CANCER DE SAN - VIITORUL E IN MAINILE TALE - O SIMPLA ATINGERE ITI POATE SCHIMBA VIATA

VIITORUL   E IN MAINILE TALE

O SIMPLA   ATINGERE ITI POATE SCHIMBA VIATA

una dintre cele mai infricosatoare si mai dificile probleme de sanatate ale femeii. Prin frecventa sa in continua crestere, prin gravitatea evolutiei sale si potentialul invalidant, cancerul de san continua sa fie o problema de mare actualitate.

IN LUME , La fiecare 3 minute o femeie este diagnosticata cu cancer la san si la 14 minute o femeie moare din cauza acestei boli.

Cancerul de san, al doilea cel mai frecvent tip de   cancer in lume (1.150.000 cazuri noi si un numar     de 410.712 decese, la 100.000 locuitori), reprezinta   si cel mai frecvent tip de cancer la femeile din Romania,     cu o incidenta de 3429 cazuri/100 000 locuitori in 2002¹.   ^{( 1}Parkin DM, Bray F, Ferlay J, Pisani P. - Global cancer     statistics, CA Cancer J Clin, 2005, 55 :74-108)

Este principala cauza de mortalitate prin neoplazie in Romania in randul femeilor.

In 2003, in Romania existau inregistrate 49.708 cazuri de cancer de san, dintre care 5.567 cazuri noi.
In Romania, numai in anul 2004 s-au inregistrat 3136 de decese cauzate de cancerul de san.
Cancerul de san este in Romania boala oncologica cu cele mai multe victime in randul femeilor.
Cancerul de san poate fi vindecat daca este descoperit si tratat din timp.

Rata de supravietuire este de aproape 100%, daca diagnosticarea se face in faza incipienta a bolii.

  Cancerul mamar este o forma de cancer localizat initial la nivelul sanului, aparut in urma multiplicarii necontrolate a tesutului mamar.
 

In tara noastra reprezinta cea mai frecventa forma de cancer la femei. Astfel , daca in 1960 ponderea cancerului de san in Romania era de 6,9%, in 1978 acesta aproape s-a dublat, una din douasprezece femei fiind astazi suferinde de aceasta boala.

Traind sub imperiul hazardului , omul cel mai adesea greseste atunci cand va spune :

Nu o sa fiu tocmai eu cel care se va imbolnavi !

Fericit este acela care nu stie !

Aceasta boala nu iarta !

Cancerul de san nu tine cont de religie , nationalitate , statut socio-

profesional , de varsta.  

Cancerul de san este

Este o maladie, care nediagnosticata cat mai precoce, in stadiile evolutive , greu mai poate fi oprita .Timpul este adesea cel mai mare dusman . In aceasta patologie , IGNORANTA este FATALA

Cat de frecvent este cancerul de san?
Cancerul mamar are o incidenta crescuta, fiind cea mai   frecventa forma de cancer la femei, 1 din 3 cancere   diagnosticate la femei fiind cancer mamar, fiind in unele   cazuri o boala desfiguranta, amenintatorare de viata .    

In pofida acestor date, metodele actuale de tratament   permit multor pacienti sa depaseasca stadiul de „pacient   cu cancer” devenind „ un supravietuitor de cancer”, fiind   o boala curabila in cele mai multe cazuri, in functie de   stadiul in care a fost diagnosticata!

Care sunt cauzele aparitiei cancerului la san?
Cauzele exacte ale imbolnavirii de cancer la san nu sunt cunoscute. Cancerul mamar nu are o etiologie bine precizata, studii de specialitate desfasurate pe zeci de ani permitand identificarea mai multor factori de risc care prezenti la o persoana cresc sensibilitatea acestei persoane de a dezvolta un cancer de san. Cele mai afectate sunt femeile cu varsta peste 40 de ani, dar in ultimii ani se remarca o crestere a frecventei cancerului de san la varste tinere de 30 si chiar sub 30 de ani. De vina par a fi tulburari ale metabolismului hormonal, efectuarea de tratamente hormonale intense si dezordonate, in special preparate ce contin estrogeni

O femeie este considerata ca avand risc sporit pentru cancerul de san daca se afla in una din urmatoarele situatii: Istoric familial de cancer la san - rude apropiate cu cancer de san sau ovar (mama, fiica, sora)
2. Femei cu prima menstruatie sub 12 ani sau cu menopauza dupa 55 ani
3. Femei care nu au copii sau cu copil nascut peste 35 ani
4. Femei care au folosit terapie de substitutie cu estrogeni (anticonceptionale) pe perioade indelungate
5. Femei cu sani expusi la iradiere sub varsta de 30 ani sau care au suferit iradieri in zona mamara (ex. limfoame)
6. Femeile cu cancer mamar in antecedente au un risc crescut de a face cancer mamar la celalalt san, neafectat de cancer.

Nu a alaptat sau a intrerupt rapid alimentatia la san   A suferit traumatisme minore si repetate la nivelul sanilor

Femeia care prezinta afectiuni benigne ale     sanilor precum ar fi mastoza fibrochistica
- este obeza sau prezinta tesut adipos abundent   la nivelul glandei mamare
- are un regim alimentar bogat in grasimi     si dulciuri concentrate;
Se discuta in continuare posibila implicare a   consumului abuziv de alcool, a stresului,     hipotiroidismului si a traumatismelor psihice.

Cum poate fi depistat precoce cancerul de san?

Multi dintre factorii de risc pentru cancerul de san sunt factori pe care nu ii puteti controla – spre exemplu, varsta, apartenenta etnica, istoricul familial. Din acest motiv, se acorda un interes major depistarii precoce.

  Bun, cancerul de san exista si mi se poate intampla si mie. Ce sa fac?

  Putem 'lupta' pe mai multe fronturi impotriva cancerului de san. Un prim front este cel al preventiei. Oncologii au stabilit o serie de recomandari care pot preveni aparitia cancerului de san. Iata cateva dintre acestea:
- o alimentatie bazata pe vegetale, cu limitarea consumului de carne
- limitarea grasimilor si dulciurilor
- renuntarea la alcool (sau maxim 250 ml vin/zi)
- renuntarea la fumat
- mentinerea unei greutati normale
- realizarea catorva exercitii fizice de intensitatea moderata (urcarea de 2-3 etaje, plimbari in aer liber).

Desi utile, aceste recomandari dietetice nu sunt suficiente.

Un al doilea front de lupta este examinarea sanilor. Cea mai cunoscuta metoda de examinare a sanilor este mamografia.

Desigur, aceasta joaca un rol foarte important si

este cel mai bun instrument de lupta in depistarea

cancerului mamar. Din nefericire, mamografia nu

este utila decat femeilor peste 40 de ani. Sub varsta

de 40 ea trebuie sa ramana o investigatie de rezerva.

Explicatia este simpla: Sanul unei femei tinere este

foarte ferm si are o consistenta densa. Mamografia

este o 'fotografie' in care tumora apare alba (o opacitate).

Tot alb insa apare si un san cu o consistenta ferma,

precum al femeii tinere. Prin urmare, chiar daca s-ar

executa aceasta mamografie, nu s-ar putea vedea o

eventuala tumora. La femeile cu varste intre 40 - 49

de ani este recomandata o mamografie de rutina la 1-2 ani,

iar la cele cu varste intre 50 - 75 de ani, odata pe an.

Acest examen de rutina scade mortalitatea in randul populatiei cu 30 - 35 %. Mamografia
 Mamografia este un examen radiologic al sanului care utilizeaza doze slabe de radiatii fiind usor de suportat. Doza de iradiere este echivalenta cu 10 minute de plaja fara sutien.

Cum se desfasoara mamografia?
Examenul se face de preferinta in primele doua saptamani de la menstruatie, de obicei la ambii sani realizandu-se pentru fiecare in parte radiografii din fata si oblic , iar uneori suplimentar un cliseu din profil.
Pacienta trebuie sa se dezbrace . Medicul o aseaza in fata aparatului iar sanul este introdus intre placa port - film aflata la partea inferioara si placa transparenta compresoare de deasupra. Urmeaza cate o comprimare a sanului intre placi si iradierea lui pentru fiecare cliseu in parte.
Investigatia nu necesita o pregatire speciala si este contraindicata femeilor insarcinate.



Ce se intampla dupa mamografie?
Daca leziunile sunt maligne, mamografia permite marcarea tumorilor de cativa mm prin introducerea unui fir metalic (stereotaxie). Interventia chirurgicala ulterioara se va face local, fara a scoate parti mari sau intregul san iar sansele de vindecare sunt complete.

La varste tinere, pana in 30-40 de ani se opteaza pentru ecografie si RMN (la femeile cu implanturi cu silicon - indiferent de varsta) si, desigur, examinarea sanilor de catre medic - un procedeu banal, de scurta durata, care din nefericire nu este realizat.

Ecografia de san

Ecografia este un examen fara iradiere, care permite obtinerea unor imagini folosind unde sonore.
Cum se face o ecografie ? Pe zona investigata se aplica un gel special pentru a favoriza transmiterea ultrasunetelor. Dupa aceea medicul aplica o sonda dotata cu un emitator de ultrasunete. Ultrasunetele sunt transformate intr-o imagine cu ajutorul unui computer. Investigatia nu este dureroasa si dureaza cateva minute.

Majoritatea anomaliilor mamografice necesita si corelatia cu datele ecografice. De regula mamografia preceda ecografia mamara. O exceptie o reprezinta nodulii mamari depistati la femei sub 30 de ani, care vor fi examinate mai intai prin ecografie continuand, daca este cazul, si cu o mamografie. Ecografia este utilizata si pentru a dirija manevrele de punctie sau de marcare.

Punctia biopsie
Punctia biopsie este o procedura simpla prin care se preleveaza o portiune de tesut dintr-o leziune suspecta.
Tesutul recoltat astfel este trimis la laborator pentru stabilirea naturii canceroase sau necanceroase a leziunii.

Data viitoare cand mergeti la un control medical, cereti doctorului sa va palpeze si sanii.

Nu este o rusine si va poate salva viata!

Din nefericire romancele nu prea merg la medic decat atunci cand nu se mai pot tine pe picioare. Este dificil sa pretinzi unei femei sa faca o vizita la spital numai pentru a isi examina sanii. Este o conceptie teribil de gresita, insa greu de schimbat.

Din aceste motive medicii recomanda macar autoexaminarea sanilor. Nu este foarte util. O femeie nu stie exact ce trebuie sa simta atunci cand isi examineaza sanii, insa statisticile arata ca acesta banala examinare poate scadea mortalitatea cu 10-15 %.

AUTOEXAMINAREA

Examinarea aspectului exterior in oglinda

Observarea principalelor modificari

De obicei femeile sunt primele care descopera nodulii prin analiza propriilor sani

Varsta primei autoexaminari este 20 ani la cateva zile dupa menstruatie cand nu sunt sensibili.

Dar nu orice nodul palpabil este cancer mamar, de aceea orice suspiciune trebuie tratata cu maxima seriozitate.

Analiza unui nodul mamar palpabil poate fi facuta prin mamografie (de regula dupa 40 de ani) sau ecografie (de regula sub 40 de ani). Cel mai bine insa este sa descoperim cancerul de san inainte ca acesta sa se palpeze.

Cand e cazul sa ma ingrijorez?  
Exista si tumori benigne (necanceroase)   care nu ameninta viata, pot fi indepartate   chirugical fara a exista riscul reaparitiei lor     si nu se raspandesc in organism.

Tumorile maligne sunt canceroase si contin celule care se divid anormal, necontrolat si care invadeaza tesuturile si organele din jur. Metastazele apar prin raspandirea celulelor canceroase la distanta prin fluxul sanguin sau limfatic. Tumorile maligne pot fi indepartate chirurgical. In cazul in care celulele canceroase s-au raspandit la distanta, simpla indepartare chirurgicala a lor nu va asigura vindecarea. De aceea sunt necesare tratamente ajutatoare, cum este chimioterapia.
Majoritatea femeilor se alerteaza in momentul in care apar zone de suspiciune pe o mamografie sau cand apare un nodul mamar. Biopsia (practic o mostra de fluid sau tesut mamar) va confirma sau nu diagnosticul de cancer mamar.

Cu cine ma pot sfatui? CONSULTUL INTERDISCIPLINAR
In momentul confirmarii diagnosticului de cancer mamar o echipa multidisciplinara, formata din chirurg, radiolog, anatomopatolog si oncolog, va examina cazul respectiv si va evalua optiunile de tratament in conformitate cu protocoalele si cu dorintele pacientei.

Exista diverse mituri legate de cancerul la san. Iata 10 dintre cele mai frecvente mituri false legate de cancerul de san.

1.Cancerul la san afecteaza doar femeile in varsta.  

FALS!! Este adevarat ca riscul este mult mai mare de     a face cancer de san o data cu inaintarea in varsta,   dar acest lucru nu este o regula! Inca de la nastere     si pana la varsta de 39 de ani , una din 231 de femei   sufera de aceasta maladie, riscul fiind mai mic de     0.5%, de la 40 la 59 de ani, riscul creste la 4 %,   astfel ca una din 25 de femei pot avea cancer de san,     iar de la 60 la 79 de ani riscul atinge rata de 7 % adica   una din 15 femei care au aceasta varsta pot avea cancer la san.     Daca admitem ca traim pana la 90 ani, 'sansa' de a face   cancer de san ajunge la 14, 3%!

 

2. Exista anumiti factori predispusi aparitiei cancerului, asta inseamna ca in mod cert suntem predispuse la aceasta boala? FALS!! Femeile cu BRCA1 sau BRCA2, mostenesc aceasta gena dar numai 40-80% dintre ele ajung sa dezvolte cancerul de san de-a lungul vietii. Factorii de risc sunt asociati cu posibilitatea de a fi diagnosticata cu cancer la san, dar acest lucru nu inseamna certitudine!

3. Daca nimeni din familia ta nu a avut cancer de san, nici tu nu esti predispusa riscului! FALS!! Fiecare din noi este predispusa acestui risc. 80% din femeile diagnosticate nu au avut in familie membrii cu o astfel de problema. Asa ca nu exista o legatura, sau o gena mostenitoare a cancerului la san. Cancerul ne poate afecta pe fiecare din noi indiferent daca au mai existat cazuri in familiile noastre, sau nu!

4. Numai daca familia din partea mamei, a avut probleme de acest gen, suntem predispuse acestei boli. FALS!! Cancerul de san nu tine cont de rudele din partea mamei sau a tatalui! Riscul este acelasi. Este adevarat ca barbatii sunt mult mai putin predispusi la cancerul de san, dar acest lucru nu inseamna ca mamele sau rudele lor, poarta vina unui astfel de diagnostic. Capatam jumatate din gene de la mame si cealalta jumatate de la tati, dar cancerul nu tine cont de genele primite sau de familie!

5. Antiperspirantele pot cauza cancer la san.   FALS!!! Exista la un moment dat o teorie conform   careia ingredientii activi folositi in antiperspirante   influenteaza aparitia cancerului. Acest lucru este   cat se poate de fals, pielea respira si transpira in   continuare indiferent de antiperspirantul folosit,   asa ca aparitia cancerului nu tine cont de antiperspirantul nostru!

  6. Anticonceptionalele cresc riscul aparitiei cancerului FALS!! Faptul ca anticonceptionalele contin o doza scazuta de hormoni nu inseamna ca acestea cauzeaza sau ridica riscul de a fi diagnosticata cu cancer de san. De-a lungul cercetarilor s-a adeverit ca anticonceptionalele ajuta scaderea riscului de a face cancer ovarian, ajuta la inlaturarea riscului de a face boli inflamatorii pelviene, cistita, boli ovariane, etc.

7. Mancarurile grase pot cauza cancer de san.   FALS!! Studiile au aratat ca nu exista legaturi intre   alimentele bogate in grasimi si cancer. Mancarea   sanatoasa ne face sa fim sanatoase! Ne face sa   pastram o anumita silueta, dar nu afecteaza in   mod benefic riscul de a face cancer la san, cancerul   la san nu are legatura cu alimentatia. Femeile   supraponderale au un risc ridicat de a fi diagnosticate   cu cancer, dar acest lucru nu inseamna ca grasimile   afecteaza cancerul intr-un fel sau altul. Aici intra in joc,   colesterolul, activitatea, bolile inimii ,dar nu cancerul!

8. Un autocontrol lunar la san este cel mai bun mod de a diagnostica boala FALS!!!

O mamografie este ceea care poate pune diagnosticul, nu o atingere dupa dus! Este foarte important autocontrolul la san, este de ajutor in depistarea si apoi in controlarea cresterii cancerului in cazul in care diagnosticul a fost pus de medic. Asa ca te poti autopalpa dar nu te poti autodiagnostica, nu deveni ipohondra! Pentru a fi diagnosticata ai nevoie de un medic, nu de parerea ta sau a unei prietene.

9. Sunt una din cazurile cu riscul cel

mai ridicat de a face cancer de san si

nu pot impiedica asta!  

FALS!!!

De aceea, subliniem cativa din factorii care   diminueaza riscul de a face cancer de san.   Aici intra schimbarea modului de viata,   minimalizarea consumului de alcool, renuntarea   la tigari, exercitii regulate, apoi trebuie sa fim foarte   atente la medicamentele folosite, nu ar trebui sa   luam nici un medicament fara sfatul medicului!

10. Diagnosticarea cu cancer de san implica sentinta cu moartea! FALS!! 80% din femeile cu cancer de san nu arata semne de intrare in metastaza. Mai mult, 80 % din femeile diagnosticate traiesc minim 5 ani. Chiar si femeile intrate in metastaza, pot trai mai mult. Individualitatea vine din cauza sistemului imunitar, la unele femei mai slabit, la unele mult mai puternic si pregatit sa lupte cu cancerul.

Zilnic, cercetatorii cauta noi metode de combatere si vindecare a cancerului de san.

Pentru femeile diagnosticate avem nevoie sa oferim suport si sa le ajutam sa isi intareasca

psihicul pentru lupta crunta care se apropie.

SI DACA TOTUSI …

Tratamentul de intretinere 

Dupa tratamentul initial al cancerului mamar,     se recomanda controale regulate (in functie de     starea de sanatate a fiecarei femei in parte) la medicul de familie,generalist, oncolog, radioterapeut sau la chirurg. Durata de controale regulate va creste gradual timp de 5 ani dupa tratamentul initiat si daca nu apare nimic suplimentar controalele se vor face o data pe an.
Dupa tratamentul cancerului mamar este foarte importanta continuarea examinarii lunare a sanilor de catre pacienta insasi.Aceasta examniare efectuata regulat ajuta la depistarea precoce a semnelor de recurenta a cancerului mamar.Semnele de recurenta pot aparea la nivelul interventiei chirurgicale,in sanul opus, in axila sau sub clavicula.
In cazul in care apar semne de recurenta ,este nevoie de teste aditionale,cum ar fi analize de sange,radiografie toracica,computer tomograf si RMN.

Stilul de viata si dieta

Dupa neplacerile fizice si psihice ale tratamentului,ce pot dura de la 6 luni pana la un an,este normala dorinta revenirii la o viata normala.Insa ultima zi de chimioterapie nu marcheaza neaparat finalul tratamentului.Urmatorul stadiu al tratamentului pune accent pe stilul de viata abordat de pacient.Incepand de la relatia cu membrii familiei si pana la metodele de alimentatie, viata pacientului se schimba intr-o mare masura.Calciul,magneziu,zincul,fierul au efecte protectoare.
 

  O alta dieta sanatoasa este aceea care ofera toate mineralele si vitaminele,fibrele si energia de care are nevoie organismul.Principalele caracteristici ar fi o alimentatie bogata in fibre, sa nu contina zahar rafinat, bogata in vitamine si minerale, bogata in lactate,vegetale,cereale,paine integrala,fructe si legume proaspete,fierte,coapte sau uscate,consumarea nucilor si a alunelor.

Se va evita fumatul care duce la cresterea concentratiei de radicali liberi,anuland actiunea unor antioxidanti,foarte necesari in combaterea cancerului.

Evitarea grasimilor este benefica

Se contraindica margarina pentru ca in procesul de productie este hidrogenat uleiul vegetal,ceea ce schimba structura acidului gras natural.Margarina si alte uleiuri vegetale hidrogenate pot declansa boli de inima,ducand la cresterea colesterolului LDL si scaderea colesterolului HDL cu rol protector.

Impactul psihologic

Impactul pe care il are prezenta unei   tumori la san asupra psihicului este imens.   Posibilitatea unei interventii chirurgicale   care schimba total aspectul corpului poate   genera un sentiment de nesiguranta si teama.   Aceste sentimente au repercusiuni si in viata   sexuala.In general , teama si nesiguranta apar   pentru ca pacienta nu are incredere in medic   sau in efficienta tratamentului.Orice doriti   sa stiti despre afectiunile dumneavoastra nu   ezitati sa intrebati pentru ca o intrebare nepusa   creste tensiunea psihica generata de prezenta bolii in sine.

Daca suferiti de cancer de san, ce tratament veti primi?

Chirurgia este aproape intotdeauna o componenta precoce a tratamentului. Tendinta este ca interventiile chirurgicale sa fie de cat mai mica amploare, inlaturandu-se formatiunea tumorala si doar o mica parte din tesutul inconjurator, mai degraba decat sanul in intregime. De obicei, interventia presupune indepartarea ganglionilor limfatici de sub brat (axila), deoarece acesta este primul loc in care disemineaza celulele canceroase.

Radioterapia este adesea administrata imediat dupa interventia chirugicala, pentru a distruge toate celulele canceroase care au „scapat” chirurgiei sau care s-ar fi putut raspandi in restul glandei mamare sau la nivelul celuilalt san inainte de interventie.

Chimioterapia este administrata frecvent, desi nu intotdeauna, dupa interventia chirurgicala. Din nou, scopul chimioterapiei este sa distruga celulele canceroase care s-au refugiat in alte zone ale organismului dumneavoastra.

Ultimul tratament care se administreaza de obicei este tratamentul hormonal. Intrucat glanda mamara este un organ sensibil la hormoni, numeroase cancere de san raspund la prezenta sau absenta hormonilor feminini. Anumite teste efectuate pe piesa tumorala excizata pot stabili daca terapia hormonala este adecvata pentru cancerul de care suferiti dumneavoastra.

CE TREBUIE SA FACI CA SA

  PREVII????

O analiza de rutina, o data la 1-2 ani.

Daca ai peste 35 de ani, cel mai simplu este

sa ceri medicului tau de familie o recomandare

pentru efectuarea unei ecografii

si/sau mamografii. Daca ai mai putin de 35 de ani,

poti cere medicului tau sa iti faca

o examinare clinica a sanilor sau poti merge singura

sa faci o ecografie mamara

care iti poate confirma ca esti sigur bine.

Examinarea clinica a sanilor. Aceasta ar trebui sa fie parte din analizele de rutina

pe care le faci o data pe an. Asa ca data viitoare cand mergi la ginecolog sau la

medicul de familie, ai putea sa-i ceri sa-ti examineze si sanii. Doar ca sa afli ca esti

bine

Autoexamineaza-te o data pe luna. Este atat de usor si de la indemana. La inceput

s-ar putea sa ti se para ciudat, pana inveti reperele propriului tau corp. Apoi va

deveni un gest foarte firesc care te va ajuta sa afli prima daca se intampla ceva

neobisnuit cu sanii tai.

Nu ignora niciodata o umflatura sau modificare de textura sau aspect pe care

le descoperi la nivelul sanilor. Este foarte posibil sa nu fie nimic grav, dar e

mai bine sa fii sigura.

Mergi la control acum. Numai asa poti afla ca esti bine!

SITUATIE INGRIJORATOARE

In Romania , nu exista programe suficiente pentru a oferi date relevante privind afectiunile mamare diagnosticate

Nu se mediatizeaza corespunzator importanta testelor screening si includerea in aceste programe a femeilor cu istoric familial de cancer la san

AI FOST   VREODATA LA CONTROL ?

ITI PALPEZI REGULAT SANII ?

PREFERI SA NU STII ?

 

 

CAMPANIA 2008 in SPANIA

In Romania au avut loc mai multe campanii de promovare a luptei impotriva cancerului de san “Afla daca esti bine”, “ Una din Opt femei” , “Uniti impotriva cancerului la san” , “ Zilele Mamografiei in Romania” .Evenimentele s-au desfasurat sub forma de

Conferinte si colocvii , Marsuri Roz , Baluri de caritate , licitatii la care au participat diferite personalitati si au fost organizate sub patronajul mai multor companii si fundatii : Avon Romania , Tina R , Fundatia Renasterea , diferite centre de diagnostic . Banii colectati au stat la baza unor ample programe de screening si campanii de sensibilizare si informare a populatiei.

Aceste evenimente arata ca in Romania incepe sa se schimbe ceva in ceea ce priveste lupta impotriva acestei maladii necrutatoare. Este nevoie de mai mult efort din partea autoritatilor pentru ca aceasta lupta sa devina eficienta si ca aceste programe sa devina accesibile pentru intreaga populatie , si pentru ca toate femeile sa poata beneficia de consult si tratament la cele mai inalte standarde .Este nevoie de programe de educatie in scoli, de campanii de informare a populatiei .Este acuta nevoia de cadre medicale bine pregatite , de centre de investigatii cu dotari de inalta performanta si de o intensa colaborare cu asistenta medicalaa in cadrul comunitatii .

LUPTA SA NU DEVII O CIFRA IN STATISTICI !!!

NU RENUNTA LA SPERANTA! !

  SUSTINE CAUZA ROZ

  TU ALEGI! !!!

Pentru mai multe informatii accesati :

www.komen.org/default.asp

www.breastcancercare.org.uk  

www.breastcancer.org/

www.cancer.gov/cancertopics/types/breast

www.breastcancer.net/

www.nationalbreastcancer.org/

www.stopcancerlasan.ro/actiuni2002-2007.html

www.avoncosmetics.wordpress.com/2007/10/04/cruciada-avon-impotriva cancerului-de-san

www.fundatiarenasterea.ro/

  BIBLIOGRAFIE

n     Villard Books, 1999.

n     Runowicz, C.D., Haupt, D., To Be Alive: A Woman's Guide to a Full Life After

n     Cancer, Henry Holt & Co, 1996.

n     American Cancer Society, Cancer Facts and Figure 1998,Atlanta, GA, American AJCC. Manual for staging of Cancer, 4th ed., J.B Lippincott, Philadelphia,

n    

n     Berg, J.W., Hutter, R.V.P., Breast cancer. Histology of Cancer. Incidence and

n     Prognosis, SEER Population - Based Data,1987-2003, Cancer, 75 : 257 - 269,

n    

n     Villard Books, 1999.

n     Runowicz, C.D., Haupt, D., To Be Alive: A Woman's Guide to a Full Life After

n     Cancer, Henry Holt & Co, 1996.

n     American Cancer Society, Cancer Facts and Figure 1998,Atlanta, GA, American AJCC. Manual for staging of Cancer, 4th ed., J.B Lippincott, Philadelphia,

n    

n     Berg, J.W., Hutter, R.V.P., Breast cancer. Histology of Cancer. Incidence and

n     Prognosis, SEER Population - Based Data,1987-2003, Cancer, 75 : 257 - 269,

n