CONCEPTUL DE PRECAUTIE VERSUS ANALIZA DE RISC

CONCEPTUL DE PRECAUŢIE VERSUS ANALIZA DE RISC

Pentru a defini conceptul de precautie este esential sa definim foarte exact riscul.

Luând în considerare formularea lui Ahl si colaboratorii, putem afirma ca notiunea de risc corespunde unei notiuni probabilistice

.Riscul este, de fapt probabilitatea de a surveni a unui eveniment, asociata cu consecintele acesteia.

Pornind de la aceasta notiune putem defini riscul potential si riscul plauzibil.

Întelegerea notiunii de risc plauzibil este relativ simpla, caci acesta se refera la pericole (riscuri) despre care se stie ca se pot manifesta si pentru care se spera sa se poata calcula probabilitatea de manifestare.

Riscul potential este mai dificil de înteles, acesta fiind definit de Konrilsky si Viney în lucrarea "Principiul precautiei" aparuta în seria de documentare franceza în anul 2000, drept "riscul riscului" sau altfel spus un risc ipotetic.

Autorii estimeaza ca "interpretarea cea mai pesimista plecând de la convingere 949c26j a dupa care ceea ce trebuie sa se întâmple sfârseste întotdeauna prin a se manifesta, altfel spus, estimarea riscului potential ca un risc plauzibil imatur, pe cale de a se realiza", dar autorii precizeaza ca aceasta apreciere poate fi eronata, din moment ce o gama diversa de riscuri plauzibile s-au manifestat ca riscuri potentiale si nu au avut niciodata caracterul de risc plauzibil.

Deosebirea între precautie si preventie este clara. Aceasta distinctie a fost clarificata de Barbara Dufour de la Agentia Franceza de Securitate Sanitara a Alimentelor în lucrarea "Principiul precautiei" publicata în nr. 41 al magazinului "Epidemiologie si sanatate animala" aparut în anul 2002 la Paris.

Conform dictionarului Larousse - precautia este o dispozitie luata de catre un prevazator pentru a evita un rau sau pentru a-i limita consecintele, în timp ce preventia sau prevenirea este formulata ca un ansamblu de masuri luate pentru a preveni un pericol, un risc, un rau sau pentru a-l împiedica sa se manifeste.

Aparent, deosebirea dintre aceste doua notiuni nu este evidenta, iar în limbajul comun par a fi foarte apropiate, daca nu sinonime.

În ambele cazuri apare notiunea de actiune (masuri de protectie) anterioara unui "rau" cu scopul de a-l evita sau a-l împiedica sa se manifeste.

Totusi, preventia consta în a lua masurile necesare fata de evenimente previzibile ce nu au survenit sau cel putin având o probabilitate de a surveni ce nu este nula, pe când precautia consta în a merge mai departe si evaluând cresterea probabilitatii de a surveni a unui eveniment, face necesara luarea masurilor de protectie.

Autorii mentionati precizeaza ca, în timp ce precautia este corelata cu riscurile potentiale, preventia este corelata cu riscurile plauzibile. Autorii considera ca precautia se poate defini ca o prelungire a metodelor de preventie aplicata la riscurile incerte sau potentiale.

În primul rând notiunea de absenta a certitudinii indica faptul ca principiul precautiei nu trebuie sa se aplice decât la situatiile de dubiu, ce implica o cunoastere incompleta a efectelor produse. Ceea ce conduce la identificarea unei prime diferente între domeniul analizei de risc (si în particular aprecierea riscului ce are ca obiectiv estimarea riscului) si cel al principiului precautiei, este faptul ca acesta se limiteaza la riscurile potentiale .

Principiul precautiei apare ca un instrument de gestionare a riscurilor potentiale. Acesta se refera la luarea de masuri pentru a se preveni o posibilitate de risc. Ori, exista un numar cvasiinfinit de riscuri potentiale si deci, ca efect, este posibil sa se formuleze "a priori" cerinte pentru toate actiunile întreprinse. Din moment ce riscul perceput este totodata mai mare, atunci când consecintele sunt insuficient cunoscute, gestionarea riscului se regaseste într-o situatie delicata si în dilema, când trebuie sa se hotarasca pâna unde se poate ajunge cu masurile ce trebuie luate.

Daca acceptarea riscului potential este cea mai pesimista abordare, în mod practic, nu mai trebuie sa limitam perceptia riscului ce poate conduce imediat la punerea în aplicare a masurilor de gestionare a acestuia.

Câmpul de actiune a principiului de precautie, asa cum a fost definit de instantele internationale, este clar riscul de mediu si implica promovarea unei atitudini responsabile fata de aspectele ecologice.

Principiul precautiei a devenit rapid o regula a actiunilor sanitare veterinare sau sanitare (vezi scandalul encefalopatiilor spongiforme sau cel al sângelui contaminat cu agentul HIV).

Legatura între principiul de precautie si analiza de risc poate, în lumina definirilor acceptate, sa se realizeze esential pe baza a doua aspecte:

• analiza de risc este un proces vast ce cuprinde etapele - identificarea riscului, aprecierea riscului, gestionarea riscului si comunicarea acestuia, pe când principiul precautiei este strict o metoda de gestionare a riscului;
• principiul precautiei se adreseaza riscurilor potentiale, pe când analiza de risc se adreseaza riscurilor plauzibile ce se pot aprecia, se pot estima (cuantifica sau eventual califica) si apoi se pot evalua (se pot compara cu un nivel de risc apreciat ca fiind acceptabil).

Dupa cum s-a precizat, nu se pune problema de a estima riscuri potentiale, caci acestea nu sunt decât o ipoteza, o prezumtie, iar notiunea de risc acceptabil nu exista în domeniul principiului de precautie, decât "a priori" masuri de gestiune ce au tendinta de a face riscul nul, adica de a împiedica faptul ca ipoteza riscului sa se transforme în risc.

Tabelul nr. 5 reda în maniera sintetica diferentele între analiza de risc si principiul precautiei.

Tabel nr. 5 Principalele diferente între analiza de risc si principiul precautiei

Aplicarea principiului precautiei are avantaje notabile dar si unele dezavantaje.

Avantajele aplicarii principiului precautiei constau în aceea ca acesta se constituie într-o abordare sau un demers pozitiv, este un complement al analizei de risc pentru gestionarea riscurilor, este un stimulent pentru cercetare si un element ce asigura o mai mare transparenta analizei de risc.

Partea rationala se poate rezuma prin precautiunea punerii în practica a noilor tehnologii ce sunt considerate a nu fi mai periculoase, în raport cu aspectele pozitive si cu ameliorarile pe care acestea le induc.

Partea irationala este alimentata de angoasa omului modern fata de complexitatea crescuta a riscurilor din mediul sau care îl obliga la eforturi deosebite pentru a se adapta, iar când aceasta nu este posibila, apar fenomene paranormale (consumul de droguri, criminali în serie, sinucigasi, comportamentele excentrice, gruparile teroriste, secte religioase etc.).

În acest context, principiul precautiei este binevenit: acesta este un instrument ce este destinat sa ne protejeze de "surprizele neplacute", din moment ce noile tehnologii trebuie sa faca dovada ca nu prezinta un risc deosebit sau inacceptabil (vezi esecul firmei Concorde).

Principiul precautiei este în acelasi timp un complement al analizei de risc. Daca analiza de risc reprezinta un instrument de ajutor pentru decizii rationale si coerente, fara îndoiala ca aceasta abordare este limitata la riscurile plauzibile.

Principiul precautiei vine sa completeze acest dispozitiv de ajutor pentru luarea deciziei, propunând o abordare aplicabila riscurilor potentiale care fie au ipoteze solide sau sunt pur si simplu percepute de opinia publica. .

Principiul precautiei este foarte usor comunicabil, fata de analiza de risc care se fondeaza pe postulatul ca nu exista risc plauzibil nul si ca trebuie sa acceptam un anumit nivel de risc (risc acceptabil), notiune acceptata negativ de opinia publica.

Principiul precautiei are si anumite inconveniente: riscul de a frâna inovatia tehnologica, acesta implica un grad mai mare de dificultate privind luarea deciziilor si de asemenea implica un cost economic ridicat si un risc de utilizare excesiva.

Unul din inconvenientele majore ale principiului precautiei este puterea sau tenta de blocaj a acestuia .

Costul masurii de precautie este mai crescut decât al analizei de risc, caci este foarte dificil sa se masoare sau sa se cuantifice "a posteriori" raportul veritabil între cost si eficacitatea masurilor luate.

Un ultim aspect negativ al principiului precautiei rezida în faptul ca, daca riscul si deciziile luate în raport cu acesta implica responsabilitati penale, cei ce iau decizii vor fi tentati sa aplice din ce în ce mai mult principiu precautiei fata de o analiza de risc foarte bine documentata, iar aceasta conduce la celelalte efecte negative ale principiului precautiei.