DEMERS PERSONAL PRIVIND RECUPERAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

DEMERS PERSONAL PRIVIND RECUPERAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

CAPITOLUL 4. METODOLOGIA STUDIULUI

Metoda documentarii

Documentarea priveste stadiul abordarii temei alese în literatura de specialitate pâna la momentul respectiv. Fiecare specialist trebuie sa identifice resurse bibliografice pentru a cunoaste cum si pâna la ce nivel a fost abordata tema de catre specialisti. În aceasta idee, se întocmeste o lista de autori, o lista de publicatii asupra temei, ele reprezentând bibliografia initialǎ. În urma studierii lor s-au întocmit fise cu informatiile necesare în legatura cu tema, informatii care s-au folosit fie ca suport teoretic, fie facându-se referiri la ele în lucru.

Metoda anchetei

Face parte din metodele complexe ocupând un loc foarte important în domeniul kinetoterapiei. Aceasta metoda ne furnizeaza date privind cunoasterea subiectilor în dinamica evolutiei lor, cunoasterea conditiilor si cauzelor ce au generat afectiuni si sechelele aferente, cunoasterea elementelor de genetica ce pot contura un tablou complet asupra datelor si aspectelor subiective si obiective legate de subiecti si perspectiva acestora în timp.

Metoda anchetei a stat la baza realizarii anamnezei înscrisa în fisa individuala a subiectilor.

Anamneza se realizeaza prin chestionarea pacientului asupra datelor personale (nume, prenume, vârsta, ocupatie), istoricul bolii, antecedente personale si familiale. Aceste date nu confera posibilitatea cunoasterii complexe a pacientului sub raport psihologic sau social-educational. Pentru obiectivizarea informatiilor se impune corelarea cu datele din documentele medicale si cu rezultatele explorarilor si evaluarilor efectuate în decursul timpului.

Metoda observatiei

Este una dintre metodele principale de cercetare si reprezinta punctul de plecare în obtinerea informatiilor ce stau la baza analizei. Observatia, ca metoda de investigare, s-a efectuat vizual, palpator, functional si somatoscopic. Aplicarea metodei a constat în urmarirea intentionata, atenta si sistematica a comportarii pacientilor si a efectelor exercitiului fizic asupra lor.

Controlul sfincterian vezical include controlul complet, folosirea echipamentului si a medicamentelor necesare obtinerii acestui control.

7= nu este niciodata inconstient.

6= necesita plosca, urinar, cateter, scutece, dispozitiv de colectare a urinei pe care le foloseste fara asistenta.

Necesita medicamente pentru obtinerea controlului dar nu are "accidente" de inconstienta;

5= exista câte un accident ocazional pe luna;

4= exista câte un acident ocazitional pe saptamâna;

3= poate avea accidente ocazionale dar maximum una pe zi.

Controlul sfinterian anal include controlul voluntar complet, folosirea echipamentului si a medicamentelor necesare controlului. Scopul functional al controlului sfinterian anal este de a deschide sfinterul doar atunci când este este absolut necesar si de a-l mentine închis în restul timpului.

7= nu este incostient niciodata;

6= necesita plosca, stimulare digitala, supozitoare, laxative, clisma în mod regulat, medicamente pentru control;

5= poate avea accident intestinal ocazional dar mai putin decât lunar;

4= poate avea accident intestinal ocazional dar nu mai des decât saptamânal;

3= poate avea accident intestinal ocazional dar nu mai des decât zilnic.

III Transferuri

A)     Mers- la 7 merge minimum 50 m fǎrǎ ajutor. La 6 merge minimum 50 m, folosind ortezǎ sau protezǎ, pantofi speciali, cȃrjǎ, baston sau ȋntr-un timp ȋndelungat ori existǎ probleme de securitate. La 4 merge 50 m dar echilibrul este asigurat (reechilibrat dacǎ este nevoie) de o persoanǎ. La 3 merge 50 m dar ajutorul se dǎ chiar și pentru menținerea verticalitǎții.

B)     Scaun rulant - mȃnuiește manual minimum 50 m, se ȋntoarce, ȋl manevreazǎ pentru transferurile ȋn pat - toaletǎ, pe suprafețe de naturǎ diferitǎ. Dacǎ scaunul rulant este mȃnuit de o altǎ persoanǎ sau pacientul "merge" independent mai puțin de 15 m se acordǎ gradul 1.

7= ȋnțelege instrucțiunile și conversația complexǎ sau abstractǎ (TV, ziar, religie, umor), cȃt și scrisul (toate acestea ȋn limba maternǎ);

4 = 75 - 90% din situații ȋnțelege instrucțiunile și converseazǎ despre nevoile zilnice;

3 = 50 - 74% din situații ȋnțelege instrucțiunile și converseazǎ despre nevoile zilnice;

15. Exprimarea include atȃt exprimarea verbalǎ (clarǎ și inteligibilǎ) cȃt și pe cea non verbalǎ.

7 = se exprimǎ complex, abstract, clar și fluent;

6 = poate necesita un dispozitiv ajutǎtor sau alte sisteme de comunicație;

5 =ȋn mai mult de 90% din situații iși exprimǎ corespunzǎtor nevoile zilnice fundamentale, dar ȋn mai puțin de 10% din situații subiectul repetǎ exprimarea pentru a fi ȋnțeles.

Gradarea ȋn continuare se face ca și la "ȋnțelegere".

VI Activitǎți social-cognitive

7 = ȋși controleazǎ temperamentul, acceptǎ criticile și este conștient de faptul cǎ acțiunile și cuvintele sale au un impact asupra celorlalți;

6 = necesitǎ un timp ȋndelungat pentru acomodare sau necesitǎ medicație specificǎ;

5= ȋn nu mai mult de 10% din timp necesitǎ supraveghere și doar ȋn condiții stresante sau nefamiliare (ȋncurajare la ȋnceputul participǎrii);

Gradarea ȋn continuare se face ca și la "ȋnțelegere".

17. Rezolvarea problemelor ȋnseamnǎ: recunoașterea problemei, luarea unor decizii rezonabile, sigure și ȋn timp util ȋn ceea ce privește problemele financiare, sociale și personale (autoadministrarea medicației, angajarea ȋntr-un serviciu); se are ȋn vedere inițierea, corecta secvențialitate și autocorectarea ȋn timpul activitǎților de rezolvare a problemei.

5= ȋn mai puțin de 10% din timp necesitǎ supraveghere, doar ȋn situații stresante sau ȋn condiții nefamiliare; poate sǎ rezolve probleme de rutinǎ ȋn ceea ce privește nevoile de bazǎ;

2= subiectul rezolvǎ probleme de rutinǎ ȋn 25-49% din situații, dar necesitǎ direcționare ȋn mai mult de jumatate din situații (pentru inițiere, planificare sau ȋncheierea activitǎților zilnice simple); pentru siguranța pacientului, unele activitǎți necesitǎ constrȃngere.

18. Memoria reprezintǎ abilitatea de recunoaștere și reactualizare ale activitǎților zilnice, ȋnmagazinarea și reactualizarea informațiilor verbale, scrise și vizuale.

5= necesitǎ supraveghere ȋn nu mai mult de 10% din situații (doar ȋn condiții de stres sau ȋn mediu nefamiliar);

6. Testul Rivermeade descrie un set important de funcții (activitați), ale cǎror execuție, cu sau fǎrǎ reușitǎ, din partea unui pacient hemiplegic, reflectǎ un status funcțional foarte fidel. Funcțiile sunt grupate ȋn 3 categorii: globale, ale membrelor superioare, ale membrelor inferioare și trunchiului. Toate aceste funcții se evalueazǎ cu nota 1 sau 0, ȋn funcție de reușita sau nereușita.

Funcții globale

- fǎrǎ agǎțarea cu mȃinile;

- fǎrǎ sprijinul membrelor inferioare.

Decubit dorsal: ridicare ȋn așezat prin orice formǎ - fǎrǎ ajutorul altei persoane.

- sǎ reușeascǎ sǎ se ridice ȋn 15 sec.;

- sǎ pǎstreze poziția ortostaticǎ minimum 35 sec., chiar folosind aparatura ajutǎtoare.

Așezat ȋn scaun rulant: transfer de partea sǎnǎtoasǎ pe un taburet - se poate folosi de membrele superioare.

Așezat ȋn scaun rulant: transfer de partea afectatǎ pe un taburet - se poate folosi de membrele superioare.

Urcat trepte cu folosirea balustradei.

8. Ortostatism: mers 10 metri - fǎrǎ obiecte ajutǎtoare;

Ortostatism: mers (independent) 5 metri, ridicarea unui sǎculeț de nisip de pe sol, ȋntoarcere și aducerea sǎculețului - aplecarea, ghemuirea ȋn vederea ridicǎrii unui obiect poate avea loc oriunde;

- pentru mers se pot folosi obiecte ajutǎtoare;

- pentru ridicarea obiectului se poate folosi oricare mȃnǎ.

10. Mers independent ȋn afara clǎdirii 40 metri - se pot folosi obiecte ajutǎtoare.

11. Ortostatism: urcat și coborȃt 4 trepte fǎrǎ balustradǎ - se pot folosi obiecte ajutǎtoare.

12. Ortostatism: alergare 10 metri ȋn 4 sec. - engrama mersului sǎ fie simetricǎ.

13. Stand unipodal pe membrul afectat: sǎrituri pe loc - de 5 ori consecutiv;

- nu se acceptǎ oprire ȋntre execuții.

Funcții ale membrului superior

sprijinit).

din umǎr: menținere

- cel puțin 2 secunde;

- kinetoterapeutul poate ajuta obținerea acestei poziții, dar pacientul trebuie s-o menținǎ;

3. Poziția de la punctul 2: flexie și extensie din cot - extensia sǎ fie executatǎ mǎcar pe 20°.

fie mǎcar ľ din totalul de amplitudine.

Așezat: apucarea, ridicarea și apoi reașezarea unei mingi mari (Bobath)

- mingea sǎ fie la distanțǎ care cere extensia totalǎ a membrelor superioare;

- pumnul și antebratul ȋn poziție neutrǎ, degetele extinse;

- toatǎ suprafața pǎlmilor sǎ atingǎ mingea.

Așezat la o masǎ, o minge de tenis pe masǎ: apucarea, ridicarea și eliberarea mingii

- eliberarea se face la ȋnǎlțimea capului; - acțiunea se repetǎ de 5 ori, consecutiv;

- sa nu adducǎ brațul.

- 14 atingeri ȋn 10 secunde:

- atingerea sǎ nu se facǎ pe partea lateralǎ a degetelor.

12. Așezat, brațele ușor abduse și rotate intern, coatele flectate la 90°: atingerea feței palmare a mȃinii sǎnǎtoase cu mȃna afectatǎ, prin pronație și supinație alternativǎ

- 20 de atingeri ȋn 10 secunde;

- brațul sǎ rǎmȃnǎ abdus.

13. Ortostatism, membru superior abdus la 90°, palma așezatǎ pe perete:

- rotarea trunchiului spre perete

- membrul superior se pǎstreazǎ cȃt se poate de extins din cot.

14. Legarea ȋn jurul capului a unei bentițe, ȋnnodarea și deznodarea ei

- mȃna afectatǎ sǎ efectueze ȋn aceastǎ activitate, mai mult decȃt doar fixarea bentiței;

- activitatea sǎ fie posibilǎ fǎrǎ control vizual.

15. Ortostatism cu fața la un perete: joc cu atingerea peretului combinat cu bǎtǎi din palme

- un semn pe perete situat la ȋnǎlțimea umǎrului;

- atingerea semnului se face ȋn ordinea: douǎ pǎlmi, palma dreaptǎ, palma stȃngǎ. douǎ pǎlmi s.a.m.d.;

- ȋntre fiecare atingere a peretelui se intercaleazǎ o bǎtaie din palme:

- ȋntregul set de mișcǎri va trebui repetat de 7 ori ȋntr-un interval de 15 secunde;

- se acordǎ 3 ȋncercǎri.

Funcțiile membrului inferior și a trunchiului

1. Decubit dorsal:- ȋntoarcerea ȋn decubit lateral pe partea afectatǎ - fǎrǎ ajutorul membrelor superioare.

2. Decubit dorsal: ȋntoarcerea ȋn decubit lateral pe partea neafectatǎ - fǎrǎ ajutorul membrelor superioare.

3. Decubit dorsal, membrele inferioare ușor flectate, tǎlpile pe sol: ridicarea bazinului

- membrele inferioare se ȋncarcǎ simetric;

- kinetoterapeutul poate ajuta la executarea mișcǎrii, dar pacientul va trebui sǎ menținǎ poziția,

tǎlpile sǎ rǎmȃnǎ pe sol ȋn același loc;

- membrele inferioare se ȋncarcǎ simetric.

- reașezarea piciorului se face ȋn același loc;

- tot timpul acțiunii se va pǎstra o flexie la nivelul genunchiului;

- șoldul sǎ nu se roteze extern.

6. Ortostatism: pǎșire cu membrul inferior neafectat pe o lǎdițǎ

- fǎrǎ sǎ flecteze șoldul de partea afectatǎ;

- fǎrǎ sǎ roteze bazinul spre partea afectatǎ;   

- fǎrǎ sǎ hiperextindǎ genunchiul de partea afectatǎ.

- de 5 ori consecutiv;

- contraindicațiile de la punctul 6 sunt și aici valabile.

- cel puțin jumǎtate din amplitudinea normalǎ (a membrului neafectat).

9. Decubit dorsal: dorsiflexia (flexia) pȃnǎ cȃnd piciorul este la 90° fațǎ de gambǎ (poziția "0" a gleznei)

- nu se admite inversia.

10. Ortostatism: flexia ușoarǎ (30-40°) a genunchiului membrului afectat

- nu se admite flexia șoldului de partea hemiplegicǎ.

independențǎ 3. performanțǎ adecvatǎ dar dependentǎ de aparate, instalații- amenajǎri speciale

B. grade de    2. necesitǎ supraveghere pentru ȋndeplinirea activitǎților

dependențǎ    1. necesitǎ asistare

0. activitate imposibilǎ

Activitǎțile zilnice sunt grupate pe urmǎtoarele direcții:

1. Gospodǎrie

- cumpǎrǎturi necesare;

- planificarea alimentǎrii ȋn familie;

- pregǎtirea mȃncǎrii;

- curǎțatul casei;

- spǎlatul rufelor;

- reciclarea lucrurilor;

- etc;

2. Manipularea activitǎților gospodǎrești

- aspirator;

- cuptor, sobe;

- frigider, microunde;

- mixer;

- deschizǎtor conserve;

- etc;

3. Ȋngrijirea sǎnǎtǎții

- manevrarea medicamentelor;

- cunoașterea factorilor de risc;

- ȋnscriere la consultații medicale;

- etc;

4. Activitǎți de protecție

- cunoștințe de protecție contra focului;

- posibilitatea de a telefona la serviciile de urgențǎ;

- identificarea situațiilor periculoase;

- etc;

5. Activitǎți ale vieții comunitare

- utilizeazǎ transportul ȋn comun;

- conduce mașina;

- manipuleazǎ bani și instrumente financiare;

- acces la activitǎți recreative;

- etc.

4.6 Metodologia specificǎ kinetoterapiei folositǎ ȋn scopul recuperǎrii accidentelor vasculare cerebrale

Obiective generale de tratament

Masajul terapeutic- se executǎ masajul relaxator al musculaturii hipertone și masajul stimulativ al musculaturii hipotone (deltoid, triceps brahial).

Mobilizari pasive se ȋncep din articulatiile mari ale membrelor, treptat trecând la cele mici. Se executǎ lent atȃt pe partea bolnavǎ cȃt și pe cea sǎnǎtoasǎ.

Mobilizari active si active cu rezistenta, globale si analitice pentru cresterea fortei musculare. Folosim diagonalele Kabat si tehnici de facilitare neuroproprioceptiva (inversare lenta, inversare lenta cu opunere, stabilizare ritmicǎ).

Exercitii la aparate și cu obiecte portative

o     Pedalare la bicicleta ergometrica (cu luarea pulsului si a tensiunii arteriale înainte, în timpul si dupa pedalare) - cu îngreuiere;

o     La stepper pentru tonifierea tricepsului sural si a tibialului anterior;

o     La pedalier - ȋmbunǎtǎțește atȃt mobilitatea articularǎ cȃt și controlul motor al membrului inferior afectat;

o     TheraAktiv Trainer - antreneazǎ atȃt membrele superioare cȃt și cele inferioare, contribuind la creșterea forței musculare și a coordonǎrii;

o     Aparatul multifuncțional - utilizat pentru creșterea forței musculare;

o     Lucru la spalier;

o     Bastonul este utilizat pentru diferite exerciții (flexii- extensii ale membrelor superioare, rulǎri pentru membrele inferioare);

o     Mingi de masaj - utilizate ȋn scop de relaxare a musculaturii hipertone

Exercitii de proprioceptie:

o           La placa de echilibru, dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare.

o           Cu gimnballul. Pacientul în ortostatism cu un membru pe gimmball. Executa pentru început rulari în toate planurile de miscare dupa care kinetoterapeutul executa dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare.

o           Cu bastonul. Se executa stabilizari ritmice. Pacientul tine bastonul la nivelul toracelui (membrele superioare extinse). Kinetoterapeutul aplica forte din fata în spate, lateral stânga- dreapta sau rotatii.

o           Cu mingea. Pacientul în decubit dorsal, ruleaza mingea pe un perete cu membrul inferior afectat. Kinetoterapeutul aplica dezechilibrari în toate planurile si axele de miscare permise.

Diferite tipuri de mers antreneaza selectiv musculatura dorita (pe vârfuri, pe calcâie, pe partea externa sau interna a piciorului, mers încrucisat, mers lateral) ȋmbunatǎțind ȋn același timp echilibrul și coordonarea.

Program de recuperare pentru hemiplegici- stadiul II de refacere

Am ȋmpǎrțit programul de recuperare ȋn 3 etape:

Etapa 1 - etapa de spasticitate accentuatǎ

Obiective:

CAPITOLUL 5. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

5.1. Pacient D.S. ȋn vȃrstǎ de 55 ani ,sex M

- s-a prezentat la data de 2.07.2007 cu diagnosticul de:

Infarct cerebral emisferic stg sechelar. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Afazie mixtǎ predominant expresivǎ La examinarea inițialǎ prezenta:

Pacientul a urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) primele semne de ameliorare ȋnregistrȃndu-se dupǎ 6 sǎptǎmȃni de recuperare. Se observǎ o ȋmbunǎtǎțire mult mai rapidǎ a funcțiilor membrului inferior.

Testul Rivermed

Testul Rivermed

A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 3 ori/sǎpt. S-a observat o ȋmbunǎtǎțire a funcțiilor membrului superior.

Testul Rivermed

La evaluarea inițialǎ prezenta:

A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt.

Testul Rivermed

La evaluarea inițialǎ prezenta:

A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile). S-a observat o ȋmbunǎtǎțire a stǎrii generale de sǎnǎtate.

Testul Rivermed

A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt. S-a constatat o ameliorare a coordonǎrii, o ȋmbunǎtǎțire a echilibrului și o creștere a rezistenței fizice la efort.

Testul Rivermed

La evaluarea inițialǎ prezenta:

A urmat programul de recuperare cu o frecvențǎ de 2 ori/sǎpt. Se constatǎ o ȋmbunǎtǎțire a forței și rezistenței ȋn schemele de mișcare necesare efectuǎrii activitǎților zilnice și o ameliorare a coordonǎrii.

Testul Rivermed

La evaluarea inițialǎ prezenta:

A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) timp de 2 sǎptǎmȃni pe lunǎ. În urma terapiei s-au constatat urmǎtoarele:

- poate urca scǎrile cu pași alternativi;

- reducerea hipertoniei;

- o creștere a rezistenței fizice.

Testul Rivermed

La evaluarea inițialǎ prezenta:

A urmat programul de recuperare zilnic (exceptȃnd sȃmbetele și duminicile) timp de 2 luni. A ȋntrerupt terapia din motive personale. S-a constatat o ameliorare a coordonǎrii, reducerea hipertoniei, o creștere a rezistenței fizice și o ȋmbunǎtǎțire a echilibrului static și dinamic.

Testul Rivermed

CAPITOLUL VI. CONCLUZII

COTOMAN, R., Kinetoterapie - Metodica desfǎsurǎrii activitǎții practice. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2006

DJAMO O., Anatomie. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti 2007

MAGEE DAVID J. , Orthopedic Phisical Assessmen. 3'th Edition

MAGEE DAVID J., Orthopedic Phisical Assessment. 4'th Edition

MANOLE L. , Curs- Bazele kinetoterapiei I. 2003

MÂRZA D. , Curs- Masaj therapeutic. 2003

NENCIU G., Mǎsurarea si evaluarea ȋn educație fizicǎ si sport. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

OCHIANĂ G., Curs- Kinetoterapia ȋn afecțiuni neurologice II. 2004

SABĂU E., Refacere- recuperare kinetoterapie ȋn activitatea sportivǎ. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

SBENGHE T., Kinesiologie - stiinta miscarii. Bucuresti, Editura Medicala

SBENGHE T., Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare Editura Medicala, Bucuresti, 1987

SIDENCO E. L., Kinetologie. Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti

https://www.medicinasportiva.ro/

ANEXE

FIȘǍ DE EVALUARE NR. 1

• DATE DE IDENTIFICARE

Nume si prenume: D.S. Data nasterii: 30.04.1952

Diagnostic: Infarct cerebral emisferic stg sechelar. Hemiparezǎ dr spasticǎ. Afazie mixtǎ predominant expresivǎ

Data

Scor

Scor

Alimentația

Ȋngrijirea corporalǎ

Ȋmbǎiatul

Ȋmbrǎcatul trenului superior

Ȋrnbrǎcatul trenului inferior

Folosirea toaletei

Controlul sfincterian - vezical

Controlul sfincterian - anal

Transferul de pe pat pe scaun, pe scaun rulant

Transferul de pe scaun pe toaletǎ

Transferul de pe scaun la duș, ȋn cadǎ

Locomoție: mers sau deplasare cu cǎruciorul

Locomoție: trepte

Comunicația - ȋnțelegerea

Comunicația - exprimarea

Cunoașterea socialǎ interacțiunii

Cunoașterea socialǎ - rezolvarea problemelor

Cunoașterea socialǎ - memoria

SCOR TOTAL

6. Testul Rivermed

7. Control motor