersie - poate fi izolata din aceleasi tesuturi

interval de timp e indusa moarte embrionilor tulpinile lentogene - il ucid dupa 100 H de la inoculare

velogene - 24-60H de la inoculare

ele au aceleasi det - Paramyxovirus - tropism pt endoteliul vascular - manif

indiferent de dominanta clinica virusul e izolat din tes

fen de tip hemoragic - hialinizarea si trombozarea capilarelor

afect de tulpini - mezogene

velogene

Istorie

1926 - Java, Indonezia

Newcastle - upon Tyne, England

1896 - Western Scotland - det moartea tuturor pasarilor

4 panzootii din 1926 1981; 1950-SUA; 1971-1974 - California = 1321 infectate, 12 mil pasari omorate, 56 mil $ - costurile

importul ilegal al pasarilor exotice

Impact economic (Global economic impact enormous)

More costly than anyother animal virus?

Continued control measures expensive

Repeated testing for trade purposes

min 2 imunizari

exportarea puilor de o zi, tineret

Epidemiologie

receptivitatea - nu palmipedele

toate galinaceele domestice si salbatice

porumbei, pasari salbatice

fact de risc dependenti de gazda: status imunic

fact de rist extrinseci: sist de crestere, tehnologie, masuri de biosecuritate

Distributie Geografica

endemic - Asia, Africa, Centrul si S Americii

monitorizarea internationala - FAO si OIE

Morbiditate(100%)/Mortalitate(90%)

Contaminarea

cale fealo-orala

calea mucoasei conj

in cloaca virusul poate fi prezent

Surse de infectie

pasari purtatoare

produsele comercializate fara efect termic virusul rezista > 10 luni

sensibil la decontaminanti

vectori -animati (insecte, omul - echipament)

incubatie 2 sapt; medie 2-3 zile, imp sanitara-limitata; vaccinatorii

Semne clinice

depind de patogenitatea tulpinii

scaderea ouatului, f agresive Asiatic

Pneumoencefalita (curca)

3-4-5 zile ev; mortalitate

prezente, semnificative - edem al capului, scurgeri, diaree, semne poliencefalita

cianoza crestei, inflam conjunctivei, tumefierea sinusirol perioculare

mucoasa tubului digestic - inflam hemoragico-necrotica

ex cav bucale

inspectia- cloaca

Diag dif

laringotraheita, coriza, diptheric(difterovariola), form (fowl pox), Mycoplasmosis; Infections bronchitis; fowl cholera; psittocosis; probleme de tehnologie

Recolatare

in oricare tes, se prefera cont tub dig, tampon traheal, cloacal, cadavre - mat nervos

lab - izolarea si identif virusului; inocularea mat suspect, durata de supraveghere a embrionului, ucidere prin refrigerare

inhibaea lichidului alantoidian, ser (Ac antiseudo - pestosi)se parcurg toate testele-inoculare pe pui o zi , 2 luni

Ex serologic - fol pt a stabili statusul imun evid contactul cunoscut tritrul Ac hemaglutinati dobanditi > Ac dobanditi post -vaccinali - circ unui virus salbatic dintr-un efectiv