Cancerul colo-rectal

Cancerul colo-rectal

1. Urmatoarele afirmatii privind epidemiologia cancerului de colon sunt adevarate, cu exceptia:
1. Incidenta neoplasmului de colon la persoanele sub 40 de ani variaza între 2-4%
2. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul drept (cec si ascendent)
3. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul sigmoid
4. Aproximativ 25% dintre cancerele de colon sunt localizate pe colonul transvers, colonul descendent si flexura hepatica
5. Incidenta carcinomului sincron de colon variaza între 1,5-8%.

(R:c- pg. 1665)

2. Urmatorii factori alimentari sunt considerati a fi factori favorizanti în aparitia cancerului de colon:
1. Dieta bogata în grasimi animale
2. Aportul scazut în vegetale, în special a celor din familia cruciferelor (varza)
3. Regimul alimentar sarac în fibre celulozice
4. Consumul exagerat de hidrocarburi si alcool
5. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.

(R:e- pg. 1666)

3. În ceea ce priveste etiologia cancerului de colon, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
1. În boala Crohn, riscul de a face cancer de colon este de 6 ori mai mare
2. Infectia cu Schistosoma mausoni este un precursor al cancerului de colon, pe când infectia cu Schistosoma japonicum nu poate influenta aparitia cancerului de colon pe intestinul gros (în zonele endemice)
3. Bolnavii cu polipoza adenomatoasa familiala au predispozitie ereditara de a dezvolta cancer de colon, datorita tulburarilor genetice (cromozom S)
4. Pacientii care au fost iradiati pelvin par a avea un risc crescut de a face cancer rectosigmoidian fata de populatia neiradiata
5. Cresterea excretiei de acizi biliari post-colecistectomie poate explica cresterea riscului în aparitia cancerului de colon.

(R:b- pg. 1666 - 1667)

4. Caile de extindere (diseminare) ale cancerului de colon, sunt urmatoarele, cu exceptia:
1. Diseminarea limfatica
2. Diseminarea venoasa (hematogena)
3. Diseminarea intralumenala
4. Diseminarea gazoasa
5. Diseminarea peritoneala

(R:d- pg.1668)

5. Cancerul de colon transvers prezinta urmatoarele semne clinice particulare, cu exceptia:
1. Când apar complicatiile evolutive ale tumorii, apar manifestari clinice de tip ocluziv, hemoragic (hemoragii oculte si persistente), si infectios
2. Domina tulburarile de tranzit intestinal, caracterizate prin constipatie cu evolutie de scurta durata, progresiva
3. Tulburari dispeptice, asemanatoare celor din gastroduodenite, dischinezii biliare sau colite
4. Pot apare fistule gastro-colonice sau jejuno-colonice, manifestate prin diaree, varsaturi fecaloide cu alterarea grava a starii generale
5. Frecvent prezinta o simptomatologie de împrumut datorita raporturilor intime cu stomacul, pancreasul si colecistul.

(R: b- pg. 1672)

6. În principal, întârzierea diagnosticului de cancer colo-rectal este determinata de urmatorii factori:
1. Ignoranta si frica bolnavului
2. Interpretarea eronata de catre medic a manifestarilor clinice incipiente
3. Întârzierea prezentarii la medicul specialist datorita planificarii consultatiei în policlinica, planificarii pentru examinari tintite, planificarii pentru internare
4. Toate raspunsurilede mai sus sunt valabile
5. Nici un raspuns nu este valabil

(R:d- pg. 1675)

7. Diagnosticul diferential al cancerului colo-rectal se realizeaza cu urmatoarele afectiuni:
1. Anevrismul de aorta abdominala
2. Tumori retroperitoneale
3. Torsiunea de ovar
4. Colica renala
5. Toate raspunsurile sunt valabile

(R:e- pg. 1675)

8. Complicatiile generale ce pot surveni în evolutia cancerului de colon sunt urmatoarele, cu exceptia:
1. Peritonita generalizata
2. Metastaze hepatice
3. Metastaze pulmonare
4. Abcese hepatice
5. Septicemie

(R:a- pg. 1676)

9. Actual, profilaxia complicatiilor infectioase din cadrul pregatirii preoperatorii la bolnavii cu cancer de colon, se realizeazaprin:
1. Administrare de neomicina si penicilina
2. Administrare de metronidazol si gentamicina
3. Administrare pre-, intra si postoperator a unei doze de cefalosporina de generatia a III-a în 24 ore
4. Administrarea a 3-4 pungi de Fortrans dizolvat în 3-4 litri de apa
5. Administrarea unei solutii hiperosmolare de manitol

(R:c- pg. 1677)

10. Obiectivele tratamentului chirurgical al cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Exereza larga a tumorii si segmentului colonic purtator
2. Îndepartarea ariei ganglionare de drenaj
3. Restabilirea continuitatii tubului digestiv
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile
5. Nici un raspuns nu este valabil

(R:d- pg. 1677)

11. Complicatiile postoperatorii ce pot surveni dupa chirurgia cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Dehiscenta anastomozei
2. Hemoragia în cavitatea peritoneala sau în lumenul intestinal
3. Supuratia plagii operatorii
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
5. Nici un raspuns nu este corect

(R:d- pg. 1682)

12. Avantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Scad complicatiile postoperatorii
2. Cost total al asistentei medico-chirurgicale mai scazut
3. Durata interventiei chirurgicale este mai redusa
4. Riscul scazut al aparitiei metastazelor la inciziile pentru trocare
5. Cheltuieli scazute al interventiei chirurgicale

(R:a- pg. 1682)

13. Dezavantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Cresc complicatiile postoperatorii
2. Posibilitatea administrarii tardive de citostatice
3. Durata crescuta de spitalizare
4. Riscul crescut al aparitiei metastazelor la inciziile pentru trocare
5. Consum crescut de medicamente

(R:d- pg. 1682)

14. Factorii care maresc riscul de aparitie a cancerului rectal sunt urmatorii:
1. Fibrele alimentare
2. Calciul si vitamina D
3. Antioxidantii
4. Regimul bogat în proteine
5. Regimul bogat în sare

(R:d- pg. 1710)

15. Factorii care diminua riscul de aparitie a cancerului rectal sunt urmatorii:
1. Grasimile
2. Tutunul
3. Hormonii
4. Regimul bogat în proteine
5. Fibrele alimentare

(R:e- pg. 1710)

16. Urmatoarele afirmatii privind epidemiologia cancerului de colon sunt adevarate:

1. În majoritatea tarilor cancerul de colon, reprezinta a doua cauza de deces prin cancer dupa cel pulmonar
2. Cea mai mare incidenta o întâlnim în Asia si America Centrala
3. Frecventa cancerului de colon este mult mai mica în mediul urban fata de cel rural
4. Deceniul de vîrsta cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este 60-69 de ani
5. În raport cu sexul distributia cancerului de colon este aproximativ egala, cu usoara predominenta pentru sexul feminin

(R:a, d, e- pg. 1665)

17. Din punct de vedere macroscopic, exista urmatoarele forme anatomopatologice de cancer colo-rectal:
1. Forma ulcerativa
2. Forma anulara sau stenozanta
3. Forma hemoragica
4. Forma polipoida
5. Difuz infiltrativa

(R:a, b, d, e- pg. 1667)

18. Dupa clasificarea Dukes-Coller, se pot enumera urmatoarele stadii ale cancerului de colon:
1. Stadiul B₂ semnifica tumora care prinde musculara proprie si nu da metastaze ganglionare
2. Stadiul A₁ semnifica tumora care nu depaseste musculara mucoasei si nu da metastaze în nodulii limfatici
3. Stadiul C₂ defineste tumora care depaseste musculara proprie si da metastaze ganglionare
4. Stadiul C₁ defineste tumora care prinde musculara proprie si da metastaze limfoganglionare
5. Stadiul D caracterizeaza cazurile cu metastaze la distanta

(R:b, c, d, e- pg. 1669)

19. În cadrul clasificarii TNM a cancerului de colon, urmatoarele afirmatii sunt false:
1. T₃ reprezinta tumora de colon extinsa la structurile adiacente sau organele învecinate fara fistula
2. N₁ semnifica lipsa metastazelor în limfonoduli
3. N₂ semnifica prezenta metastazelor ganglionare
4. M₁ semnifica prezenta metastazelor la distanta
5. T₄ semnifica tumora de colon cu fistula manifesta.

(R:b, c pg. 1669)

20. Conform recomandarilor Comitetului de Stadializare clinico-patologica a cancerului colonic al Societatii americane a chirurgilor colo-rectali, patologistul trebuie sa urmareasca în descrierea de ansamblu a piesei de rezectie, urmatoarele caracteristici:
1. Circumferinta intestinului la ,,ecuatorul tumorii''
2. Diametrul axial si transvers al tumorii
3. Numarul limfonodulilor cu metastaze canceroase
4. Invazia marginilor (extensie sau infiltrare)
5. Distanta proximal si distal de la limitele macroscopice ale tumorii la marginile de rezectie (cm) pe piesa fixata sau nefixata

(R:a, b, e- pg. 1670)

21. Conform recomandarilor Comitetului de Stadializare clinico-patologica a cancerului colonic al Societatii americane a chirurgilor colo-rectali, patologistul trebuie sa urmareasca în descrierea histologica a piesei de rezectie, urmatoarele caracteristici:
1. Numarul limfonodulilor cu metastaze canceroase
2. Invazia marginilor (extensie sau infiltrare)
3. Distanta proximal si distal de la limitele macroscopice ale tumorii la marginile de rezectie (cm) pe piesa fixata sau nefixata
4. Gradul de diferentiere
5. Limfocite peritumorale

(R:b, d, e- pg. 1670)

22. Conform recomandarilor Comitetului de Stadializare clinico-patologica a cancerului colonic al Societatii americane a chirurgilor colo-rectali, patologistul trebuie sa urmareasca în descrierea diseminarii locale a tumorii în piesa de rezectie, urmatoarele caracteristici:
1. Numarul limfonodulilor cu metastaze canceroase
2. Daca excizia tumorala a fost completa sau incompleta
3. Invazia venelor extramural
4. Depozite tumorale prezente extramural, dar nu în noduli
5. Invadarea marginilor de rezectie proximal sau distal de tumora reclama confirmarea histologica numai când marginile sunt în vecinatatea tumorii (3 cm) sau tomora este înalt infiltrativa

(R:b, e- pg. 1670)

23. Tabloul clinic al cancerului de colon, în urgenta, poate fi compus din:
1. Dureri abdominale aparute brusc, cu caracter colicativ, distensie si varsaturi (apar tardiv), în caz de stenoza
2. La tuseul rectal sau vaginal se poate decela o masa tumorala în fundul de sac Douglas
3. În caz de perforatie, local apar dureri abdominale, aparare sau contractura musculara, iar terdiv apare ileusul paralitic cu distensie abdominala
4. În caz de hemoragie, melena sau rectoragii cu sânge proaspat, în functie de localizarea tumorii la nivelul colonului
5. În caz de hemoragie, hematemeza si hemoptizie în cantitate variabila.

(R:a, b, c, d- pg. 1670)

24. Din punct de vedere al tabloului clinic, tulburarile functionale comune tuturor localizarilor din cancerul de colon, sunt urmatoarele:
1. Durerea abdominala
2. Tulburarile de tranzit intestinal
3. Hemoragia
4. Tumora abdominala
5. Varsaturi

(R:a, b, c- pg. 1671)

25. Cancerul de colon drept prezinta urmatoarele semne clinice particulare, cu exceptia:
1. Anemie secundara hemoragiilor oculte, tradusa prin astenie fizica, scaderea capacitatii de efort, dispnee, inapetenta
2. Tulburarile de tranzit intestinal sunt mai rare decât în localizarile stângi, totusi în unele situatii putem întâlni constipatie progresiva, fie alternanta constipatie-diaree
3. Domina tulburarile de tranzit intestinal, caracterizate prin constipatie cu evolutie de scurta durata, progresiva
4. Tulburari dispeptice, asemanatoare celor din gastroduodenite, dischinezii biliare sau colite
5. Tumora palpabila în fosa iliaca dreapta, flancul sau hipocondrul drept

(R:c, d- pg. 1671)

26. Cancerul de colon stâng prezinta urmatoarele semne clinice particulare, cu exceptia:
1. Anemie secundara hemoragiilor oculte, tradusa prin astenie fizica, scaderea capacitatii de efort, dispnee, inapetenta
2. Domina tulburarile de tranzit intestinal, caracterizate prin constipatie cu evolutie de scurta durata, progresiva
3. Tulburari dispeptice, asemanatoare celor din gastroduodenite, dischinezii biliare sau colite
4. Tumora palpabila în fosa iliaca dreapta, flancul sau hipocondrul drept
5. Sindroame subocluzive sau ocluzive, caracterizate prin dureri colicative, distensia colonului în amonte de tumora, inapetenta, greturi, varsaturi tardive, oprirea tranzitului intestinal.

(R:a, c, d- pg. 1672)

27. Examenul clinic local în cancerul de colon poate evidentia urmatoarele aspecte:
1. La palpare tumora primara este accesibila examenului clinic în localizarile pe cec, colon ascendent, transvers si sigma
2. Fixitatea tumorii colonice decelabila palpator sugereaza extensia la structurile învecinate
3. Matitate deplasabila (ascita) la percutia abdomenului
4. Miscari peristaltice normale sau accentuate la auscultatia abdomenului
5. Astenie fizica si inapetenta

(R:a, b, c, d- pg. 1672)

28. Imaginile obisnuite obtinute prin irigografie, în cancerul de colon, sunt urmatoarele:
1. Stenoza, cu aspect liniar sau de cordon, întinzându-se de obicei pe o distanta de 2-8 cm
2. Stopul, ce caracterizeaza obstruarea completa a lumenului intestinal, radiologic prezentându-se fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaza o tumora vegetanta voluminoasa, fie sub forma unui defileu ce se îngusteaza rapid si nu permite progresiunea bariului
3. Lacuna, ce corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonului
4. Nisa Haudek tipica cu cele trei nivele - bariu, lichid de secretie, aer
5. ,,Nisa în cocarda'', respectiv nisa de fata, ce apare ca o pata de retentie baritata înconjurata de un halou semitransparent dat de edemul perilezional (inelul Hampton)

(R:a, b, c- pg. 1673)

29. În cazul cancerului de colon, urmatoarele situatii reprezinta indicatii pentru colonoscopie:
1. Boala diverticulara fara aspect tumoral la examenul radiologic
2. Irigografie negativa la un pacient cu simptome caracteristice de cancer
3. Când radiologul nu are experienta
4. Aspect de nisa Haudeck la irigografie
5. Aspect de ,,nisa în cocarda'' la irigografie

(R:a, b, c- pg. 1674)

30. Atitudinea de urmat la un pacient cu simptome de cancer, la care irigografia si colonoscopia sunt negative, este urmatoarea:
1. Întreruperea examinarilor si instituirea unui tratament simptomatic
2. Repetarea examinarilor pe un colon foarte bine pregatit sau schimbarea examinatorului
3. Daca si dupa a doua examinare rezultatele sunt negative se recomanda examinarea întregului tract intestinal, în particular intestinul subtire (boala Crohn)
4. Daca examinarile anterioare sunt negative se recomanda laparoscopia cu examenul endoscopic concomitent
5. Daca si dupa a doua examinare rezultatele sunt negative se recomanda oprirea investigatiilor, pentru reducerea costurilor de spitalizare.

(R:b, c, d- pg. 1674)

31. În cancerul de colon, tomografia computerizata permite:
1. Decelarea tumorii
2. Evidentierea ganglionilor mariti de volum
3. Decelarea metastazelor hepatice mai mari de un cm
4. Evidentierea ascitei
5. Toate raspunsurile sunt valabile

(R:a, b, d- pg. 1674)

32. În cancerul de colon, ecografia abdominala permite:
1. Evidentierea tumorii
2. Aprecierea cu exactitate a gradului de extensie al tumorii
3. Evidentierea metastazelor hepatice mai mici de un cm
4. Evidentierea ascitei carcinomatoase
5. Toate raspunsurile sunt valabile

(R:a, d- pg. 1674)

33. Populatia cu risc crescut pentru cancerul colo-rectal cuprinde urmatoarele categorii de bolnavi:
1. Cu colita ulceroasa a întregului colon cu o evolutie de peste 7 ani
2. Cu colita ulcerativa a colonului stâng cu un istoric de cel putin 15 ani
3. Cu adenoame, cancer de colon sau genital în antecedente
4. Cu predispozitie genetica (polipoza familiala)
5. Nici un raspuns nu este valabil

(R:a, b, c, d- pg. 1675)

34. Urmatoarele examinari sunt folosite ca teste screening pentru cancerul colo-rectal la subiectii asimptomatici:
1. Irigografia
2. Colonoscopia
3. Endoscopia digestiva superioara
4. Tuseul rectal
5. Proctosigmoidoscopia rigida

(R:a, b, d, e- pg. 1675)

35. Urmatoarele examinari sunt folosite ca teste screening pentru cancerul colo-rectal la subiectii asimptomatici:
1. Irigografia
2. Colonoscopia
3. Endoscopia digestiva superioara
4. Testul sângerarii oculte
5. Markerii tumorali

(R:a, b, d, e- pg. 1675)

36. Diagnosticul diferential al cancerului colo-rectal se realizeaza cu urmatoarele afectiuni:
1. Tuberculoza
2. Hernia hiatala
3. Diverticuloza colonica
4. Torsiunea de ovar
5. Nici un raspuns nu este valabil

(R:a, b, c, d- pg. 1675)

37. Complicatiile locale ce pot surveni în evolutia cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Infectia peritumorala cu reactie sclerolipomatoasa
2. Peritonita generalizata
3. Fistule colonice interne sau externe
4. Ocluzie intestinala
5. Anemie cronica

(R:a, b, c, d- pg .1676)

38. Complicatiile locale ce pot surveni în evolutia cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Peritonita generalizata
2. Metastaze hepatice
3. Metastaze pulmonare
4. Abcese hepatice
5. Hemoragii digestive inferioare

(R:a, e- pg. 1676)

39. Complicatiile generale ce pot surveni în evolutia cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Peritonita generalizata
2. Metastaze hepatice
3. Metastaze pulmonare
4. Abcese hepatice
5. Hemoragii digestive inferioare

(R:b, c, d- pg. 1676)

40. Complicatiile generale ce pot surveni în evolutia cancerului de colon sunt urmatoarele, cu exceptia:
1. Peritonita generalizata
2. Metastaze hepatice
3. Metastaze pulmonare
4. Abcese hepatice
5. Hemoragii digestive inferioare

(R:a, e- pg. 1676)

41. În vederea stadializarii cancerului de colon, Williams si col. propun evaluarea preoperatorie a urmatorilor parametri clinici si patologici:
1. Rezultatul biopsiei
2. Explorarea tractului urologic
3. Prezenta metastazelor peritoneale, biopsie
4. Explorarea imagistica a ficatului pentru detectarea metastazelor hepatice
5. Nici un raspuns nu este valabil

(R:a, b, c, d- pg. 1676)

42. Actual, profilaxia complicatiilor infectioase din cadrul pregatirii preoperatorii la bolnavii cu cancer de colon, se realizeaza prin, cu exceptia:
1. Administrare de neomicina si penicilina
2. Administrare de metronidazol si gentamicina
3. Administrare pre-, intra si postoperator a unei doze de cefalosporina de generatia a III-a în 24 ore
4. Administrarea a 3-4 pungi de Fortrans dizolvat în 3-4 litri de apa
5. Administrarea unei solutii hiperosmolare de manitol

(R:a,b,d,e- pg. 1677)

43. Metodele fizice de profilaxie a trombozei venoase profunde la bolnavii cu cancer colo-rectal, sunt urmatoarele:
1. Administrare de antagonisti ai vitaminei K
2. Doze mici de heparina sau alte anticoagulante
3. Înfasari cu fasa elastica
4. Mobilizare precoce postoperator
5. Administrare de aspirina

(R:c, d- pg. 1677)

44. Metodele fizice de profilaxie a trombozei venoase profunde la bolnavii cu cancer colo-rectal, sunt urmatoarele cu exceptia:
1. Administrare de antagonisti ai vitaminei K
2. Doze mici de heparina sau alte anticoagulante
3. Înfasari cu fasa elastica
4. Mobilizare precoce postoperator
5. Administrare de aspirina

(R:a, b, e- pg. 1677)

45. Metodele de profilaxie anticoagulanta a trombozei venoase profunde la bolnavii cu cancer colo-rectal, sunt urmatoarele cu exceptia:
1. Administrare de antagonisti ai vitaminei K
2. Doze mici de heparina sau alte anticoagulante
3. Înfasari cu fasa elastica
4. Mobilizare precoce postoperator
5. Administrare de aspirina

(R:c, d- pg. 1677)

46. Interventiile chirurgicale curative (cu intentie de radicalitate) pentru cancerul de colon se clasifica astfel:
1. Grupul A: tumora este limitata la peretele intestinal, fara metastaze limfatice
2. Grupul B: tumora depaseste peretele intestinal (musculara proprie), fara metastaze limfatice
3. Grupul C: prezenta metastazelor limfatice
4. Grupul D: operatii nedefinite
5. Grupul E: tumora depaseste o treime din colonul transvers

( R:a, b, c- pg. 1678)

47. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind hemicolectomia dreapta:
1. Se recomanda când tumora este localizata pe cec, ascendent, flexura hepatica si treimea proximala a transversului
2. Refacerea continuitatii tubului digestiv se realizeaza printr-o anastomoza ileo-colica termino-terminala, termino-laterala, latero-laterala sau latero-terminala
3. Presupune îndepartarea ultimilor 30 cm din ileonul terminal
4. Hemicolectomia dreapta standard este indicata la bolnavii tineri, cu stare generala buna, normoponderali
5. Necesita ligatura si sectionarea arterei colice stângi

(R:a, b- pg. 1678)

48. Avantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Scad complicatiile postoperatorii
2. Posibilitatea administrarii precoce de citostatice
3. Durata redusa de spitalizare
4. Riscul scazut al aparitiei metastazelor la inciziile pentru trocare
5. Cheltuieli scazute al interventiei chirurgicale

(R:a, b, c- pg. 1682)

49. Dezavantajele chirurgiei laparoscopice a cancerului de colon sunt urmatoarele:
1. Cresc complicatiile postoperatorii
2. Posibilitatea administrarii tardive de citostatice
3. Durata crescuta de spitalizare
4. Riscul crescut al aparitiei metastazelor la inciziile pentru trocare
5. Cheltuieli ridicate pentru procurarea aparaturii si instrumentarului, precum si pentru formarea chirurgilor

(R:d, e- pg. 1682)

50. Factorii care diminua riscul de aparitie a cancerului rectal sunt urmatorii:
1. Calciul si vitamina D
2. Vitaminele si antioxidantii
3. Hormonii
4. Regimul bogat în proteine
5. Fibrele alimentare

(R:a, b, e- pg. 1710)