Clostridium tetani, botulinum, gangrenei
CLOSTRIDIUM
Germeni f rasp pe sol mai ales unde ajung din intestin ierbivore sub forma de spori, raspandirea f mare a sporilor face ca principala cale de patrundere sa fie prin tesuturi si mucoase care prezinta solutii de continuitate sau prin ing 252k104c estia de toxine care existia preformate in alimente. Datorita propr de a se gasi pe sol = germeni telurici
Bacili de dimesiuni mari de 1-1,5 microni grosime si 3-4 microni lungime, majoritatea sunt mobili cu exceptie : clorstridium perfringens
Din p.d.v respirator sunt strict anaerobi, O liber produce ditrugerea lor si favorizeaza sporularea
Se hranesc prin mecanism fermentativ
Toti priduc exotoxine deosebit de puternice cu efecte diverse: histotrope, neurotrope si enterotoxine-> patologie infectioasa digestiva
C. tetani
C. botulinum
C. gangrenei gazoase: perfringens (mai exista septicum, histoliticum) produce enterocolite la pers dupa tratam execesive prelungite cu AB -> prolifereaza in exces B si prod colite ulcerative, ulceromembranoase.
C. dificile
Invazivitatea e redsa si principal factor de patogenitate e producerea de toxina.
La c gangrenei gazoase, producerea de toxine e insotita d producere enzime histolitice-> invazivitate locala
C. tetani
Boli prevenibile prin vaccinare
Destul de rar in
Tetanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si asepsie cand se sectioneaza cordonul ombilical
Poarta d intrare repr de plagi chiar f mici, important e ca sporii sa aj in patrunzime la tesuturi devtalizare unde circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce consuma o2 din zone asigura conditii de dezv ptr B anaerobe. Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura-> risc tetanigen.
Masura imendiata de catre medic cu experienta minimala ptr plaga superficiala: plaga deschisa larg, spalata, inlaturate detritusuri, resturi, spalata bine cu H2O2 ptr distrugere eventuale B anaerobe si dupa toaleta chirurgicala si antisepsie trebuie adim anatoxina tetanic ATPA (purificata si absorbita) si admin de AB tip penicilimnic ptr impiedicare dezv B tetanic,.
Vacc DTP e obligatoriu indif de tzara, admin in 3 doze: 2-4-6 luni urmate de rapel dupa 1 an si al doilea rapel dupa ink 1 an cu vacc DT si la adulti odata la 10 ani cu dT.
Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, racheta de tenis. Spor de vede la coloratie obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in verde. Sporularea se produce doar in anaerobioza in intestin animale ierbivore. Nu are capsula
Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobioza si tre sa aiba surssa d nutritie bogata; lichefiaza gelatina si produce colonii banale tip S 1-2 mm; nehemolitic.
Produce toxina cu efect specific, toxina are tetanospasmina cu componente A si B, se fizeaza de obicei la niv terminatii neuromusculare si inhiba sinteza inhibitorilor contractiei musculare: lasa deschisa terminatia. Important e ca efectul e ireversibil si singura toxina neutralizabila e cea libera nu cea deja fixata. E toxina codificata plasmidic si care este produsa, difuzeaza retroaxonal sau in tesut ulterior putand fi vehiculata de sange. Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc acolo fara a det modic importante acolo. Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva zile- cateva spatamani.
Clinuc: semne patognomonice (specifice) in 99% cazuri e diagn clinic nu de laborator; contractura musculara progresiva de la m fetei, nu poate deschlesta gura = "trismus" pare ca rade. Paralizia se exrine, paralizie de tip spastic, ajunge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin paralizie de tip spastic al m respiratori.
Trebuie admin anatoxina si Ig uman hiperconcentrata. Ser antitetanic de cal cu precautii: de tip anafilactic
C. gangrenei gazoase
Antrenare spori in profunzime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cutremurem sau in plagi impuscate schije ce antreneaza praf in profunzime tesuturi. Leziunea superficiala poate fi extrem de mica. In profunzime sporii de clostridium d-au imnultit si produc gaz ce se acumuleza in tesut. Se face liza musculara extensiva in profunzime.
Exista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din factorii de patogentate si are eficacitate discutabila.
C. perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar are capsula. Poate prod pana la 12 exotoxine diferite. 5 grupuri de C perfiringens. Exotozina alfa= lecitinaza afecteaza mb celulare-> liza celulara. Productia lecitinazei: placa semineutralizata in care epusa in evid neutralizarea actiunii lecitinazei cu un ser.
Mai produce 2 tipuri de enzime proteolitice; proteaze, hialuronidaze: contribuie la extinderea placii, si perfringesc produce enterotoxinesi pot cauza enterocolite ce nu sunt nici p departe la fel de periculoase ca gangrena gazoasa
Diagn: fragm tisulare din profunzime colorate gram, se evid bacili.
Tratament e chirurgical, AB gerenal penicilinic, eventual cu ser antigangrenos cu rezultate discutabile.
C. botulinum, spor subterminal. Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de tip toxic, in engl = intoxicatie. Toxina botulinica e cea mai puternica toxina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotropa ssi actioneaza pe dos fata de tetanica-> paralizie flasca
Boala se transm aproape exclusvi prin ingestie de alim in care etse toxina preformata
La copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce la proliferare in intestin a bacil botulinic si poate sintetiza toxina botulinica
Botulism rani: mecanism similar cu cel al tetanosului
A-G feluri de toxina cu diferente Agenice.
Produce in alimente conservate gaz si degradare organoleptica al alim.
Toxina e termolabila si e folosita si in scop medical. Odata fixat nu mai poate fi neutralizat
A B si E produc toxina cea mai grava
Pt diagn se face toxinotipie= admin la soareci a unui preparat Ag care contine toxina din alim incriminat sau d la pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sensibili si mor imediat, se face diferenta intre toxina si cele vegetale (ex: ciuperci) si se stabiseste tipul prin protectie cu ser Anti A anti A anti E si vezi care supravietuieste-> stabilire serotip de toxina
Tratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stabilire tip d toxina, admin parenterala si admin dogestiva ptr neutralizare eventuala toxina din intestin
Biclopie, disfagie
C dificile are habitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromembranoase la pers care fac tratam preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina-> lasaloc liber clostridiilor sa se multiolice: produc endotoxina cu 2 tipuri de efecte: citoliza/ necriza a celule de pe supraf epit intestinal
|
