1. Cum facem rost de apa
M-am hotarat sa scriu un articol despre apa si importanta ei pentru
organism. Nu voi aborba elementele care tin de ascpectul ecologic sau economic
al acestui cristal lichid. Voi incerca sa ofer cateva
informatii pract 757b124h ice pentru drumetul care strabate zone cat mai variate de teren
si care se poate confrunta oricand cu senzatia chinuitoare de sete.
Organizmul uman este
reprezentat in proportie de aproximativ 60% de apa. Omul poate supravietui fara
hrana chiar si 21 de zile, insa fara apa acesta va
muri in 3-4 zile. Necesarul mediu de apa, al unui adult de 70 kilograme este de
2 litri/24 de ore; acest necesar variaza functie de conditiile de mediu ,temperatura, umiditate, functie de starea de sanatate
a indivudului si de regimul sau de activitate fizica si psihica.
O iesire la munte, poate sa
nu puna probleme, in ceea ce priveste existenta surselor de apa potabila;
muntii nostri sunt strabatuti de rauri a caror apa poate fi utilizata la
prepararea hranei sau poate fi consumata in conditii de perfecta siguranta.
Exista insa si zone foarte aride, in care sursele de apa
dulce reprezinta o adevarata problema. Am resimtit pe pielea noastra absenta
acestora, atunci cand am realizat Tura de Paste din Muntii Macin.
Iar daca vreodata vei fi pus in situatia de
a ramane fara rezerva de apa, retine cateva sfaturi in ceea ce priveste
consumul de apa:
-intotdeauna consuma apa fiarta, filtrata
si dezinfectata; stiu ca in multe filme de aventura eroii principali ajung sa
consume acest lichid din surse foarte dubioase; totusi acolo este vorba doar
despre un film de aventura; in realitate lucrurile se pot desfasura mult mai
dramatic, iar o sursa de apa contaminata, poate conduce chiar la decesul celui
care o consuma.
-nu bea niciodata apa sarata, si mai ales
nu bea niciodata apa din mare; apa sarata nu face altceva decat sa accentueze
(datorita continutului ridicat in NaCl) si mai mult senzatia de sete,chiar daca la inceput iti da impresia ca potoleste
setea.
-nu consuma alcool; Alcoolul scade
capacitatea de a rationa a individului, diminua
capacitatea de efort, conduce la incoordonare motorize si accentueaza si mai
tare starea de deshidratare. Ca sa nu mai
vorbim, ca individul in cauza poate adopta un comportament antisocial.
-nu consuma niciodata lichide
, din sticle sau recipiente neetichetate, din surse urat mirositoare sau
cu aspect care lasa de dorit.
Daca totusi , te afli intr-o situatie
limita; esti izolat, nu poti comunica cu restul echipei, nu poti accesa
momentan o sursa de apa, si esti chimuit de senzatia de sete, exista cateva
trucuri pe care le-ai putea face pentru a pacali aceasta senzatie: poti suge
ceva (o piatra, o frunza, etc), nu te agita, nu alerga; misca-te cat mai incet,
pentru a nu transpira; misca-te lent ca si cum te-ai misca in reluare; ramai
cat mai mult cu putinta in umbra; adapteaza imbracamintea nevoilor de
temperatura, astfel incat sa limitezi la minim pierderea de apa prin procesul
de trasnspiratie. Daca nu ai apa, nu consuma alimente care necesita o mare
cantitate de apa pentru digestie, cum ar fi carnea
sau grasimile. Pe langa faptul ca esti amenintat de
deshidratare, vei suferi si de o grozava indigestie. Poti consuma insa
alimente care au un continut crescut de apa, cum ar
fi: pepenele, merele, citricele.
Poti recunoaste cu usurinta semnele unei
deshidratari: dureri de cap, ameteli, oboseala accentuata, senzatie de greata,
limba este uscata, pielea este mai putin elastica.
Ideal ar fi ca aceste semne sa nu fie
lasate sa apara; uneori cand apare senzatia de sete, individul se poate afla
deja intr-o stare avansata de deshidratare. De aceea sfatul meu este ca apa sa
fie consumata in mod continuu si constant, chiar si in absenta senzatiei de
sete ( mai ales pe vreme caniculara). Pe vreme rece,
organismul are nevoie in continuare de un aport
constant de apa; aceasta nevoie nu va fi resimtita la fel de acut ca pe vreme
caniculara, iar in momentul cand va fi resimtita poate fi prea tarziu pentru
acea persoana.
Daca pleci in drumetie, ai grija sa aduci cu tine macar un bidon de 1 litru. Decat sa cari un
pet mare de 2 litri, este mai facil sa utilizezi 2 bidoane de cate 1
litru fiecare; in felul acesta vor incapea mai bine in rucsac. Exista si
sisteme de hidratare cu furtun (hidro-bag), care au avantajul ca permit
alimentarea cu apa din mers; dezavantajul este ca nu
toti rucsacii sunt conceputi pentru astfel de sisteme de hidratare.
Pe piata se gasesc si bidoane special concepute pentru
drumetie, confectionate dintr-un metal usor si rezistent. Daca li se
ataseaza o husa termoizolatoare, atunci pot mentinea lichidul din interior la
temperature scazuta sau ridicata, pentru un timp mai
indelungat.
ATENTIE: bidonul de apa
este individual. Normele de igiena interzic utilizarea la comun a bidonului de apa (dar cine sa respecte aceste norme?).
Intrebarea care urmeaza este:
de unde facem rost de apa? Daca am fi in localitate, atunci ar fi mult mai
simplu: apa poate fi procurata cu usurinta de la
robinet sau de la magazin. Pe munte insa, nu avem robinet si
foarte rar intalnim puncte de aprovizionare pentru turisti. In cele mai
multe situatii vom consuma apa raurilor de munte. Este
foarte important ca in amonte de punctul de unde se colecteaza apa pentru baut sau gatit, sa nu existe surse de poluare,
cum ar fi: asezari omenesti, fabrici, cabane, turme de animale sau chiar
cadrave de animale lasate sa putrezeasca pe albia raului. De obicei apa raului de munte este rece, si datorita faptului ca este
bine oxigenata are un gust de apa proaspata. A nu se consuma apa
rece atunci cand esti infierbantat dupa o portiune de traseu mai dificila; mai
bine sa astepti 20-30 minute pana te linistesti si abia apoi sa consumi apa
rece. A nu se consuma apa rece, cu inghitituri mari;
iar daca este prea rece, se recomanda plimbarea ei prin gura, pana ce se
incalzeste si abia apoi va fi inghitita; urmarea acestor sfaturi previne o
eventuala imbolnavire, a persoanelor sensibile la lichidele reci.
Alte surse de apa
o reprezinta: ploia, baltile, roua ce se depune pe plante. Apa
de ploaie este buna de baut, dar contine de multe ori impuritati, colectate din
atmosfera; pentru mai multa siguranta, ar putea fi filtrata inainte de a fi
consumata. In momentul cand afara ploua, apa tinde sa se scurga de pe copaci;
putem colecta aceasta apa intr-un vas, cu ajutorul unui obiect vestimentar; se
leaga haina in jurul copacului si se introduce capatul cel mai decliv in vasul
colector; haina se imbiba de apa si se va prelinge catre vas; din cand in cand,
haina poate fi stoarsa, sporind astfel cantitatea recoltata. Daca avem cu noi o
pelerina de ploaie, atunci ramdamentul poate fi si mai mare; pelerina de ploaie
ofera o suprafata foarte mare pentru strangerea apei, si un
debit destul de bun, mai ales ca este si impermeabila. In alte situatii, orice
haina poate fi utilizata prin expunerea in ploaie si stoarcerea acesteia,
pentru aliminarea apei care va fi colectata intr-un
vas.
Zapada si gheata sunt o foarte buna sursa de apa, dar pentru topirea acestora este nevoie de un consum
sporit de combustibil, de care uneori s-ar putea sa nu dispunem. In afara de
faptul ca apa provenita din topirea zapezii poate contine faorte multe
impuritai (care pot fi indepartate prin filtrare), este in regula sa consuma
aceasta apa.Zapada mai poate fi introdusa si intr-un PET, inchis cu dop, si
ulterior expus la soare pentru a facilita topirea acesteia; sau purtat pe sub
haina pentru a se topi sub influenta caldurii degajate de propriul organism.
Prezenta apei, poate fi usor sesizata, daca vom fi
atenti la tipul vegetatiei; acolo unde exista urme de apa,
de obicei plantele sunt mai bine dezvoltate, si exista specii iubitoare de apa;
chiar daca apa nu este prezenta la suprafata, este posibil ca ea sa existe la
mica adancime; asadar efortul de a sapa dupa aceasta, va fi minim. Daca vom
urmari potecile batute de animale, cu certitudine ca vom descoperi o sursa de apa; ierbivorele nu se vor indeparta niciodata de aceasta
sursa, viata lor depinzand de acest lichid atat de pretios.
O alta sursa pretioasa de
apa, o reprezinta solul. Pentru aceasta operatiune vom avea
nevoi de cateva ustensile. Solul contine o importanta cantitate de apa, care poate fi extrasa utilizand legile fizicii studiate
in scoala. Se va demara actiunea prin saparea unei gropi, in forma de trunchi
de con rasturnat, cu diametrul deschiderii de aproximativ un metru.Pe fundul
gropii se va aseza vasul colector, iar groapa va fi acoperita cu o folie din
plastic; in centrul foliei va fi asezata o
mica greutate, astfel incat folia va capata aspect de palarie rasturnata, cu
varful orientat deasupra vasului colector. Principiul de functionare este
simplu: soarele va incinge atmosfera de sub folie si sub actiunea caldurii, apa
din solul umed, se va evapora; vaporii vor intra in contact cu folia de
plastic, care are o temperature mai scazuta, si se vor condensa; sub actiunea
fortei de gravitatie, picaturile de apa vor aluneca catre varful foliei, aflat
deasupra vasului, si se vor scurge in vas. Deoarece cantitatea de apa continuta in sol este destul de insemnata, acest
dispozitiva poate functiona si cateva zile, cu un randament destul de bun;
pentru a strange o cantitate insemnata de apa, se pot realize chiar si 3-4 astfel
de dispozitive. Un astfel de amplsamnt poate furniza chiar si
litru de apa in 24 de ore, depinde de saturatia in apa a terenului si de
corectitudinea de realizare a dispozitivului.
Utilizand acelasi principiu al
evaporarii-condensarii se poare colecta apa si de la plante; se imbraca o
ramura de copac intr-o punga de naylon si
se stranguleaza la capatul liber. Planta ve elimina vapori de apa, care se vor condesa si se vor acumula in parile declive
ale pungii de plastic.
Apa unui rau, poate fi colecata si
utilizara ca apa potabile atfel: la o distanta bine aleasa, se va sapa o
groapa, aflata sub nivelul raului; apa din albia raului se va infiltra si se va
acumula in groapa respectiva; in acelasi timp ea va fi filtrata teluric,
deoarece va strabate in drumul sau o portiune mai mult sau mai putin nisipoasa,
ce actioneaza asemi unui filtru.
Inaintea utilizarii apei in alimentatie, daca sursa nu
prezinta siguranta, este bine ca aceasta sa fie
purificata. Ea poate fi contaminata cu materii organice sau anorganize,
substante chimice sau organisme vii, care trebuiesc inlaturate prin diverse
procedee.
Vom filtra apa, utilizand filtre de tifon, de hartie
sau confectionate dintr-un alt material textil ; putem
realize un filtru mai performant,improvizat dintr-un cilindru in care vom
adauga mai multe straturi de pietris, nisip si praf de carbune. Dupa filtrare, apa va fi dezinfectata utilizand pastille pe baza de iod sau
clor, care se pot procura din farmacii.
Fierberea apei, se va face cel putin 15 minute, dupa ce
a dat in clocot. Fierberea
nu garanteaza obtinerea unei ape sterile; exista specii de bacterii care sunt
rezistente la fierbere, de aceea vom executa si dezinfectarea cu ajutorul
pastilelor de iod si clor.
Sper ca am reusit sa ofer
cateva informatii utile in ceea ce priveste utilizarea corecta a surselor de
apa atunci cand ne aflam intr-o drumetie sau intr-o situatie ostila. Consumati
intotdeauna apa cu aspect limpede, fara miros si fara
gust. Functie de dificultatea si durata traseului este
bine sa va faceti o rezerva suficinta de apa. Daca totusi va
aflati intr-o situatie aparenta fara iesire, nu va panicati nu va grabiti sa
luati o decizie gresita; folositiva creierile si veti gasi cea mai buna solutie
de rezolvare a crizei. Amintiti-va intotdeauna de cunostintele teoretice
acumulate in scoala si in viata de zi cu zi si puneti in aplicare aceste
informatii pentru a va asigura supravietuirea voastra
si a celor dragi.
|