COMPOZITIA CHIMICA A DINTILOR

COMPOZITIA CHIMICA A DINTILOR

Studiile privind compozitia chimica a dintilor s-au facut mai ales din tesuturi 'uscate' incalzite la 105°C si prin difractie cu raze X care permite studiul marimii, aranjarii constituentilor din cristale.

Tabelul 6.

Compozitia aproximativa a smaltului si dentinei (exprimata ca procente din greutatea uscata)

1. Substante anorganice:

Cristalele de apatita sunt sarea dubla de fosfat de calciu si alte saruri de calciu aranjate astfel 3Ca3(PO4)2Ca X, in care X poate fi: (OH)2, F2, Ch, SO4-2, C03-2. Exemplu hidroxiapatita: 3Ca3(PO4)2 Ca(OH)2 sau Ca10(OH)2(PO4)6, care exprima mai bine radicalii prezenti si proportia lor relativa in hidroxiapatita. Fluorapatita: 3Ca3(PO4)2 CaF2. Raportul Ca/P in apatita este 2/15 probabil datorita unui exces de fosfat adsorbit pe cristale. O proprietate importanta a cristalului de apatita este schimbul ionic:

schimb heteroionic, un ion Ca+2 poate fi inlocuit cu siliciu, natriu,
mangan, strontiu, iar OH- (hidroxil) poate fi inlocuit cu Cl-, Fl-;

schimb izaionic, un Ca+2 poate parasi cristalul si sa fie inlocuit de
alt Ca+2.

Viteza de schimb a ionilor din stratul hidratat al cristalului de apatita este mare, pe cand cea a ionilor din mijlocul cristalului este foarte mica.

Amestec de CaCO3 si Ca3(PO4)2

Alti constituenti anorganici din email si dentina, se pot clasifica astfel:

constituenti cu concentratii mai mari pe suprafata emailului decat in
interior (fluor, plumb, zinc, fier, stibiu);

constituenti cu concentratii mai mici pe suprafata decat inauntru (Na+,
Mg+2,C03-2)

constituenti cu distributie aproape uniforma (strontiu, cupru, aluminiu potasiu).

Na+, Cl', Se+, se gasesc in concentratie mai mare in email decat in dentina. Carbonatul in concentratii mari creste solubilitatea emailului si poate fi un factor de scadere a rezistentei la carie. Se pare ca fluorul inlocuieste carbonatul in cristalele emailului si creste rezistenta la carie. Carbonatul din email este mai scazut pe suprafata externa si mai crescut la jonctiunea amelodentinala.

Fluorul din dinti depinde de fluorul ingerat prin hrana, apa, ceai, mai ales in timpul calcifierii dintilor. Fluorul se gaseste mai mult in dentina si pe supra­fata smaltului. Fluorul este depus partial inainte de eruptie si partial dupa eruptie fiind preluat din saliva si ceai. Fluorul in dentina creste odata cu varsta.

Fierul intra in structura pigmentului galben din incisivii rozatoarelor.

Zincul are distributie similara cu fluorul. Solubilitatea hidroxiapatitei este mai redusa prin administrarea de zinc dupa eruptia dintilor, dar nu s-a observat ca ar reduce cariile, la animale.

Compozitia smaltului si dentinei este influentata de: tipul de dinti (sunt mici diferente intre dintii temporari si definitivi), varsta (creste fluorul cu varsta, scade permeabilitatea), prezenta sau absenta cariei (fluorul este mai crescut la dintii fara carie, iar cand se instaleaza caria, fluorul se acumuleaza in leziune datorita smaltului defect si mai permeabil).

2. Substante organice (Tabelul 7).

Tabel Nr. 7

Repartitia substantelor organice in dentina si smalt

Colagenul este o proteina fibrilara, se gaseste in matricea organica a osului, dentinei, cementului, cartilajului, etc. In compozitia colagenului intra aminoacizi: glicina (1/3), alanina, prolina, hidroxiprolina (1/3) si alti 14 aminoacizi (I/ 3). Aminoacizii sunt asezati in triplu helix, in os, dentina, piele, 2 lanturi polipeptidice sunt identice, iar al treilea difera putin in compozitia aminoacizilor. Colagenul nou format se dizolva in acizi slabi. Colagenul este sintetizat in fibroblasti, in osteoblaste, odontoblaste, pe poliribozoini. Asupra precursorilor solubili ai colagenului, ce contin la capatul aminoterminal un grup de aminoacizi atipici, actioneaza enzima proteolitica procolagen-peptidaza care inlatura acesti aminoacizi, rezultand fibrele de colagen insolubil. In fibroblasti se gaseste fosfataza alcalina cu rol in sinteza unor proteine fibrilare cum ar fi keratina.

ACTH, glucocorticoizii inhiba formarea colagenului, mineralcorticoizii stimuleaza fibroblastii si sinteza colagenului. Rata turnoverului colagenului este scazuta in dentina, in schimb in ligamentul periodontal colagenul este reanoit in cateva saptamani, datorita presiunilor mecanice ce apar in timpul masticatiei si colagenazei prezenta in gingie si tesutul periodontal. Fibroblastii din tesutul periodontal au colagenaza preformata si participa la turnoverul colagenului prin capacitatea fagocitara. Deficitul de vitamina C scade sinteza colagenului.