Curs - Fiziologie
Clasificarea reflexelor medulare somatice:
a. &nb 848h73i sp; Dupa sediul centrului in nevrax:
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Segmentare: calea aferenta, central si calea eferenta in cadrul aceluiesi neuromer
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Intersegmentare: motoneuronii sunt situati in alt segment decat cel in care patrund caile aferente
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexul de grataj, locomotive, stergere
b. &nb 848h73i sp; Dupa receptorii care intiaza raspunsul motor somatic:
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe proprioceptive miotatice, intindere, osteotendinoase
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe exteroceptive nococeptive, de flexiune, de aparare
Reflexe segmentare
A. &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe miotatice
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe monosinaptice initiate de la nivelul proprioceptorilor mioartrokinetici
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Latenta 1-3ms
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Caracter stereotip
1. &nb 848h73i sp; Reflex miotatic propriu-zis
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Receptori: fusurile neuromusculare dispuse paralel cu fibrele muscular; numeroase in muschi cu dim reduse ai mb (ex: m interososi)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; 7-10 fibre intrafusale striate la capete, cuprinse intr.o capsula conjunctiva
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Dimensiuni: 4-7 mm/15-30 microni
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tipuri de fibre:
a. &nb 848h73i sp; Fibrele sacului nuclear (groase)
b. &nb 848h73i sp; Fibrele lantului nuclear (subtiri)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Inervatie:
a. &nb 848h73i sp; Terminatii nervoase sensitive aferente: A α pt sac rec primar, anulospiral
A β pt lant rec secundar, eflorescent
b. &nb 848h73i sp; Terminatii nervoase motorii de tip: Aγ1 pt capetele sacului
Aγ2 pentru capetele lantului
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Stimularea receptorilor
a. &nb 848h73i sp; Pasiv prin intinderea portiunii central a fusului
b. &nb 848h73i sp; Active prin contractia capetelor fibrelor intrafusale sub actiunea impulsurilor prin neuroni Aγ
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Raspunsul receptorilor: descarcare de imp in fusul Kuhne la intinderea muschiului
a. &nb 848h73i sp; Raspuns dinamic R anulospirali pentru schimbari bruste de lungime si rata alungirii (viteza cu care se produce)
b. &nb 848h73i sp; Raspuns static R efluorescenti pt intinderea sustinuta; salve de impulsuri pe perioada alungirii; activitate redusa la 0 in timpul intinderii; intinderile produc descarcari si pe corpusculii tendinosi Golgi
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Mecanism de control al intinderii musculaturii striate - Impulsuri generate de motoneuronii Aγ duc la aparitia unei contractii nelimitate, de amploare mare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Bucla γ: impulsuri de la motoneuroni Aγ determina aparitia contractiei indirecte: scurtarea capetelor fibrelor intrafusale duc la stimularea receptorilor anulospirali excitarea motoneuronilor Aα din coarnele anterioare intindere muscular limitata ca amplitudine de lungimea fusului
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Circuitele de control implica motoneuronii γ:
a. &nb 848h73i sp; Pt mentinerea tonusului muscular semicontractia musculaturii = rezistenta la intindere
b. &nb 848h73i sp; ex: tonus crescut = stare de anxietate si hiperreflexie;
c. &nb 848h73i sp; tonus scazut = somn
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Circuitul Renshaw circuit inhibitor asupra reflexelor miotatice:
a. &nb 848h73i sp; Mediatori: Ach: motoneuron α cel Renshaw
2. &nb 848h73i sp; Reflexe miotatice inversate
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Rec: corpusculul musculotendinos Golgi; la acest nivel ajung fibre butonate de tip Aα
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Stimularea receptorilor e produsa e intinderea fusurilor neuromusculare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tipuri de raspunsuri:
a. &nb 848h73i sp; Dinamice rasp intens la cresterea brusca a tensiunii in muschi
b. &nb 848h73i sp; Statice revine la un nivel mai scayut la care descarcarea impulsurilor e d.p cu tensiunea
c. &nb 848h73i sp; Inhibitia autogena contractie muschi prin cellule intercalare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Inhibitia asupra motoneuronului Aα si muschiului cores psi egalizarea fortei contractile a fibrelor muscular duce la aparitia unui reflex miotatic inversat cu rol protector la rupturile si smulgerile tendoanelor de pe excrescentele oaselor
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: rec Golgi au rol de traductor intr.un circuit feedback, avand rol in reglarea fortei muscular
SEMNIFICATIE CLINICA
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Ex: in sindromul piramidal fen lamei de briceag: rezistenta opusa la flectarea pasiva a gambei pe coapsa la cei cu paralizii spastice; cresterea fortei de flectare determina scaderea rezistentei si are loc flexia
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Clonasul muscular rotulian sau al picioarelor la extinderea energica, sustinuta a unui muschi intinderi repetate, spasmodic fara descarcari ale org Golgi dar cu fusuri neuromusculare hyperactive
B. &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexele de flexiune
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe multisinaptice, de retragere si aparare la stimuli algici (intepatura, arsura, ciupire, current electric)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Arc reflex multineuronal
a. &nb 848h73i sp; 6-10 neuroni intercalary dispusi in lant inchis sau deschis, sinape cu neuroni ipsilaterali si contalaterali
b. &nb 848h73i sp; Motoneuroni Aα, Aγ
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati tactili, termici si durerosi (camp receptor intins)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Perioada de latenta lunga 8-12ms
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Legile reflexelor exteroceptive legile lui Pfluger, in functie de intensitatea stimulilor:
1. &nb 848h73i sp; Legea localizarii lat lunga 8-12ms
2. &nb 848h73i sp; Legea unilateralitatii tripla flexie
3. &nb 848h73i sp; Legea bilateralitatii simetrie contralaterala
4. &nb 848h73i sp; Legea iradierii reactive in oglinda a membrului ant (extensie incrucisata)
5. &nb 848h73i sp; Legea generalizarii intinderea tuturor la o stimulare foarte puternica
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: la nivel medular s-a descris si legea coordonarii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexele de flexie sunt exaggerate in somn
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Rol: reflexe de aparare la stimuli durerosi; antreneaza cai spinale angajate si alte actiuni reflexe simultane
EXPLORARE CLINICA
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Abdomen: sup (6-8), mijl (9-10), inf (11-12)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Cremasterian L2-L3
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Plantar L1-L2
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Leziuni ale tractului pyramidal duce la aparitia semnului lui Babinsky inversarea rasp reflex plantar cu extensia degetelor
Reflexe de extensie simpla
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; reflexe multisinaptice a atingerea sau presionarea usoara a unor zone exteroceptive de contact cu suprafete dure: react de magnet la pisica
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Rol reflex suplimentar de extensie indispensabil staticii si mersului
Reflexe de extensie incrucisate
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Refl contralaterale, associate reflexului ipsilateral consec stimularii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: alternanta ritmica a refl de flexiune
Reflexele intersegementare ritmice
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Consideratii generale refl multisinaptice ascendente/descendente
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; N. propriospinali din subst cenusie medulara
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Axonii in tracte propriospinale in subst alba
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Receptori: efluorescenti, cutanati
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Circuite reverberante
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Inhibitie reciproca
Tipuri de reflexe intersegmentare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexul de grataj (scarpinare) miscari repetitive coordinate ale labii posterioare la animal la iritatii; rol de protective
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Refl de locomotie
a. &nb 848h73i sp; La om misc repetitive alternative de flexie si extensie incrucisate din timpul mersului; refl de coordonare a misc mainilorcu cele ale membrului inf in timpul mersului; reflex de pasire a copilului nou nascut
b. &nb 848h73i sp; La animale reflex ritmic de locomotie in diagonal la un animal suspendat intr.un hamac; reflex de gallop
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: pe masura maturizarii SN, centrii medulari vor fi coordonati supraspinal; controlul locomotiei: mezencefal si scoarta cerebral
Socul spinal modelul Hall
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Suita de fenomene consecutive sectiunii nevraxului in reg C4-C2 animalul spinal
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Model experimental sau accidental care demonstreaza influenta mec. Suprasegmentare asupra motricitatii medulare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: socul spinal nu e un soc operator efectuarea de noi sectiuni caudale nu mai produc soc
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Durata: 5-10 min la broasca, 1-2 ore la caine durata depinde de gravitatea encefalizarii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Cauzele socului spinal:
a. &nb 848h73i sp; sectionarea cailor descendente
b. &nb 848h73i sp; hiperpolarizarea motoneuronilor γ cu 2-5 mV, prin reducerea infl. Facilitatoare reticulare descendente
c. &nb 848h73i sp; sectiunea cailor ascendente
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Consecinte imediate:
a. &nb 848h73i sp; Inhibitia tuturor functiilor medulare
b. &nb 848h73i sp; Pierderea definitive a motilitatii voluntare
c. &nb 848h73i sp; Paralizia flasca a musculaturii, distal leziunii
d. &nb 848h73i sp; Atonie
e. &nb 848h73i sp; Areflexia temporar-somatica si vegetative
f. &nb 848h73i sp; Disparitia sensibilitatii-anestezia
g. &nb 848h73i sp; Scaderea brusca a TA
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Recuperarea
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Cauze hipersensibilitate de denervare la mediatori; colaterale noi din fb sensitive si neuronii intercalari care ocupa spatiile sinaptice vacante
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tablou clinic: reaparitia reflexelor de flexie, apoi a celor vegetative si in final cele miotatice; reluarea actiunii sfincterului vezical
CONTROLUL
SUPRASPINAL
1. &nb 848h73i sp; Metode de studiu experimentale prin sectionarea nevraxului la diferite nivele
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; La nivelul C4-C7 animalul spinal
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Prepontin-intercolicular infrarubric animal decerebrat
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Anterior talamusului animal thalamiyat
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: rigiditatea de decerebrare hiperexcitarea coloanei vertebrale, a cozii si a mb animal rigid cu pozitie caricaturala in picioare; process incompatibil cu viata la om
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Cauze: mechanism reflex- infl tonice asupra musc striate, de la nivelul formatiunii reticulare a T.C, pe calea fasc reticulo- si vestibulospinale spre motoneuronii spinali
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Abolirea infl inhiba SNC - aria supresoare (cerebrala) 4S, nucleul caudat, putamen, supraf ant a cerebelului- precum si formatiunea reticulara a T.C
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tabloul: cresterea tonusului muscular, amplificarea reflexelor miotatice, inhibarea reflexelor nociceptive
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; pt animalul mezencefalic si thalamic - reglarea posturala e normala, lezarea subst albe sau cenusii, extirparea totala/partial a cerebelului, stimulare electrica, inregistrare de biopotentiale la nivelul cerebelului si cortexului, potentiale evocate
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Metode clinice: explorare reflexe, obs clinice pe pacienti, interventii neurochirurgicale
TRUNCHIUL CEREBRAL
Consideratii generale
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Statie cu rol motor prin prezenta:
1. &nb 848h73i sp; ncl nervilor cranieni,
2. &nb 848h73i sp; unor formatiuni extrapiramidale,
3. &nb 848h73i sp; unor centrii reflecsi,
4. &nb 848h73i sp; a cailor motorii care-l traverseaza si decuseaza
5. &nb 848h73i sp; formatiunea reticulate
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; functii motorii in care e implicat:
1. &nb 848h73i sp; reflexe:
a. bulb deglutitie
2. integrare neuromotorie controlul miscarilor globilor ocular
3. reglarea posturala reflexa n vestibulari si reticulari facilitarea refl medulare miotatice
4. reactii tonice postural formatiunea reticulara: infl excitatorii sau inhibitorii asupra motoneuronilor medulari
Rolul T.C in controlul miscarilor corpului si mentinerea echilibrului
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; prin ncl vestibulari si reticulari, si aparatul vestibular
1. &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; N. vestibulari 2 gr
- &nb 848h73i sp; N vestibulari laterali pt musculature antigravitationala
- &nb 848h73i sp; N vestibulari mediali pt musculature extrinseca a globului ocular
- &nb 848h73i sp; Au rol de control selective al comenzilor spre m antigravitationali in concordant cu impulsurile primate de la aparatul vestibular
2. &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; N reticulari 2gr
- &nb 848h73i sp; N retic pontini pt motoneuronii spinali ai m paravertebrali si extensori ai membrelor
- &nb 848h73i sp; N retic bulbar rol de control pt m antigravitationali
- &nb 848h73i sp; Cele 2 grupe nucleare au rol antagonic: n pontini imp stimulatoare, n bulbar inhibitori
3. &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Aparatul vestibular - structura
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Receptori vestibulari dispusi in labirintul membranos: mecanoreceptori kinestezici
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Se descriu 2 categorii:
a. Rec maculari in utricula si sacula: maculele otolitice unde sunt descries cellule epiteliale senzoriale cu cili scurti, acoperite de o mb otolitica ce contine otoliti alcatuiti din carbonat de Ca, indusi in masa gelatinoasa
b. &nb 848h73i sp; Rec crestelor ampulare dispusi la baza canalelor semicircular in cele 3 ampule (canalele sunt orientate in cele 3 directii ale spatiului)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Cellule epiteliale senzoriale ciliate de 2 tipuri
1. &nb 848h73i sp; Tip 1 forma de butelie pe coama crestei
2. &nb 848h73i sp; Tip 2 forma cilindrica in rest
- &nb 848h73i sp; 
Coif (cupula) de masa
gelatinoasa
- &nb 848h73i sp; OBS: celulele ciliate prezinta apical un kinocil mai lung si gros plasat la o margine; kinocilul si stereocilii sunt conectati prin leg filamentoase
- &nb 848h73i sp; Stereocilii 50-100 subtiri, cu lungime descrescatoare catre marginea opusa
- &nb 848h73i sp; Endolimfa lichid (≈LCR) sarac in ioni de Na, bogat in K, secretat de stria vasculara; contine mucopolizaharide
- &nb 848h73i sp; Receptorii ampulari = receptori pt acceleratia unghiulara, stimulate de rotatia capului
- &nb 848h73i sp; Au rol predictiv in mentinerea echilibrului
- &nb 848h73i sp; Rasp electrice:
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; pot de repaus = - 60 mV
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; modificari ale PR - depolarizarea =-50mV , cand stereocilii se apropie de kinocili
- hiperpolarizarea cand stereocilii se indeparteaza de kinocili
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; potentialul generator PG apare ca urmare a depolarizarii: influx de K din endolimfa in celula apicala si infl de Ca in zona bazala
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; celulele din stria vascularis au concentratii mari de ATPaza Na K dependent si o pompa electrogena de K; patrunderea ionilor de Ca determina eliberarea mediatorilor in sinapsa neuroreceptoare - cellule neuroreceptoare: cel epit senz recept fibre nerv afferent
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; propagarea PA in fibra aferenta:
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; repaus descarcari de 100-250 imp/s desi nu se misca cilii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; depolarizare peste cateva sute/sec
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; hiperpolarizare descarcari rare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: rec ampulari detecteaza debutul sau sfarsitul rotatiei capului intr.o directive sau alta
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Ex: la o rotatie brusca in oricare directive din cele 3 planuri ale spatiului, endolimfa tinde sa ramana pe loc, miscandu.se doar in semicerc
Fenomene asociate miscarii de rotatie
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Adaptarea: expunerea prelungita la o miscare de roatie cu viteza de sub 6-7 rot/min
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Lipsa de adaptare la viteze peste 10 rpm
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Obisnuinta la miscari de rotatie repetate cu viteza <280 rpm timp de cateva sec (ex-patinoar, balerini)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Nistagmusul miscari lente, ritmice, involuntare ale globilor ocular la inceputul unei miscari de rotatie rapide, associate cu modificari de tonus muscular, care se opune miscarii; forme de nistagmus:
a. &nb 848h73i sp; Dupa planul rotatiei: orizontal/vertical/rotator
b. &nb 848h73i sp; Dupa momentul aparitiei: primar (faza lenta invers rotirii , faza scurta - in sensul rotirii), secundar (postrotator)
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; OBS: directia nistagmusului e indicate de faza rapida
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; prin n, aparatul visual pastreaza legatura cu linia orizontala
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; explorarea prin 2 probe: rotativ, caloric
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Vertijul senzatie subiectiva de deplasare a obiectelor inconjuratoare sau fata de obiectele din jur; fenomen orientat in directia opusa miscarii endolimfei
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Simptom insotit de fenomene de stimulare vagale intense: greata., voma, paloare, transpiratii, hipotensiune, bradicardie
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Rau de miscare kinetic senzatie care apare la rotirea capului simultan in 2 planuri diferite; discrepanta intre impresiile vizuale si vestibulare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Fenomene associate vagale date de excitarea crestelor
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp;
Receptorii
maculari rec pt acceleratia liniara si pt echilibrul static; in repaus
otolitii exercita o presiune permanenta asupra cililor descarcari de 200 imp/sec
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Stimuli: pozitia capului si deplasarea sa lenta rectilinie anteroposterior
Tulburari ale functiei vestibulare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Sindroame vestibualre
A. &nb 848h73i sp; Periferice: sindrom Meniere, vertigo
B. &nb 848h73i sp; Central: mai rar intalnit
Mentinerea pozitiei si a echilibrului (Refl statice si statokinetice)
POZITIA = postura
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Pozitia verticala de repaus depinde de:
a. &nb 848h73i sp; Legi fizice: proiectia centrului de greutate in int poligonului desustinere
b. &nb 848h73i sp; Contractia muschilor agonisti si antagonisti care imobilizeaza articulatiile
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reflexe - statice: mentin postura
Reactii statice =reactii labirintice de pozitie
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Aferente de la Rec viz proprioceptori din muschi, tendon, articulatii
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tip de reactii statice:
a. &nb 848h73i sp; La animal reactia
de magnet: animal suspendat intr.un hamac, cu picioarele usor flectate;
la atingerea unei
b. &nb 848h73i sp; La om reflexe de sustinere: intepenirea mb inf la contact cu solul
c. &nb 848h73i sp; La animale si om reflexe commune
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Adaptarea la incarcatura: creste tonusul muscular d,p cu greutatea incarcata
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Adaptarea la pozitia capului: schimbarea poz capului determina modificari ale tonusului muscular
Reactii de redresare
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Receptori: aceeasi vestibulari
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Pozitia capului cu urechile in sus, nas inainte, joaca un rol important in redresare: captarea stimulilor senz
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Sediu central: mezencefal
· &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tip de reactii:
a. &nb 848h73i sp; Reactii de redresare a capului indifferent de pozitie, capul se mentine in sus, cu nasul inainte
b. &nb 848h73i sp; Reactii de redresare in cadere redresarea capului apoi ma ant si in final mb post, animalul cade I picioare
c. &nb 848h73i sp; Reactia de trezire din somn
ECHILIBRUL
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tipuri: static in conditii de repaus/dynamic in cond de deplasare
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Echilibrul dynamic propriu-zis se realizeaza prin rasp somatomotor la acceleratie si deracceleratie
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Reactii de echilibru (statokinetice) cauzate de dezechilibrare in cursul miscarii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Aferentele: de la rec vestivulari, vizuari, aud, proprioceptivi
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Tipuri reactii de echilibru
a. &nb 848h73i sp; La animale:
&nb 848h73i sp; reactii de salt: central de greutate se deplaseaza in afara poligonului de sustinere care se mareste
&nb 848h73i sp; Reactii de ghemuire: central de greutate coboara
b. &nb 848h73i sp; La animale si om:
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; reactii de ascensie modif ale tonusului postural la acceleratie rectilinie, in sens vertical
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; mersul- Initial, oprit sau ajustat la cond de mediu de catre scoarta cerebrala
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; Automatism motor: centrii mezencefalici si ai maduvei spinarii
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp; alergarea
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp;
- &nb 848h73i sp; &nb 848h73i sp;
|
