CELULELE CONJUNCTIVE
Celulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. Ele intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele conjunctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.
Clasificarea celulelor conjunctive
Limfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax si reticulat si la acest nivel se transforma in plasmocite, celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral (secreta anticorpi).
Limfocitele T circulante trec prin diapedeza, ajung in tesutul conjunctiv lax si reticulat. Ele sunt localizate in anumite zone, timodependente, care nu coincid cu zonele ocupate de limfocitele B. La nivelul tesutului conjunctiv lax si reticulat, limfocitele T intervin in imunitatea celulara. Exista mai multe subclase de limfocite T:
· &nbs 919c23j p; Limfocite Th (h de la helper) - limfocite ajutatoare care coopereaza cu macrofagele si cu limfocitele B in raspunsul imun mediat umoral.
· &nbs 919c23j p; Limfocitele K - intervin in apararea antivirala si antitumorala
· &nbs 919c23j p; Limfocitele T de tip citotoxic - au toxicitate specifica
· &nbs 919c23j p;
Monocitul trece prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax, dens si reticulat si la acest nivel se transforma in macrofag. Macrofagele sunt o populatie heterogena de celule dar cu functii comune: de pinocitoza si fagocitoza. Totalitatea macrofagelor din organismul uman alcatuiesc sistemul fagocitar mononuclear (SFM).
Despre mastocit s-au emis doua teorii. Prima teorie sustine ca mastocitul provine din bazofile circulante, teorie care a aparut ca urmare a numeroaselor similitudini structurale si functionale care exista intre cele doua celule. Cea de-a doua teorie, cea care este acceptata de majoritatea oamenilor de stiinta in zilele noastre, sustine ca originea mastocitului este in celula stem pluripotenta din maduva rosie hematogena, celula care se va diferentia pe linie mastocitara, dand nastere mastoblastului care ulterior se va transforma in mastocit. Rolul mastocitelor este in reactiile de hipersensibilizare imediata: inflamatii, urticarii, alergii si chiar socul anafilactic.
Celula pigmentara are origine nervoasa, in crestele neurale. Este localizata in principal in stroma conjunctiva a irisului (da culoarea lui), in stratul bazal al epidermului si in invelisul epitelial al firului de par. In functie de tipul de pigment, de cantitatea lui si de comportamentul fata de razele luminoase rezulta culoarea ochilor, a pielii si a parului.
· &nbs 919c23j p; D.p.d.v. functional
· &nbs 919c23j p; Celule implicate direct in producerea si degradarea matricei conjunctive extracelulare - fibroblastul - celula cea mai activa
· &nbs 919c23j p; Celule cu functie metabolica:
· &nbs 919c23j p; adipocitul brun
· &nbs 919c23j p; adipocitul alb
· &nbs 919c23j p; adipocitul hepatic - celula Ito, care intervine in sinteza si depozitarea vitaminei A
· &nbs 919c23j p; Celule reactive (imune)
· &nbs 919c23j p; Celule efectorii:
· &nbs 919c23j p; celule implicate in fagocitoza:
· &nbs 919c23j p; tip microfag: PMN (neutrofile), bazofile, eozinofile
· &nbs 919c23j p; tip macrofag: celule provenite din monocite care formeaza SFM.
· &nbs 919c23j p; celule implicate in raspunsul imun mediat umoral - limfocitele B care se vor transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorpi sau imunoglobuline.
· &nbs 919c23j p; celule T citotoxice - populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca specific si distruge celulele (intervine in citotoxicitatea specifica).
· &nbs 919c23j p; celule NK de tip limfocitar - sunt limfocite de tip granular cu origine comuna cu limfocitele B si T in celula stem pluripotenta hematogena, celule care au dimensiuni mult mai mari decat limfocitele B sau T. Ele au in citoplasma un continut granular bogat. Ele vor ataca si distruge nespecific diferite celule.
· &nbs 919c23j p; Limfocitele K (killer) - sunt o subpopulatii de limfocite T care ataca si distug celulele care au pe suprafata lor anticorpi, ele intervenind in apararea antivirala si antitumorala.
· &nbs 919c23j p; Celule imune accesorii
· &nbs 919c23j p; macrofagul - incearca sa digere mici cantitati de antigen; activeaza limfocitele Th si coopereaza cu limfocitele B
· &nbs 919c23j p; celule care prezinta antigen - limfocite Th; ele ajuta macrofagele, contribuie la elaborarea raspunsului imun umoral.
Originea celulelor conjunctive
Exista doua celule ce pot fi originea celulelor conjunctive: celula mezenchimala nediferentiata si celula stem pluripotenta hematogena.
Celule care se formeaza din celula mezenchimala nediferentiata:
· &nbs 919c23j p; fibroblastul
· &nbs 919c23j p; adipocitul
· &nbs 919c23j p; condroblastul condrocitul
· &nbs 919c23j p; osteoblastul osteocitul
· &nbs 919c23j p; celulele endoteliale (celule epiteliale)
· &nbs 919c23j p; celulele mezoteliale (celule epiteliale)
Celule care se formeaza din celula stem pluripotenta hematopoietica
· &nbs 919c23j p; mastocitele
· &nbs 919c23j p; PMN (neutrofilele - au un singur nucleu segmentat in mai multi lobi, eozinofilele, bazofilele)
· &nbs 919c23j p; hematiile
· &nbs 919c23j p; megacariocitele (celule care se vor fragmenta si vor da nastere trombocitelor = plachetele sangvine)
· &nbs 919c23j p; limfocitele care se vor transforma in plasmocite
· &nbs 919c23j p; monocitele care se vor transforma in macrofage si vor alcatui sistemul fagocitar mononuclear, alcatuit din:
· &nbs 919c23j p; osteoclaste
· &nbs 919c23j p; macrofagele libere din tesutul conjunctiv (histiomacrofage)
· &nbs 919c23j p; macrofagele fixe (histiocitele)
Celula mezenchimala embrionara
Este prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in apropierea vaselor de sange. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica.
Celula are urmatorul aspect la microscopul optic:
· &nbs 919c23j p; celula are 20-30 mm, forma neregulata cu prelungiri
· &nbs 919c23j p; nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma
· &nbs 919c23j p; blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei intense de proteine
· &nbs 919c23j p; nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat)
· &nbs 919c23j p; citoplasma este slab bazofila
La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel:
· &nbs 919c23j p; are prelungiri
· &nbs 919c23j p; raportul nucleoplasmatic este supraunitar
· &nbs 919c23j p; nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si mitocondrii
· &nbs 919c23j p; nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric
· &nbs 919c23j p; in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate.
· &nbs 919c23j p; mitocondriile, RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate
Celula mezenchimala are urmatoarele roluri
· &nbs 919c23j p; Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe
· &nbs 919c23j p; Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu
· &nbs 919c23j p; Induce diferentierea epiteliilor
Fibroblastul
Formeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele.
Fibroblastele
Sunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Au originea in celula mezenchimala.
Au urmatorul aspect la microscopul optic:
· &nbs 919c23j p; au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri
· &nbs 919c23j p; au raportul nucleo-plasmatic supraunitar
· &nbs 919c23j p; nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona mai bombata a celulei
· &nbs 919c23j p; citoplasma este puternic bazofila
La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati:
· &nbs 919c23j p; celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule
· &nbs 919c23j p; in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos
· &nbs 919c23j p; exista foarte multe mitocondrii, aparatul Golgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat
· &nbs 919c23j p; citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si miozina, microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina.
Fibroblastele au urmatoarele roluri:
1. &nbs 919c23j p; Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen, tropoelastina, fibrilina, glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate.
2. &nbs 919c23j p; Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei, glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.
3. &nbs 919c23j p; Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei)
4. &nbs 919c23j p; Fibroblastele intervin in secretia de interferon g, care este mult mai activ decat interferonul secretat de macrofage. El intervine in apararea antivirala si antitumorala.
5. &nbs 919c23j p; Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala.
6. &nbs 919c23j p; Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv, in functie de localizare. O dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul trunchiului. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale
Fibrocitele
Sunt celulele in repaus ale tesutului conjunctiv. Ele se gasesc in majoritatea tesuturilor conjunctive.
La microscopul optic se observa:
· &nbs 919c23j p; celula are dimensiuni de 15-20 mm si are forma fuziforma, cu capetele bifurcate sau trifurcate
· &nbs 919c23j p; au nucleu alungit, hipercrom
· &nbs 919c23j p; citplasma este acidofila
La microscopul electronic observam in plus:
· &nbs 919c23j p; nucleul are heterocromatina
· &nbs 919c23j p; in citoplasma aparatul de secretie proteica este slab dezvoltat, deoarece celula este in stare de repaus
· &nbs 919c23j p; sunt bine reprezentate organitele digestiei (lizozomii)
· &nbs 919c23j p; la nivelul membranei plasmatice se observa receptori pentru lipoproteine cu densitate joasa (colesterol). Fibrocitele intervin astfel in metabolismul colesterolului: controleaza depunerea si sinteza lui.
Miofibroblastele
D.p.d.v. structural se aseamana cu fibroblastele la care se adauga multe filamente de actina si miozina. Este localizat:
· &nbs 919c23j p; in tesutul de granulatie din apropierea plagilor
· &nbs 919c23j p; in axul vilozitatilor intestinale
· &nbs 919c23j p; in albuginea testiculului
· &nbs 919c23j p; in peretele foliculilor ovarieni
· &nbs 919c23j p; in capsula si septurile splenice
Un tip special de miofibroblaste este asa-numitul pericit al lui Rouget, care se afla in peretele capilarelor, intr-o dedublare a membranei.
Mastocitul
Cu privire la originea acestor celule s-au elaborat doua teorii, enuntate mai sus (pag. 2).
Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii.
La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:
· &nbs 919c23j p; are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 mm.
· &nbs 919c23j p; nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol evident.
· &nbs 919c23j p; are putina citoplasma si este slab acidofila. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a numeroase granule mastocitare. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit - schimba culoarea colorantului). Se folosesc coloranti cationici de anilina: albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet.
La microscopul electronic mai observam:
· &nbs 919c23j p; nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina; prezinta un nucleol excentric
· &nbs 919c23j p; citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0,2-2 mm).
· &nbs 919c23j p; granulele mastocitare au urmatorul continut:
1. &nbs 919c23j p; proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cu condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase)
2. &nbs 919c23j p; histamina
3. &nbs 919c23j p; proteaze neutre
4. &nbs 919c23j p; factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.
· &nbs 919c23j p; membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. Acest citoschelet este bine reprezentat.
· &nbs 919c23j p; la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). Aceeasi receptori se identifica si in membrana bazofilelor
· &nbs 919c23j p; la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care ajuta la formarea complexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului.
Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile de hipersensibilizare imediata, dintre care cea mai de temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bronhospasm. Substante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sau antitoxina antitetanica. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen, se va induce secretia de IgE prin plasmocite. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor.
La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi deja formati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac], care vor determina doua reactii:
1. &nbs 919c23j p; degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza
2. &nbs 919c23j p; formare de leucotriene in membrana mastocitului
Degranularea mastocitara cu mastocitoliza
Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vor declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de AMPc. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. Ca urmare a deschiderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.
Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidul interstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare.
Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina.
Formarea de leucotriene in membrana mastocitului
Complexul [Ag-Ac] stimuleaza
fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid arahidonic din
care se sintetizeaza leucotriene. Leucotrienele pe masura ce se produc se
elibereaza in matricea extracelulara. Ele au un rol antagonic histaminei:
relaxeaza musculatura neteda.
Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de secretie eliberat in afara celulei.
Macrofagul
Are originea in monocitele circulante.
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente:
1. &nbs 919c23j p; compartimentul medular
2. &nbs 919c23j p; compartimentul sangvin
3. &nbs 919c23j p; compartimentul tisular.
Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast promonocit monocit.
Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.
Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:
1. &nbs 919c23j p; macrofagul liber (histiomacrofag)
2. &nbs 919c23j p; macrofagul fix (histiocit)
La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange.
Histiocitul
Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 mm, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma acidofila, mai mult sau mai putin omogena.
Histomacrofagul
Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 mm, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata.
La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:
· &nbs 919c23j p; nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti
· &nbs 919c23j p; citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi
· &nbs 919c23j p; citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid).
· &nbs 919c23j p; exista si fagolizozomi si pinolizozomi
· &nbs 919c23j p; exista de asemenea si corpi reziduali
Macrofagele au urmatoarele functii:
1. &nbs 919c23j p; Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori.
2. &nbs 919c23j p; Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive.
3. &nbs 919c23j p; Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica.
4. &nbs 919c23j p; Secreta interferonii a, b, g. Interferonul g este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala.
5. &nbs 919c23j p; Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.
Componentii sistemul fagocitar mononuclear
1. &nbs 919c23j p; Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si dens aflat in dermul pielii si mucoasele digestiva si respiratorie.
2. &nbs 919c23j p; Celulele Kupffer din ficat
3. &nbs 919c23j p; Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.
4. &nbs 919c23j p; Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie hematogena si timus
5. &nbs 919c23j p; Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare
6. &nbs 919c23j p; Osteoclastele din tesutul osos
7. &nbs 919c23j p; Celulele gliale din SNC, numite microglii
8. &nbs 919c23j p; Celulele Langerhans din epiderm.
Plasmocitul
Are originea in limfocitele B circulante.
Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii.
La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator:
· &nbs 919c23j p; celula ovalara cu dimensiunea de 30 mm
· &nbs 919c23j p; nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect de cadran de ceas sau roata cu spite.
· &nbs 919c23j p; are nucleoli evidenti
· &nbs 919c23j p; citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila.
· &nbs 919c23j p; in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE rugos)
La microscopul electronic observam:
· &nbs 919c23j p; membrana plasmocitara prezinta microvili
· &nbs 919c23j p; nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si heterocrmatina (spitele rotii)
· &nbs 919c23j p; in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE rugos lipseste citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul Golgi, mitocondrii si elemente de citoschelet).
Rolurile plasmocitului sunt:
Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate de plasmocit sunt:
· &nbs 919c23j p; IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B. Pot interveni in procesul de axonizare a antigenelor.
· &nbs 919c23j p; IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici.
· &nbs 919c23j p; IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii.
· &nbs 919c23j p; IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.
· &nbs 919c23j p; IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de hipersensibilizare imediata.
Raspunsul imun mediat umoral
Poate fi de doua feluri: primar sau secundar.
Raspunsul imun umoral primar
Organismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele B se vor blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare:
1. &nbs 919c23j p; linia limfoblaste limfocite cu memorie
2. &nbs 919c23j p; linia limfoblaste plasmoblaste plasmocite.
Plasmocitele vor sintetiza anticorpi.
In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii (macrofage, limfocite Th).
Raspunsul imun umoral secundar
Are loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. In acest caz nu mai este necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua linii celulare:
1. &nbs 919c23j p; linia de limfocite B cu memorie
2. &nbs 919c23j p; linia limfoblast centrobalst centrocit
Centroblastul (centrocitul) este un plasmoblast (plasmocit) dispus in centrul germinativ al foliculului limfatic secundar.
Neutralizarea antigenelelor poate avea loc dupa cum urmeaza:
1. &nbs 919c23j p; Direct - prin aglutinare, precipitare, insolubilizare si liza.
2. &nbs 919c23j p; Prin activarea complementului seric (ansamblu de 15 proteine serice care intervin in distrugerea antigenelor).
3. &nbs 919c23j p; Prin activarea celulelor care intervin in reactiile de hipersensibilizare imediata.
Celulele pigmentare (melanocitele)
Sunt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii produsi de melanocite.
La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator:
· &nbs 919c23j p; are aspect de fulg de nea sau floare de gheata
· &nbs 919c23j p; nucleul este rotund si dispus central
· &nbs 919c23j p; citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Granulele se numesc melanozomi.
La microscopul electronic mai putem observa in plus:
· &nbs 919c23j p; sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina 3, 4 dihidroxifenil alanina (DOPA) melanina. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.
· &nbs 919c23j p; melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.
· &nbs 919c23j p; melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara
· &nbs 919c23j p; melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulele melanofore)
Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina. Dispersia pigmentului este data de ACTH.
|
